3,270 matches
-
friptură de gîscă și de sieste pe divane moi se îmbrăcau cu haine frumoase, viu colorate, fuste de un verde-jad, tunici de catifea brodate cu fir aurit, bonete de mătase peste părul strîns, cel mai adesea de un roșu aprins. Burghezia israelită: Morpurgo, Misrahi, Allatini spunea că este protejată de puteri străine austriacă sau italiană și împreună cu corpul consular își deschidea saloanele pentru five o'clock-ul ospitalier. Aceste recepții îmi aminteau de cele ale doamnei Colluri, atît de comic descrise de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mesagele erau distribuite de cicliști. 10 Oraș din Ardeni, locul înfrîngerii și al abdicării lui Napoleon al III-lea (2 septembrie 1870). 11 În 1870 Carol I nu devenise încă rege. 12 Xilogravuri populare cu care unele clase sociale (mica burghezie și țăranii) își împodobeau locuința. 13 "Aș trebui". Cuvinte ce evocă supărarea și amenințarea (din Eneida lui Virgiliu, care le pune în gura lui Neptun, mîniat de vînturile care se deslănțuiseră). 14 Clădirea în care se află Camera Deputaților, fostă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
an în Paște o carte se lasă impresionați de Academia Franceză. Când zic burghezi îi includ în această categorie și pe muncitorii care încă nu sunt în șomaj și fac totul ca să se îmburghezească, adică se străduiesc să semene cu burghezii. Asta se numește societate de consum. Cine se pricepe la literatură știe foarte bine că scriitorii care fac azi parte din Academia Franceză sunt de fapt niște scriitori de mâna a doua (cu rare excepții!). O să mă întrebați, în cazul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și se extaziază în fața unei palide Doine de O. Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că ironizează pe Mița "republicana" și pe Didina "nifilista", când e lucru evident că revoluționarele sunt întruparea idealului feminin. În schimb Vlahuță e ridicat în slava cerului, declarat genial, deoarece înfierează pe capitaliști. Părerile strict
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Calea sufletului, Povestea unei odăi) nu poate să mai intereseze decât pe istoricul literar. Singur dramaturgul supraviețuiește și numai prin Bujoreștii, care e una dintre cele mai bune comedii românești. S-ar părea că piesa tratează conflictul dintre aristocrație și burghezie, ca în teatrul lui E. Augier. Un bătrân boier, Fotin Bujorescu, pierzând pe unicul său băiat, nu mai voiește să-și căsătorească fata cu un Cărbu-neanu oarecare, fiu de oameni simpli. El arată ginerelui prezumtiv portretele strămoșilor și-i declară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numai cu o ușoară comprimare intelectuală a unei emoții prea vibratile prin natura ei. La acest contrast se adaugă elemente lirice prin ele înseși, ca decrepitudunea autumnală, pustietatea, monotonia, caterinicile cântând pe străzi pustii, dumineca, zi de gală a micii burghezii și a servitorilor și de urât pentru intelectual. Acum "sluga" e lovită de răul veacului și în loc de a medita lamartinian pe marginea lacului, contemplă ulița: O după-amiază de duminică și soare, Cu lucrători ce iesă la plimbare, Cu-o slugă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
făcut să nu aibă simpatie pentru dânsa. Pe boierinași, această constituție, odată câștigată, n-a putut să-i mai entuziasmeze, pentru că, legile economice lucrând, boierinașii au început - mai bine, au continuat - să decadă, stîrnindu-li-se acum ca concurent o clasă nouă, burghezia. Numai burghezia, creată în parte de stat, ajutată de el a se întări, a fost mulțumită. Profesiunile liberale și funcționarii au fost și ei mulțumiți, căci erau o clasă creată de noua stare de lucruri, și cu atât mai mulțumiți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu aibă simpatie pentru dânsa. Pe boierinași, această constituție, odată câștigată, n-a putut să-i mai entuziasmeze, pentru că, legile economice lucrând, boierinașii au început - mai bine, au continuat - să decadă, stîrnindu-li-se acum ca concurent o clasă nouă, burghezia. Numai burghezia, creată în parte de stat, ajutată de el a se întări, a fost mulțumită. Profesiunile liberale și funcționarii au fost și ei mulțumiți, căci erau o clasă creată de noua stare de lucruri, și cu atât mai mulțumiți, cu cât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru "Zița" e ceea ce a fost Alecsandri pentru Gahița Rosmarinovici și C. Negruzzi pentru Caliopi Busuioc. Iar faptul că literatura caragialiană (a lui Caragiale și a imitatorilor săi) a apărut în Muntenia e caracteristic: în Muntenia există mahala românească, mică burghezie romî-nească; în Moldova nu există; un Caragiale moldovan ar fi fost imposibil... Și în curând civilizația va străbate la țară (a și început: o parte din Humulești e "despărțirea III a urbei T. Neamț !") și, fatal, va da naștere unui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezentantul boierimii conservatoare, dl Maiorescu, al doilea corifeu al "Junimii", a fost reprezentantul mandarinatului intelectual. Iar când aceștia n-au vorbit în numele intereselor claselor de sus, au vorbit în numele "Statului", și nu în numele mizeriei claselor de jos. Clasa cea nouă, burghezia comercială și financiară și arhiinfima burghezie industrială, ca și profesiunile liberale născute din noua organizare a țării - aceste clase noi, care-și datorau existența noii stări de lucruri și a căror condiție de existență și înflorire era această nouă stare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
doilea corifeu al "Junimii", a fost reprezentantul mandarinatului intelectual. Iar când aceștia n-au vorbit în numele intereselor claselor de sus, au vorbit în numele "Statului", și nu în numele mizeriei claselor de jos. Clasa cea nouă, burghezia comercială și financiară și arhiinfima burghezie industrială, ca și profesiunile liberale născute din noua organizare a țării - aceste clase noi, care-și datorau existența noii stări de lucruri și a căror condiție de existență și înflorire era această nouă stare de lucruri-, au fost mulțumite, n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fie pusă acum, fie din pricina, mai intelectuală, a înaltelor interese de conservare a neamului, amenințat prin ruina temeliei sale, își însușesc nevoile acelor clase și fac, în numele acelor nevoi, procesul formelor sociale noi, și deci procesul acelei clase noi, a burgheziei, care reprezintă aceste forme și care se folosește de ele în exploatarea claselor de jos. Critica aceasta nu va fi, ca a junimiștilor, numai politică, ci și, mai ales, o critică economică. Acești intelectuali nu vor critica societatea din cauza lipsei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe care, în afară de socialiști, n-au avut-o decât reacționarii, căci liberalii au fost raționaliști, deși se declară pentru domnia absolută, totuși, politicește, nu este partizan al conservatorilor români, declarând că ambele partide sunt egal de rele și spunând că "burghezia" se dă când cu albii, când cu roșii. Mai mult, în această fază, care ține până la intrarea lui în "Junimea", el are afirmații care, ca și cea de mai sus relativă la partide, sunt inimaginabile în faza a doua și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu titlul Vechiul și noul regim administrativ în Romînia.î 3 Ibidem, p. 242. 4 Culegere..., p. 20-21. ăDespre program, "Timpul", 17.II.1880.î Am văzut de atâtea ori că în Moldova, care n-a avut o clasă revoluționară, "burghezia" fiind compusă din evrei fără drepturi, liberalis aceasta vine de acolo că în Muntenia clasa "de baltă" (adică de cîmp) nu e românească, e bulgărească și grecească - și mai ales grecească. Roșii și clasa funcționarilor sunt strănepoții acelor greci pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
toți sau cel puțin majoritatea erau străini nu e adevărat, și o spune și Eminescu, în Influența austriacă, când nu avea pasiunea xenofobiei și când explica funcționarismul ca produs al declasării vechii clase românești, meseriașii. În opera lui Caragiale - zugrăvirea burgheziei liberale, în care se critică aceleași lucruri ca și în proza lui Eminescu -, proporția grecilor față cu autohtonii cred că e justă, și această proporție o cunoaște oricine. Dealtmintrelea, în partidul celălalt, pe care îl reprezintă Eminescu, erau de asemenea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a nimici, de a expropria pe proprietarii țărani, de a îngropa în zidul acestei întocmiri pe țăranul român; întocmai după cum Meșterul Manole a zidit pe soția sa în zidurile mănăstirii de la Argeș"2. Dezvoltîndu-se gusturile de bun trai ale acestei "burghezii", importul crește, și cu cât crește el, cu atâta crește exportul de cereale, cu alte cuvinte, exportul hranei poporului, 1 Ibidem, p. 439-440. 2 "Revista socială", p. 428. încît: "producătorii mor de foame, în timp ce hrana lor se trimite peste nouă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care ei îi numeau "burghezi". Vom vedea că și aici critica socialiștilor e la fel cu a lui Eminescu. Socialiștii, dacă n-au ajuns la teoria păturii suprapuse străine (și nu aveau motive să ajungă: erau "internaționaliști"!), apoi, în critica "burgheziei" (a "roșilor" lui Eminescu), se întîlnesc perfect cu dânsul. Ca și Eminescu - și ca și junimiștii -, socialiștii susțin că formele "burgheze" au fost introduse fără să fie necesitate de condițiile sociale ale țării: "Istoria va învinui cu drept cuvânt pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1. Prin această critică, socialiștii înțelegeau alegerea ace-lor lucruri care ar fi fost favorabile... țărănimii și meseri 1 "Revista socială", p. 396. așilor, deoarece procesul pe care-l fac "burghezimii" e, cum am văzut, făcut în numele acestor clase! Această clasă, "burghezia" - zic socialiștii, ca și Eminescu -, venită din Paris, cu gusturile exigente și stricate, având nevoie de un mare import de lucruri scumpe pentru satisfacerea acestor gusturi, dă grâul țăranului pe mătăsurile franțuzești și, cu cât "sus cresc cererile", cu atât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
face să fie un admirator al Franței, care, zice el, ne-a civilizat 3 . Și fiindcă acei care au adus acele forme, acea civilizație, sunt liberalii, el le aduce laude și face parte dintre ei. Și, dîndu-și seamă de rolul burgheziei muntene în redeșteptarea națională și în introducerea formelor noi, Odobescu are cuvinte de laudă pentru "Bucureștiul" liberal, care, observă el, a silit și pe dușmanii liberalismului să devină liberali 1. Acest "liberalism" îl face să ia o atitudine prietenoasă față de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este un adevăr - că formele, la noi, au premers fondului, că s-a importat o organizare politico 1 Momente etc., p. 320. socială, corespunzătoare unei altfel de societăți decât a noastră, unei societăți în care clasa care dă tonul e burghezia, clasă inexistentă la noi. Caragiale, așadar, a fost un dușman al "liberalismului", tot atât de intransigent și de ireductibil ca și Eminescu, și încă mai fără milă decât acesta. Și nu e o întîmplare că Muntenia, lipsită în epoca precedentă de spiritul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca Five o'clock, ca Telegrame etc., în care să zugrăvească pe "stîlpii puterii", sunt într-o proporție redusă. În majoritatea schițelor sale, personajele sunt mai ales funcționarii de toate felurile, care formează de fapt, în mare parte, mica noastră burghezie. Acești oameni se numesc, mai toți, Ionescu, Georgescu, Vasilescu, Popescu, Protopopescu, Iconomescu, adică oameni "fără strămoși", cum se zice, feciorul lui Ion, al lui Gheorghe, al lui Vasile, feciorul popei, al protopopului, al iconomului etc. Aceste nume sunt foarte caracteristice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la un loc, se pare că am avea dreptate, dacă am conclude că junimistul Caragiale a satirizat în opera sa noua stare de lucruri, mișcat de "suferințele și nevoile" claselor de jos, îndeosebi ale țărănimii. ...Îndeosebi ale țărănimii, căci mica burghezie din Muntenia, mai ales din orașele "revoluționare" București și Ploiești, a fost un instrument în mâinile patruzecioptiștilor și a căpătat imediat și ea fizionomia și atitudinea modernă, așa cum apare în schițele lui Caragiale 2. Și, poate, din cauză că l-a durut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atitudinea modernă, așa cum apare în schițele lui Caragiale 2. Și, poate, din cauză că l-a durut inima mai cu seamă de țărănime, care pe atunci n-avea de suferit de la evrei, 1 Momente etc., p. 323. 2 O altfel de mică burghezie, rămasă în stare mai patriarhală, pentru că a trăit departe de influența Bucureștilor, zugrăvește dl Sadoveanu din Folticeni în opera sa. și nu de mica burghezie - poate din cauza aceasta Caragiale n-a fost antisemit. Dacă nu cumva din cauza, ori, și din cauză că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
avea de suferit de la evrei, 1 Momente etc., p. 323. 2 O altfel de mică burghezie, rămasă în stare mai patriarhală, pentru că a trăit departe de influența Bucureștilor, zugrăvește dl Sadoveanu din Folticeni în opera sa. și nu de mica burghezie - poate din cauza aceasta Caragiale n-a fost antisemit. Dacă nu cumva din cauza, ori, și din cauză că, acestei puternice inteligențe antisemitismul i-a repugnat ca o manifestare instinctivă, aproape zoologică; din cauză că acest nobil intelectual n-a voit să aibă nimic comun cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
influență a romantismului s-a exercitat divers în Moldova și Muntenia. Literatura moldovenească a fost influențată mai ales de Hugo; cea muntenească, mai ales de Lamartine. Sufletul muntenesc a fost atunci mai liric, pentru că în Muntenia, țara revoluționară (fiindcă avea burghezie, ca să amintim cauza principală), era mai mult avânt. De aceea, acolo prinde eminamente liricul Lamartine. Și să se observe că poezia lui Lamartine, pe lângă lirism, mai conținea și altceva, potrivit Munteniei: un suflu de spiritualism. În adevăr, Muntenia este mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]