3,622 matches
-
noiembrie 1989 un dans spaniol al lui Bach lîngă Zidul devenit brusc fantomă. La fel ca milioane de oameni, am privit și am ascultat la televizor cîntul ce însoțea moartea Zidului. În 1945 mă aflam acolo, ascultînd de unul singur cîntul sublim al primăverii, a cărei semnificație fusese atît de repede deturnată și trădată. Primăvara lui 1945 abia dăduse în floare cînd Europa a suferit înghețul stalinist, războiul rece. Au trebuit să se scurgă patruzeci și cinci de ani ca totalitarismul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înalte ale spiritului și ale culturii (Kultur), opunându-le celor materiale ale civilizației (Zivilisation). Cultura reprezenta noblețea spiritului, ordinea aspirațiilor celor mai elevate, proprii sufletului german, atras în chip esențial de dimensiunea interiorității (Innerlichkeit) și a profunzimii (Tiefsinn) sau de cântul cristalin al vieții cu scânteietoarele sale contradicții, cu bogăția sa insondabilă și copleșitoare. Civilizația era în schimb forța care domină lumea occidentală cu mitul progresului, al economiei, tehnicii și dezvoltării, cu democrația redusă la principiul formal al dreptului de vot
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
numar mare de oameni; (6Ă • Îmi place să fac experimențe (ex.” Ce ar fi dacă aș dubla cantitatea de apă pe care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare zi?”Ă; (2Ă • Pot să răspund la atacuri cu argument; (7Ă • Cânt la un instrument muzical; (5Ă • Geometria mi se pare mai ușoară decât algebra; (3Ă • Mintea mea caută structuri, regularități, secvențe logice în jur; (2Ă • Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a fost apreciat
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Cu alte cuvinte, acest procedeu descriptiv nu este diferit de descrierea obiectelor în procesul lor de fabricație. Așa ca în acest exemplu din Homer (mai puțin celebru decât scutul lui Ahile), în care descrierea patului lui Ulise și al Penelopei cântul XXIII din Odiseea este, din punct de vedere narativ, motivată prin faptul că Penelopa îl supune pe Ulise unei încercări, cerându-i să descrie obiectul de care numai ei și servitoarea lor, Actoris, au cunoștință. (17) 36. Căci mare-n
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
domolit, Lăsîndu-i trupu-n preajma lăcașurilor sfinte, În care zac strămoșii în lespezi de morminte. Aceste mărci ale genului epic, la care putem adăuga imaginea "ierbii în flăcări și fum" din versul 1577. Un ton patetic emană din întreaga structură a cântului funebru. Tabloului de început îi corespunde tabloul final, cu trupul eroului răpus, înconjurat de femei înlăcrimate. Ritmul versurilor este inegal, și cunoaște dislocări excesive în momentele tensionate (v. 1535, 1542, 1545, 1550, 1559), rolul semnificantului este evident, de exemplu în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Kărăzite. Fata își apără iubirea. Ia inițiativa: „Vă fugim!” Dar refuzul lui este dureros de tranșant: „A fugi nu se cuvine!” Nu vrea și nu poate-a tulbura „al vremii sacru mers” (cum rostește eyperion, în poemul lui gohn Keats, Cântul I). și cât ar vrea să se supună „Eătăii de aripe / A Timpului!...” Voința fetei și decizia bărbatului iubit contrastează cu îmbrățLșarea lor „Sătimașă”. O ea - de un angelism diafan și-un el (o himeră hominoidă?!), precum un terther, dominat
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
măiestrit glăsuiește întru eternitate Constantin Noica. <noteist> 1. Gheorghe Andrei Neagu - Nunta neagră. Ed. Valman, 2010 2. Liviu Antonesei - Despre dragoste. Ed. Ars Longa, Iași, 2000, p. 134 3. Ion Barbu - Riga Cripto și lapona Enigel 4. John Keats - eyperion, Cântul al II-lea 5. Friedrich eölderlin - eyperion. II) Zante. Ed. Inst. European, 1998, p. 101 6. Friedrich eölderlin - eyperion. IV. Pyrgo în Morea (eyperion către Melite). Ed. Inst. European, 1998, p. 136-137 7. Friedrich eölderlin - eyperion. V. Kastri în Parnas
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
puritate virginală. Un refuz de a pierde valorile acumulate de sistemul senzorial și perceptiv, în acea fază de făt. Teama de a nu pierde inocența. Sfiiciunea de a se confrunta cu nemiloasa (duplicitara) realitate. Acest ultim triptic, alcătuit din douăsprezece cânturi (cântece de leagăn prenatal) reprezintă, în fapt, douăsprezece trepte de inițiere, care se doresc a sta la baza confruntării cu ceea ce numim, generic, Viață. Acesta este miezul lăuntric al trilogiei. Petre Rău Drama unei scântei rătăcitoare Marea lecție a inteligenței
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
296 Dacă vorbim despre ceea ce aduc nou, aceste descrieri se caracterizează prin prezența unei izotopii constante (preocuparea pentru idealizarea estetică) și a unei izotopii variabile (recurgerea la un mimesis pictural), cum apare în celebra descriere a scutului lui Ahile (Iliada, cîntul XVIII), din care ilustrăm cu un extras semnificativ: (1) El cositor în jăratic aruncă, bucăți de aramă Tare, scump aur gălbui și argint. Pe-un trunchi după aceea 465 Pune o mare și grea nicovală și iute-ntr-o mînă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cu fața osebit, curgea o apă Cu totul limpede;-nverzeau alături Și-ntinse umede livezi cu țelini 100 Și toporași. Privind mîndrețea asta, Și-un zeu putea să stea uimit în față-i înveselindu-și sufletul și ochii. Homer, Odiseea, Cîntul V, 74-100 Predilecția pentru topos nu se limitează doar la Evul Mediu european. Povestea lui Sindbad, o istorie foarte veche din seria celor O mie și una de nopți, cuprinde cîteva descrieri de acest tip. De la începutul povestirii, tărîmul pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
știu ce s-a întâmplat din punct de vedere muzical. Este deosebit de frumos să știm că în Biserica lui Hristos aspectul slăvirii Lui nu este neglijat. Felicit pe toți cei care au fost și sunt implicați în acest domeniu al cântului, dar și orice fel de slujire care face să înainteze cauza lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu și numai Lui să-I fie gloria veșnică. Amin. Cornel Ștefănescu Când am răsfoit lucrarea “Un istoric al bisericii creștine baptiste Cuvin“ mi-a venit
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Chiar dacă și-a dat seama, îi plăcea să-l sfideze pe Augustus și pe cei austeri din anturajul său cu provocările sale: "Departe de aici, stați departe de aici, oameni cu o conduită rigidă. Nu sunteți voi ascultătorii potriviți pentru cânturile mele senzuale"443. Într-un alt fragment din Amores (II, X, 16 și urm.) ajunge să-i identifice pe acei oameni cu o conduită severă cu dușmanii săi. Fapt care este foarte semnificativ și important pentru subiectul pe care îl
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pentru anume meșteșuguri ce urmează a fi împărtășite muritorilor. Orfeu este unul dintre ei. Legenda îl reține ca fiu al Oiagros, întruchipare a unui rîu fabulos din Rodope, iar pe Euridice ca pe o nimfă acvatică. Ovidiu îi consacră un cînt întreg în Metamorfoze, al X-lea, de 735 de versuri. Totul este evocare și descriere. Se începe cu episodul coborîrii zeului în infern, pentru a o redobîndi pe Euridice. Pasajul cuprinde doar 63 de versuri, totuși mult întinse pe portative
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
interes etnografic, dacă s-ar lua în studiu marele număr de piese scoase la iveală, începînd cu cercetările de teren ale lui Vladimir Dumitrescu și Petrescu-Dîmbovița pînă în zilele noastre. Altă sursă interesantă se află în paginile epopeii finlandeze Kalevala. Cîntul al XV-lea cuprinde povestea mamei care-și caută fiul pierdut în împrejurări năprasnice, după schemele cunoscute din eposul eroic și fantastic. Este drept că împrejurările mito-geografice operează modificări de natură stilistică asupra motivelor de largă circulație, flotante prin natura
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
câmpul gol al întâlnirii, acolo în afara zidurilor cetății de la Turtucaia, și asta le da în ochii privitorilor dimensiuni de basm. Era ceasul când încă muezinul nu chemase la rugăciune, când păsările zilei amuțesc și cele de noapte nu-și încep cântul. Mai erau câțiva pași. Mitropolitul se opri, înălță fruntea spre albastrul bolții și oftă, apoi binecuvântă cu amândouă mâinile bărbatul din fața lui. Vodă îl privea pe sfinția sa și încerca să-l cuprindă în întregime cu simțurile, ochii îl cercetau, îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sângele. Acum rămăsese doar atât, bătaia inimii lui. Făcu un pas înainte, și încă unul. Dar ce este asta, o lumină nefirească prinse a-l înconjura și de undeva de sus auzea cernindu-se peste el ca un fel de cânt. — Cred, Doamne, și mărturisesc! Călăul îl luă blând de cap, și-i aplecă trupul îngenunchiat până ce gâtul i se întinse pe butuc. Îndemânatec, lovi de sus cu putere o singură dată. Constantin în zadar încerca să distingă printre glasurile care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
orice analogie cu muzicianul; ei practică un fel de cult care se pierde în noaptea vremurilor; unele dintre ariile lor specifice, cu care nu sunt darnici și a căror compoziție e stranie și expresivă, plină de tristețe, amintesc poate de cânturile primitive de pe malurile Gangelui. Orchestrele sunt alcătuite dintr-un nai, două viori și patru lăute. Nu există nimic mai ascuțit decât primele note ale naiului; aceasta nu e decât o izbucnire de deschidere, o intrare în materie. Artistul își îndulcește
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de seară să tămâieze casa noastră, să-și păstreze dragostea. Biata mama, a crezut în toate. Eu nu am avut puterea să cred în nimic până nu m-am văzut pe picioare. Of, tată... Când mă apucă dorul de matale, cânt. Matale mi-ai zis să dau glas sufletului meu când mi-o fi mai greu, da’ să știi că îl las să zburde și când râd. Așa e lumea pe pământ tată, așa a fost dată, să tragă, să sufere
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sui, Gândirilor aripi le pui; De-acolo cu ochiul uimit Eu caut colo-n răsărit Și caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a valului cânt, La gemătul dulce din vânt. Natura de jur, împrejur, Pe sus e o boltă de-azur, Pe jos e un verde covor Țesut cu mii tinere flori. Văd apa ce tremură lin Cum vântul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și care-nainte de-a-l întîlni tu În sufletul morții ființa-și pierdu. Și cântă pe-ăst înger de dulce amor Și plînge-l cu jale și plînge-l cu dor; Din sufletu-ți rece tu fă o grădină Cu râuri de cânturi, cu flori de lumină; Colo-n cimitirul cu cruci risipite Te primblă adese cu gânduri uimite; Alege-ți o cruce, alege-un mormânt Și zi: Aici doarme amorul meu sânt Și cântă la capu-i și cântă mereu; Dormi dulce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iute, Aud un glas; Din nor ce trece Din luna rece, Din visuri sece, Văd un obraz. Lumea senină, Luna cea plină, Și marea lină Icoană-i sunt; Ochiu-mi o cată În lumea lată, Cu mintea beată Eu plâng și cânt. {EminescuOpIV 25} PRIN NOPȚI TĂCUTE Prin nopți tăcute, Prin lunce mute, Prin vântul iute, Aud un glas; Din nor ce trece Din luna rece, Din visuri sece, Văd un obraz. Lumea senină, Luna cea plină, Și marea lină Icoană-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iute, Aud un glas; Din nor ce trece Din luna rece, Din visuri sece, Văd un obraz. Lumea senină, Luna cea plină, Și marea lină Icoană-i sunt; Ochiu-mi o cată În lumea lată, Cu mintea beată Eu plâng și cânt. {EminescuOpIV 26} VIAȚA MEA FU ZIUĂ Viața mea fu ziuă și ceru-mi un senin, Speranța, steaua de-aur mie-mi lucea în sân Până ce-ntr-al meu suflet deodat-ai apărut - O îngere căzut! Și două stele negre luciră-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pe râul dorului, mânat de vânture Veni odat- Pe-un vas cu vâslele, muiate-n cînture, Lin-împărat. Venit-a Regele să calce văile Cătând o sor, Eroi se-ninimă și plâng femeile De-a lui amor. El fură nunților ecouri tinere, Cântul la dor, Răpește buzelor naivei Vinere Vorba d-amor. Pe munți în negură, pe stânci de cremene, El a cătat O albă vergină, să-i fiă gemene Și te-a aflat. Tu ești cântărilor sororă gemene, Sufletul lor, Regele inimei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fior, În câmpul speranțelor vină, Ondină! {EminescuOpIV 35} LA O ARTISTĂ I Credeam eri că steaua-ți e-un suflet de înger Ce tremură-n ceruri, un cuget de aur Ce-arunc-a lui raze-n o luncă de laur Cu-al cântului dar. iar, tu, interpretă-a cereștilor plângeri, Credeam că ești chipul ce palida stelă Aruncă pe-o frunte de undă rebelă Pe valul amar. Dar astăzi poetul cu inima-n ceruri, Răpit d-a ta voce în raiu de misteruri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de aur, c-un Ave Maria - Și-n tine revede sublimul său vis. II Cum lebăda viața ei toată visează un cântec divin, Nu cântecul undei murinde pe luciul mărei senin, Cum galbena luncă visează o iarnă întreagă de-un cânt, Nu cântecul iernei cel aspru, nu arpa lui Eol în vânt, Ci lebăda cântecul morții, al morții cu chipul ei drag, iar lunca visează de doina voinicului celui pribeag: {EminescuOpIV 36} Astfel România, uitată-n Carpatul cel ars și bătrân
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]