3,117 matches
-
l-a lăsat afară, și-l Îndeamnă să se sfădească, să se bată, să facă cuiva rău, ori să puie gând la alte cele, la păcate” <endnote id="(149, p. 29 ; pentru alte legende populare românești care pun În relație cârciuma, jidanul cârciumar, rabinul, rachiul și Dracul, vezi 259, p. 404)"/>. Într-una din nuvelele sale (Sfântul Vasile), Mihail Sadoveanu valorifică epic această opoziție din cadrul gândirii tradiționale : un „om sfânt” duce la faliment cârciumile din Bucovina, „propovăduind printre oameni că rachiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legende populare românești care pun În relație cârciuma, jidanul cârciumar, rabinul, rachiul și Dracul, vezi 259, p. 404)"/>. Într-una din nuvelele sale (Sfântul Vasile), Mihail Sadoveanu valorifică epic această opoziție din cadrul gândirii tradiționale : un „om sfânt” duce la faliment cârciumile din Bucovina, „propovăduind printre oameni că rachiu-i Diavolul”, că „e băutură spurcată, a Necuratului” <endnote id="(410, p. 127)"/>. Astfel de credințe și legende populare românești par să depășească banala perspectivă etică, apropiindu-se de una teologică. Crâșma devine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 127)"/>. Astfel de credințe și legende populare românești par să depășească banala perspectivă etică, apropiindu-se de una teologică. Crâșma devine un spațiu al păcatului, un templu demonic În care Îngerul nu poate pătrunde. Cum spune o ghicitoare românească, cârciuma este „Casa Dracului, În mijlocul satului” <endnote id="(162, p. 165 ; 639, p. 126)"/>. La Începutul secolului al XVII-lea, pentru cronicarul-teolog Matei al Mirelor, „beția este mama tuturor relelor, mulțimea păcatelor o au drept tată”. Pamfletul său teologic se Îndreaptă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai să Îmbogățească pe [cârciumarii] jidovi și să-și otrăvească trupul cu hâlbăriile lor drăcești” <endnote id="(737, p. 30)"/>. Vorbind despre satul românesc, Daniel Barbu fixează la veacul al XVIII-lea epoca În care „biserica Începe să sufere concurența cârciumii, ce se ridică În fața ei ca un loc alternativ de formare a atitudinilor colective” <endnote id="(652, p. 71)"/>. Așa cum biserica este „Casa Domnului”, cârciuma este - pentru imaginarul colectiv - „Casa Dracului”, În care oficiază evreul cârciumar. Cum spune un vechi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Barbu fixează la veacul al XVIII-lea epoca În care „biserica Începe să sufere concurența cârciumii, ce se ridică În fața ei ca un loc alternativ de formare a atitudinilor colective” <endnote id="(652, p. 71)"/>. Așa cum biserica este „Casa Domnului”, cârciuma este - pentru imaginarul colectiv - „Casa Dracului”, În care oficiază evreul cârciumar. Cum spune un vechi proverb românesc, transcris de Iordache Golescu și de Eminescu Însuși, „Dracu nu face biserici” <endnote id="(179, p. 259 ; 702, p. 396)"/> ; el face cârciumi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cârciuma este - pentru imaginarul colectiv - „Casa Dracului”, În care oficiază evreul cârciumar. Cum spune un vechi proverb românesc, transcris de Iordache Golescu și de Eminescu Însuși, „Dracu nu face biserici” <endnote id="(179, p. 259 ; 702, p. 396)"/> ; el face cârciumi. Vorba lui Anton Pann : „Cine te vede intrând În cârciumă nu zice că ai intrat să te-nchini” (Povestea vorbei, 1847) <endnote id="(888)"/>. Recunoaștem o anumită mentalitate bogomilică În această perspectivă simetrică și dualistă, prin care Cârciumii evreiești (lăcaș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul cârciumar. Cum spune un vechi proverb românesc, transcris de Iordache Golescu și de Eminescu Însuși, „Dracu nu face biserici” <endnote id="(179, p. 259 ; 702, p. 396)"/> ; el face cârciumi. Vorba lui Anton Pann : „Cine te vede intrând În cârciumă nu zice că ai intrat să te-nchini” (Povestea vorbei, 1847) <endnote id="(888)"/>. Recunoaștem o anumită mentalitate bogomilică În această perspectivă simetrică și dualistă, prin care Cârciumii evreiești (lăcaș al Diavolului) i se opune Biserica creștină (lăcaș al Domnului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el face cârciumi. Vorba lui Anton Pann : „Cine te vede intrând În cârciumă nu zice că ai intrat să te-nchini” (Povestea vorbei, 1847) <endnote id="(888)"/>. Recunoaștem o anumită mentalitate bogomilică În această perspectivă simetrică și dualistă, prin care Cârciumii evreiești (lăcaș al Diavolului) i se opune Biserica creștină (lăcaș al Domnului). Într-un text apocrif, Epistoliia Domnului nostru Iisus Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În termeni teologici - confruntarea alegorică dintre biserică și cârciumă, dintre preotul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin care Cârciumii evreiești (lăcaș al Diavolului) i se opune Biserica creștină (lăcaș al Domnului). Într-un text apocrif, Epistoliia Domnului nostru Iisus Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În termeni teologici - confruntarea alegorică dintre biserică și cârciumă, dintre preotul creștin și cârciumarul evreu : „Mânia mea este spre voi pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
preoții carii slujesc În biserica mea spre sfințirea voastră” <endnote id=" (887)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, fără să aibă nici un fel de intenții iudeofobe, poetul romantic Adam Mickiewicz speculează și el pe marginea bipolarității biserica creștină - cârciuma evreiască În spațiul rural polono-lituanian. În poemul său Pan Tadeusz (terminat În 1834), cârciuma ținută În arendă de bătrânul Iancăl (care „e și- ajutor de rabin”) se află lângă biserică și, din punct de vedere arhitectonic, cârciuma „cu-n templu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, fără să aibă nici un fel de intenții iudeofobe, poetul romantic Adam Mickiewicz speculează și el pe marginea bipolarității biserica creștină - cârciuma evreiască În spațiul rural polono-lituanian. În poemul său Pan Tadeusz (terminat În 1834), cârciuma ținută În arendă de bătrânul Iancăl (care „e și- ajutor de rabin”) se află lângă biserică și, din punct de vedere arhitectonic, cârciuma „cu-n templu Își are-asemănare”, arătând „ca o sinagogă”. Duminica, „ieșind de la capelă, că-au fost la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bipolarității biserica creștină - cârciuma evreiască În spațiul rural polono-lituanian. În poemul său Pan Tadeusz (terminat În 1834), cârciuma ținută În arendă de bătrânul Iancăl (care „e și- ajutor de rabin”) se află lângă biserică și, din punct de vedere arhitectonic, cârciuma „cu-n templu Își are-asemănare”, arătând „ca o sinagogă”. Duminica, „ieșind de la capelă, că-au fost la liturghie”, țărani și nobili polonezi „mai vin să bea o dușcă, să stea la sindrofie” la cârciuma lui Iancăl <endnote id="(689, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și, din punct de vedere arhitectonic, cârciuma „cu-n templu Își are-asemănare”, arătând „ca o sinagogă”. Duminica, „ieșind de la capelă, că-au fost la liturghie”, țărani și nobili polonezi „mai vin să bea o dușcă, să stea la sindrofie” la cârciuma lui Iancăl <endnote id="(689, pp. 146-147)"/>. Henri Stahl observa că biserica este În competiție cu cârciuma și În ceea ce privește reperul spațial după care se orientează locuitorii dintr-un cartier, târg sau sat. „E tare curios - scria el În 1910 - faptul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ieșind de la capelă, că-au fost la liturghie”, țărani și nobili polonezi „mai vin să bea o dușcă, să stea la sindrofie” la cârciuma lui Iancăl <endnote id="(689, pp. 146-147)"/>. Henri Stahl observa că biserica este În competiție cu cârciuma și În ceea ce privește reperul spațial după care se orientează locuitorii dintr-un cartier, târg sau sat. „E tare curios - scria el În 1910 - faptul că mahalagiii [...] nu se orientează nici după numele străzilor, nici după numerele caselor, ci tot ca În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cartier, târg sau sat. „E tare curios - scria el În 1910 - faptul că mahalagiii [...] nu se orientează nici după numele străzilor, nici după numerele caselor, ci tot ca În vremuri de demult, după biserica mahalalei, ori, mult mai des, după cârciuma de căpetenie a străzii, de exemplu : «de la cârciuma lui Costică, a treia casă cum faci la dreapta !»” <endnote id="(843, p. 90)"/>. Într-un articol din 1879, scriind despre fenomenul de „cârciumărie evreiască” (văzut ca un „adevărat scandal”, ca o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el În 1910 - faptul că mahalagiii [...] nu se orientează nici după numele străzilor, nici după numerele caselor, ci tot ca În vremuri de demult, după biserica mahalalei, ori, mult mai des, după cârciuma de căpetenie a străzii, de exemplu : «de la cârciuma lui Costică, a treia casă cum faci la dreapta !»” <endnote id="(843, p. 90)"/>. Într-un articol din 1879, scriind despre fenomenul de „cârciumărie evreiască” (văzut ca un „adevărat scandal”, ca o „cangrenă a societății”), Eminescu deplânge faptul că duminica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
treia casă cum faci la dreapta !»” <endnote id="(843, p. 90)"/>. Într-un articol din 1879, scriind despre fenomenul de „cârciumărie evreiască” (văzut ca un „adevărat scandal”, ca o „cangrenă a societății”), Eminescu deplânge faptul că duminica țăranul român preferă cârciuma (spațiu de „prostituție sufletească”) În locul bisericii (spațiu de Înălțare sufletească). „Cârciumele [evreiești] sunt locale de Îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și sărbătorile face ca biserica să fie pustie În zile mari și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un articol din 1879, scriind despre fenomenul de „cârciumărie evreiască” (văzut ca un „adevărat scandal”, ca o „cangrenă a societății”), Eminescu deplânge faptul că duminica țăranul român preferă cârciuma (spațiu de „prostituție sufletească”) În locul bisericii (spațiu de Înălțare sufletească). „Cârciumele [evreiești] sunt locale de Îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și sărbătorile face ca biserica să fie pustie În zile mari și cârciuma plină” <endnote id="(285, p. 105)"/>. Într-o scrisoare din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spațiu de „prostituție sufletească”) În locul bisericii (spațiu de Înălțare sufletească). „Cârciumele [evreiești] sunt locale de Îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și sărbătorile face ca biserica să fie pustie În zile mari și cârciuma plină” <endnote id="(285, p. 105)"/>. Într-o scrisoare din 1875, Vasile Alecsandri Îl roagă pe Titu Maiorescu să ajute la ridicarea unei noi biserici În satul Mircești (jud. Iași), pentru „a contribui [...] la scăparea sufletului unui popor de oameni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
satul Mircești (jud. Iași), pentru „a contribui [...] la scăparea sufletului unui popor de oameni din ghiarele lui Moisi [cârciumarul], vreau să zic a lui Satan”. Vechea biserică a ars În 1864, tocmai pentru că popa cel bețiv a plecat grăbit la cârciumă de la biserică, fără să stingă lumânările, „doritor de a schimba potirul pe stacană și de-a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la taraba crâșmei”. „[Acum] satul e sărăcit de jupânul Moisi - scrie Alecsandri - și jupânul Moisi vede fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clădirea unei [noi] biserici, care e menită a-i smomi [= ademeni] o parte din mușterii” <endnote id="(881, pp. 228-232)"/>. Și retorica antisemită interbelică speculează pe tema opoziției dintre cele două „instituții centrale” ale satului. O caricatură din epocă reprezintă cârciuma lui Ștrul, plină de țărani români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca cea sfântă” : „Ștrul cel vesel, Ștrul tâlharul/ Vrea să năruie altarul,/ Și clipind șiret din pleoape,/ Și-a pus cârciuma aproape” <endnote id=" (662, p. 18
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
satului. O caricatură din epocă reprezintă cârciuma lui Ștrul, plină de țărani români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca cea sfântă” : „Ștrul cel vesel, Ștrul tâlharul/ Vrea să năruie altarul,/ Și clipind șiret din pleoape,/ Și-a pus cârciuma aproape” <endnote id=" (662, p. 18)"/>. Concurența dintre biserica creștină și cârciuma evreiască nu rămâne doar la nivel calitativ, ci are și un aspect cantitativ : „Intenția iudaismului - se scria În ziarul atisemit Porunca Vremii, În 1941 - este de a distruge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
români beți, peste drum de biserica pustie „În Dumineca cea sfântă” : „Ștrul cel vesel, Ștrul tâlharul/ Vrea să năruie altarul,/ Și clipind șiret din pleoape,/ Și-a pus cârciuma aproape” <endnote id=" (662, p. 18)"/>. Concurența dintre biserica creștină și cârciuma evreiască nu rămâne doar la nivel calitativ, ci are și un aspect cantitativ : „Intenția iudaismului - se scria În ziarul atisemit Porunca Vremii, În 1941 - este de a distruge și de a Îndobitoci acest popor și, ca dovadă, În România existau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un aspect cantitativ : „Intenția iudaismului - se scria În ziarul atisemit Porunca Vremii, În 1941 - este de a distruge și de a Îndobitoci acest popor și, ca dovadă, În România existau 8.722 de biserici. În schimb, existau 95.000 de cârciumi” <endnote id="(693, II, p. 20)"/>. În mod paradoxal, unii naționaliști radicali din zilele noastre nu au recuperat această imagine bipolară, propunând una nouă, destul de atipică : la fel ca și „crâșma jidovească”, „biserica creștină” ar fi și ea (prin rădăcinile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul-cârciumarul satului»”. Astfel, În statistica din 1903-1904, de exemplu, cârciumarii evrei reprezentau doar 2,57% din totalul cârciumarilor din România <endnote id="(488, p. 50)"/>. „Nu trebuie să ne Închipuim - scria la rândul său istoricul Constantin C. Giurescu - că luarea cârciumilor În arendă era o specialitate a evreilor” <endnote id="(489, p. 164)"/>. Documente din a doua jumătate a secolului al XVI- lea vorbesc despre negustori evrei comercializând vin În Moldova, inclusiv vestitul Jose Nassi, duce de Naxos <endnote id="(193
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]