6,690 matches
-
metode pedagogice adecvate, nu locuri izolate, ceea ce nu se potrivește cu moda franceză a "claselor de legătură"* sau a excluderii comune a elevilor din SEGPA**. În orice caz, aceste strategii prezintă un grad mai mic de eficacitate decât primele. Intervențiile centrate pe indivizi sunt mai discutate în tabelul pe care-l comentăm. Multe se dovedesc ineficace. Sigură este respingerea limitării la metodele comportamentaliste, fiind condamnate toate metodele de "reeducare" de genul tabără de antrenament sau comando de parașutiști... Acestea sunt, poate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ajungem la o asemenea concluzie, trebuie să ne punem două întrebări. În primul rând, suntem convinși că bullying-ul este independent de slăbiciunile generale în gestionarea școlii și a clasei? Altfel, perspectiva pe termen lung pentru un program pe termen lung centrat pe bullying ar putea să nu fie cea bună, atâta timp cât cauzele subterane rămân nerezolvate. În al doilea rând, cât putem aștepta în mod rezonabil de la cadrele didactic să accepte să facă? Într-o perioadă de tensiune crescândă pentru atingerea celor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ea s-a bazat pe un proces îndelungat de învățare. În anii războiului rece, îngrădirea ca strategie pe termen lung a oscilat între acești doi poli. N-a mai fost nici o surpriză cînd, în perioada ulterioară, dezbaterea istorică s-a centrat pe problema dacă URSS s-a prăbușit din cauza presiunii externe sau a celei interne. APLICAREA ÎNGRĂDIRII Primele măsuri: planul Marshall și doctrina Truman Consecința directă a poziției lui Kennan a fost planul Marshall. Pe 5 mai 1947, a fost alcătuit
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mulți dintre criticii săi, inclusiv pentru cei care apără sau vor doar să completeze realismul, era în joc continua necesitate de a redefini însuși conținutul politicii internaționale, problemele și actorii săi. Waltz a propus o definiție a sistemului politic inter-național centrată pe stat. "Structurile internaționale se definesc pe baza unităților lor politice fundamentale dintr-o epocă, fie că sînt orașe-stat, imperii sau națiuni" (Waltz 1979:91). Astfel că astăzi nu există o altă unitate politică (internațională) esențială în afară de stat. Și invers
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rămîne anarhic, pentru că, deși există state diferite, cu resurse diferite, nu există un guvern care să supervizeze și să sancționeze. Argumentul este în general cel al sumei zero: ceea ce pierde statul hegemonic, cîștigă celelalte state. El rămîne în mod esențial centrat pe stat. Nu că ar fi lăsați deoparte alți actori, în special cei economici, dar argumentarea sa are în atenție în primul rînd puterea națională, de aici derivînd forța sa explicativă. Centrarea pe stat este de asemenea necesară pentru comparația
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rezolvată întot-deauna în favoarea celei dintîi. Totuși, ori de cîte ori liderul nu se adaptează sistemului, sistemul se adaptează sau se destramă în funcție de interesele liderului. Dar și această lectură, mai consecvent realistă, a prăbușirii sistemului Bretton-Woods păcătuiește prin faptul că este centrată excesiv pe state. "Interesul SUA" pur și simplu nu există și mai mult îngreunează decît ajută înțelegerea relațiilor internaționale. În primul rînd, dacă ne concentrăm asupra guvernului, politica guvernamentală a Statelor Unite poate părea costisitoare pentru masa cetățenilor americani, însă ea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Primul este separarea disciplinei relațiilor interna-ționale de cea a economiei internaționale, care împiedică sistematic înțelegerea deplină a puterii în afacerile interna-ționale (Strange 1970). În urma separării, rezultă teorii fără contact cu schimbările globale. Disputa realism-idealism din disciplina relațiilor internaționale rămîne excesiv de centrată pe stat și exagerat de înclinată înspre ordine; de fapt, ea nu ia în considerare puterea majoră pe care o au piețele și modalitățile extra-guvernamentale de apariție a regulilor. Econo-mia internațională în versiunea sa neoclasică nu este nici ea o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că interdependența în domeniul comerțului și investițiilor a atins un nivel foarte ridicat în ultimul deceniu a secolului al XIX-lea. De aceea, interdependența nu este un fenomen nou și nu poate servi la legitimarea unei paradigme îndepărtate de viziunea centrată pe stat. De asemenea, Hedley Bull (1979) a susținut centralitatea statului și a sistemului de state, ilustrîndu-i extensiile geografice și funcționale. Ambele susțineri sînt corecte, în felul lor. Bull a arătat într-adevăr multe dintre noile funcții care au devenit
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a politicii puterii Odată ce comunitatea internațională a acestei construcții a fost identificată, iar puterea discursurilor acceptată, devine posibil să efectuăm o analiză a înțelesurilor împărtășite care dau impresia necesității politicii puterii și care fac posibilă întreprinderea realismului, ca abordare științifică centrată pe materialismul puterii. Interesul național/securitatea națională sau puterea nu apar ca ceva dat în mod obiectiv, ci sînt construite social - deci contestabile. Dacă realismul este o practică care construiește social ceea ce noi percepem ca politică a puterii (Wendt 1992a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
expuneri coerente a modelelor explicative, mă voi referi doar la textul lui Allison. Pentru o trecere în revistă concisă a slăbiciunilor sale factuale (și metodologice), vezi Steve Smith (1980). Odată cu deschiderea unora dintre arhivele sovietice, actualele cercetări sînt mai puțin centrate asupra SUA. 4 Cred că aici respingerea pe care o efectuează Allison este pripită. Ne putem imagina o schimbare progresivă, în care provocarea să fie publică, totuși nu atît de importantă încît să determine rezistență. Umilințele mici, dar continue, sînt
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care în secolele al XIV-lea și al XV-lea l-a instigat pe regele Franței. Această instigare a fost continuată de împărați germani și, în mod special, de către Carol al V-lea (1500-1556). Dar, în cele din urmă, monarhia centrată la Paris s-a ridicat învingătoare și, pas cu pas, a dus la unificarea statului francez și implicit la nașterea poporului francez. Monarhia a fost cea care a stat la baza formării națiunii și identității franceze, însă acest proces s-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
teritoriului francez din perspectiva dezvoltării economice și a planificării.27 Nu a fost o sarcină ușoară întrucât existau diferite moduri în care aceasta putea fi realizată: un singur model uniform similar celui adoptat de departamente; un model variat de regiuni centrate pe un oraș sau orășel major; sau cele 47 "grands départements" care fuseseră propuse de către Michel Debré în 1947. Aceste proiecte diferite propuneau între 10 regiuni mari și 30 sau mai multe, mai mici, cu o medie între 18 și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
conflicte și diviziuni interne ce reprezintă un obstacol în a se afirma ca regiune unită.53 Nu aceasta este situația cu regiunea Rhône-Alpes, însă aceasta îndeplinește o altă condiție importantă, aceea că deja are un nivel înalt de dezvoltare socio-economică, centrată pe zone precum Valea Ronului și a complexului industrial high-tech din jurul Grenoble. Consiliul regional se poate baza pe acestea două cu succes. Într-o anumită măsură, reformele de descentralizare, au recunoscut în cele din urmă asimetria care există în Franța
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
central francez, partidul este deschis atât spre descentralizare cât și spre integrarea europeană. Celelalte două partide se opun acestor tendințe și se definesc ca fiind "suveraniste". Pe lîngă aceste partide ale dreptei gauliste "clasice" se află mișcarea de extremă dreapta centrată pe Front National (FN), condus de Jean-Marie Le Pen, acum împărțită în două tabere rivale. Această mișcare împărtășește multe dintre ideile despre suveranitatea națională, la fel ca și dreapta gaulistă, la care mai adaugă o respingere a valorilor republicane cheie
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
au fost dezvoltate spre sfârșitul anilor 198056. În 1989, guvernul condus de Michel Rocard a dezvoltat o politică numită reînnoirea serviciului public (Renouveau du Service Public) care implica reducerea regularizării, dezvoltarea abordării contractuale și alocarea mai puținor ajutoare bănești, toate centrându-se pe crearea de centres de responsabilité, care au constituit o încercare de a mări responsabilitatea funcționarilor publici. Ce se întâmpla acum era de fapt reconceptualizarea însuși rolului statului. Primul ministru Rocard a exprimat această situație astfel: "ce qu'on
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
adâncim într-o măsură mai mare teoriile, problemele și discuțiile din diferite zone ale sociologiei în relațiile lor reciproce. Pentru a facilita cititorilor dezvoltarea capacității de gândire critică urmând modalitatea de abordare specifică lucrărilor academice din sociologia americană lucrarea este centrată pe cele trei perspective sociologice majore: funcționalistă, teoria conflictului și interacționist-simbolică. În acest scop, am tratat într-un capitol distinct aceste perspective și apoi ne-am referit la ele în toate celelalte probleme majore abordate în lucrare. În acest fel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
multe grupuri primare. Cele mai multe organizații formale sunt grupuri secundare în care se dezvoltă întotdeauna și grupuri primare. Istoric, grupurile secundare au proliferat odată cu modernizarea societății. Înaintea industrializării, oamenii petreceau cel mai mult din timpul lor în grupuri primare mici, informale, centrate în jurul familiei, vecinilor sau bisericii. Astăzi oamenii intră în contact cu mult mai mulți oamenii și de cele mai multe ori acest contact este impersonal, centrat pe educație, afaceri, guvernare ori spre alte grupuri care sunt organizații formale mari. Figura 6.1
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societății. Înaintea industrializării, oamenii petreceau cel mai mult din timpul lor în grupuri primare mici, informale, centrate în jurul familiei, vecinilor sau bisericii. Astăzi oamenii intră în contact cu mult mai mulți oamenii și de cele mai multe ori acest contact este impersonal, centrat pe educație, afaceri, guvernare ori spre alte grupuri care sunt organizații formale mari. Figura 6.1 CONTINUUMUL DE LA GRUPURILE PRIMARE LA GRUPURILE SECUNDARE GRUPURI PRIMARE GRUPURI SECUNDARE Grupuri formale și grupuri informale. În tipologia grupurilor s-a impus și distincția
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu evidență, cei mai puțin buni vor obține o educație mai scăzută. Astăzi, oricum, cercetarea educațională arată că oameni diferiți au capacități să exceleze în ocupații și domenii de cunoștințe diferite. Dacă în trecut se vorbea prioritar de capacitatea intelectuală centrată pe inteligența verbală sau matematică, astăzi au fost evidențiate și alte dimensiuni ale inteligenței. Unii oameni, spre exemplu, au o capacitate mare pentru înțelegerea interrelaților dintre oameni, alții au mai mare abilitate să perceapă și să răspundă corect la simțămintele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în încercarea de a arăta cum interpretează diferite studii acest aspect. Având în vedere că femeile au fost preponderent asociate cu o sferă naturală devalorizată și cu activități legate în principal de maternitate și grijă, numeroase studii feministe s-au centrat în jurul acestor teme, analizând modul în care au fost teoretizate familia, corpul, maternitatea și grija, propunând noi perspective asupra lor. Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria feministă (Jaggar, 1989, p. 21-42; Anthony, 2000, p.
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
un model teoretic de analiză a diferențelor de rezultate apărute în disputa socială între grupuri, în ceea ce privește adoptarea unor politici publice și echitatea redistribuirii resurselor publice. Competiția între grupurile de interese din cadrul societății, în special cele existente în contextul tranziției, se centrează asupra disputei dintre grupurile producătoare și cele consumatoare de venit 2. Datorită capacității mai mari de organizare, unele grupuri influențează procesul de elaborare a politicilor și practică, în competiția socială, concurența neloială. Presiunea socială a grupurilor de interese organizate la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sarcinii este interzisă”1. Tradiționalismul moral comunist: „...să apărăm moralitatea poporului” Cercetări anterioare converg în a susține că decizia de a interzice avortul în România comunistă a fost motivată mai ales de nevoia de „brațe de muncă” a economiei socialiste, centrată pe producția industrială. Mary Ellen Fischer (1985, p. 125), de exemplu, susține că interzicerea avortului în România și campania pronatalistă a anilor ’70 „au fost cauzate de o nevoie potențială de forță de muncă”. Gail Kligman este parțial de acord
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în planul mariajului, așa că se poate spera, în opera lui Geoffrey Chaucer, la o îmbunătățire a relațiilor dintre sexe. 444 Femeile ocupă un loc predominant în povestire, ceea ce dovedește că rolul lor devine din ce în ce mai important. Nu mai avem o intrigă centrată pe figuri masculine și pe fapte de arme, eroice, ale acestora, ci pe un grup de femei nobile care își exprimă dorința de a afla ceea ce le definește. Bătrâna este înțeleaptă, vorbește ca un cleric, se transformă pe sine, căci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
joacă un rol important), a tradiției, a sistemului În care au fost socializați, a etniei etc. Există tipuri socioculturale motivaționale foarte diverse, definind tipuri de civilizații deosebite, etape istorice particulare (de exemplu, trecerea de la sistemele motivaționale tayloriste spre cele noi, centrate pe om). Orice economie se generează, astfel, pe baza unei filosofii despre om, societate, natură, a unei concepții (colectiviste și individualiste) asupra a ceea ce este și trebuie să fie omul. Pe de altă parte, scopurile se modifică și ele permanent
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o țară la alta, exista o analogie marcantă privind tipul social al salariaților (oameni cu calificări mai reduse, nivel de trai scăzut, modele de stil de viață ce puneau prioritar problema asigurării nivelului material de trai, integrare urbană recentă, aspirații centrate pe consum și motivații bazate pe câștig etc.) și al consumatorilor (valorizând cu prioritate produsele pe criterii cantitative: preț de cost redus, rezistență mare la folosință). Pe măsură ce acest fundament sociocultural se erodează (nivelul de trai al salariaților crește și, odată cu
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]