3,531 matches
-
date de Federație, președintele Comunității întocmește un raport referitor la medicii din oraș; acesta cuprinde situația numerică a medicilor din orașul Dorohoi, din care aflăm că erau în anul 1940, medici după specialități: medicină generală: 9 creștini și 13 evrei; chirurgi 1 creștin, neurolog 1 evreu, mamoș 2 evrei, dentiști 2 evrei. De asemenea, un tablou cu „situația militară a medicilor evrei”, din care aflăm următoarele: o situație aparte are Isac Axler, colonel în rezervă, cu medalii: Avântul Țării în 1913
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
județul Suceava, unde a înființat un staționar pentru îngrijirea copiilor. În anul 1956 a fost transferat (la cerere), la Circa sanitară Iacobeni, jud. Suceava. La 1 decembrie 1956, în urma concursului la Institutul de Medicină și Farmacie Iași, a devenit medicconsultant chirurg la Clinica I Chirurgie a Spitalului nr.1 din Iași. În urma concursului de secundariat, la 1 octombrie 1957, a fost transferat la Clinica a III-a Chirurgie, condusă de prof. univ. dr. Gh. Chipail. În septembrie 1960, prin concurs, a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
concursului de secundariat, la 1 octombrie 1957, a fost transferat la Clinica a III-a Chirurgie, condusă de prof. univ. dr. Gh. Chipail. În septembrie 1960, prin concurs, a devenit medic specialist, iar în 1965, tot prin concurs, medic primar chirurg. Prin concurs, în decembrie 1965, a devenit asistent universitar la Institutul de Medicină și Farmacie Iași. În decembrie 1970, prin concurs, a devenit șef de Secție Chirurgie la Spitalul de adulți Bârlad. La Institutul de Medicină și Farmacie Iași, la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ieșean și la formarea a numeroase generații de medici. S-a născut la 13 decembrie 1915, în Iași. În 1933 a absolvit Liceul Oltea Doamna din Iași. Fiică a doi reputați psihiatri ieșeni - familia prof. dr. Ballif, soție a eminentului chirurg, care a fost prof. dr. Gh. Chipail, a îmbrățișat aceeași nobilă profesie de medic. A fost studentă a Facultății de Medicină din Iași primii patru ani (1933-1937) și la Facultatea de Medicină din București (19371939), obținând titlul de doctor în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
didactice: preparator (19391948), asistent (1948-1962), conferențiar (1962-1971), profesor (1971). În 1978 a fost pensionat, dar și-a continuat activitatea în calitate de profesor consultant și conducător de doctorat. În paralel cu activitatea didactică, a obținut gradele medicale: medic secundar și medic primar chirurg (1959). În perioada 1961-1962 a efectuat un stagiu de perfecționare pentru chirurgia cardio-vasculară, sub conducerea prof. univ. dr. V. Marinescu la Spitalul Fundeni din București. În 1972 a devenit șeful Clinicii a III-a Chirurgicală. S-a format ca medic
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Spiridon ca extern și intern, mai ales în clinicile chirurgicale, sub îndrumarea prof. dr. Paul Anghel, I. Tănăsescu, O. Franche, Gh. Chipail, Petre Niculescu, C. Strat. Cadru didactic dăruit cu talent, prof. dr. Mihail Diaconescu a format generații de specialiști chirurgi. În sprijinul procesului de învățământ a realizat manuale și cărți didactice de specialitate la care a participat în calitate de autor sau coautor. A participat la organizarea Laboratorului de Chirurgie experimentală. Între anii 1947-1948 a fost profesor de anatomie la Școala Medie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a fost ales membru al The International Society for Diseases of the Esophagus (1993), membru al Uniunii Medicale Balcanice (1997), al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru fondator al Epitropiei „Sf. Spiridon” Iași(1992). Calitățile sale deosebite de chirurg, discernământul bazat pe un examen minuțios al pacientului, acuratețea tehnicilor aplicate au contribuit la formarea unei școli chirurgicale în clinica a-III-a Chirurgie. Posedând vaste cunoștințe de specialitate, documentat întotdeauna la zi, înzestrat cu un deosebit talent didactic, având și o
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Cristian Dragomir, Gh. Popovici, C. Lazăr, V. Strat, M. Chifan, C. Pleșa etc.) care a dus și duce mai departe tradiția chirurgiei ieșene impunând-o în viața științifică națională și internațională. Ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite de eminent chirurg, distins dascăl al școlii de medicină ieșene, prof. dr. Constantin Dolinescu a fost menționat în International Who’s of Intellectuals, 1985, vol. VI, p. 287. Prof. univ. dr. Constantin Dolinescu a încetat din viață la 4 iulie 2001 și a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Constantin Dolinescu a donat bibliotecii filialei din cadrul Clinicii a III-a Chirurgie, ce poartă numele Prof. dr. Constantin Dolinescu, un număr important de publicații de specialitate, pentru formarea viitoarelor generații de medici, care vor dori să devină la rândul lor chirurgi. REFERIRI BROȘURI: -DOLINESCU, C., Memoriu de titluri și de lucrări, Iași 1993. ARTICOLE: -TÂRCOVEANU, EUGEN, O lumină aprinsă pe bisturiu, ca o candelă. CONSTANTIN DOLINESCU, Monitorul, Iași nr. 162, 11 iulie 2001, p. 4A -TÂRCOVEANU, EUGEN, Fost director al Spitalului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
50 - 57. -VASILOVICI, VIRGINIA, Pictorul Niccoló Livaditti (1804 - 1858) 2 p. mss ( în arhiva autorului ) -VASILOVICI, VIRGINIA, Note pe marginea unui tablou de Livaditti, „Cronica” ( 15) nr. 1526, nr. 2 februarie 2003, p. 11 LUCINESCU, EUGEN (1901-1939) MEDIC Medic tânăr, chirurg renumit, cu o strălucită carieră în perspectivă, doctorul Eugen Lucinescu a fost o promisiune a medicinei ieșene. S-a născut la 19 ianuarie 1901, în comuna Sulița, jud. Botoșani, unde a urmat școala primară. A frecventat cursurile Liceului A. T.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
19571966), conferențiar (1967-1972), profesor (1972-1980), profesor consultant din 1980. În sprijinul procesului didactic a publicat cursuri și manuale. A desfășurat o bogată activitate de educație sanitară și antiveneriană. Prof. univ. dr. doc. Mircea Munteanu a efectuat un stagiu (19641965) ca asistent chirurg la Clinica Dermatologică a Universității Friedriech Schiller din Jena și a funcționat ca profesor la Clinica Dermatologică a Facultății de Medicină de la Universitatea din Alger și șef al Clinicii Dermatologice a Spitalului Mustapha din Alger (1972 - 1976). Activitatea de cercetare
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de doctor în medicină cu teza: Nefroptoza și tratamentul ei chirurgical, sub îndrumarea prof.dr. Oscar Franke. În 1973 este promovat conferențiar și șef al Clinicii a IV-a Chirurgie pe care o va conduce cu competență și autoritate până la pensionare. Chirurg înzestrat cu inteligență și spirit înnoitor, completate de o continuă și neobosită informare, de o serioasă pregătire care i-a permis să abordeze cu curaj, dar și cu măsură intervenții de amploare și deosebit de dificile, atât în chirurgia generală cât
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Preș.F.R.Tenis de masă Dr. preot Paul Iulius Negoiță - Consilier Municipal Adrian Petre - Consilier Județean și Director al Centrului județean de Cultură și Artă Dr. Acsinte Venera - Direcția de Sănătate Publică a județului Buzău-Dir.Adjunct Dr. Marius Anastasiu - renumit chirurg Buzoian, la nivel național și internațional, Membru al Comitetului Științific al Congresului European de Urgență și Traumatologie Col. Nicole Dănuț - Inspector Șef I.S.U. Buzău Col. Micheten Florin - Comandantul Inspectoratului județean al Jandarmeriei Buzău. Ana Răducanu - Consilierul Prefectului Tatiana Gherase
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cunoscusem cândva oameni foarte dragi și unde cunoscusem pe aleasa inimii mele. Dacă aș fi vrut intenționat să rămân la Făgăraș poate n-aș fi reușit, dar întâmplarea își are un rol în viața oamenilor... Sunt pacientul doctorului Stroie, eminent chirurg și mai ales un om de omenie! Singură prezența lui reconforta, asigurându-te că te afli pe mâini pricepute de maestru!... După luna mai care a fost cu probleme deosebite pentru sănătatea mea, în lunile următoare starea sănătății se îmbunătățește
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
altă parte, ocupațiile devenind din ce în ce mai specializate, prieteniile sunt de obicei ocazionate de „specialități” : medicii între ei, inginerii între ei, economiștii, scriitorii, avocații, militarii, pictorii etc., între ei (cu toții, la rândul lor, diferențiați pe specialitățile tot mai distincte din sfera profesională : chirurgi, electroniști, dramaturgi și așa mai departe). Și căsătoriile sunt prilejuite mai mult de coincidențe profesionale decât de alte afinități. Durata acestor relații, fie amicale, fie conjugale, e și ea determinată de relativul status quo al împrejurărilor. Nu e mai puțin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Câmpeanu după metodologia chirurgiei de război. Adică plecai de la masa de operație, pe picioarele, tale direct la pat. Dar n-aveai voie să stai culcat și nici să ții pungi de gheață. și cum să faci altfel decât spunea marele chirurg, specialist a cărui reputație îl făcuse pe Ostrovski, ambasadorul URSS la București, să-i propună să meargă la Moscova, bine plătit, să predea “chirurgia de război”?! Fiu de preot din Ardeal, căpos și mintos, a considerat că mai întâi trebuie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
alte comune. Ne-am apropiat oamenii, i-am făcut să înțeleagă rostul școlii în familiile lor. și totul mergea bine. La 1 octombrie Steluța aduce pe lume o fetiță. O botează Cezar Stratula, de unde și numele Cezara-Livia. Livia în amintirea chirurgului brașovean Liviu Câmpeanu. Totul mergea ca pe roate. Începusem să merg la vânătoare de iepuri în Ostrov. Iepuri erau destui, ba și rațe berechet. Împreună cu Nicu Radu ajutați de localnici scoteam pește cu prostovolul, pește care de regulă ajungea fie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
învățători ofițeri în rezervă își arătau cu prisosință omenia atât față de populație cât și față de prizonieri. După ce am fost îngropat de obuz la Dalnic, mam trezit în spitalul din Cartagino unde am stat aproape o lună. Am văzut acolo cum chirurgii și nechirurgii operau în curtea spitalului, cum tăiau oasele mâinilor și picioarelor cu fierăstrăul medical, fără anestezieĂEu cred că țăranul e bun, indiferent de unde o fi el. Veneau femei ucrainience și rusoaice din satele vecine cu de-ale mâncării, din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
relația cu Alin Săvescu! Și încă ceva: acțiunile la care participam, în special cele cu delegațiile și ziariștii străini, erau dificile, complicate, unde nici un detaliu nu trebuia neglijat. De aceea le pregăteam până în cele mai mici amănunte, cu aplicație de chirurg. Și au ieșit bine, așa cum subliniază tov. Căpitan. Au ieșit bine pentru că am reușit să mă strecor printre ideile "ciuce" ale organelor centrale și locale, mai ales printre ideile și practicile anapoda ale "tablagiilor" de diferite grade, unele menționate mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un neurochirurg este trimis, pe vremea lui Ceaușescu, un "Cooperator" care acuza violente dureri de cap. Se hotărăște operația, i se decupează calota craniană și înăuntru gol! Doar un fir subțire care traversa "peștera" dintr-o parte în alta. Intrigat, chirurgul se hotărăște să taie firul și ce credeți că se întâmplă? Pacientului i-au căzut urechile, respectiv "uneltele de producție"! Sumbru, dar adevărat!). Am extras în mod "aleatoriu" cum chipurile se petrece la alegerea completelor de judecată în instanțe câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a plăcut și îmi place "să stau de vorbă" cu bolnavii. "A sta de vorbă", în afara pedantelor recomandări (care mai de care mai artificială) a sta de vorbă rămâne partea esențială a meseriei noastre care este o specialitate "sonoră". Așa cum chirurgul este legat de bolnav prin actul operator (simplific puțin, știu), tot astfel meșterul psihiatru trebuie să știe să asculte și, mai rar, să vorbească. Punctul de fierbere al relațiilor cu bolnavul este arta conversației. Nici un tratat nu face cât bolnavul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
diagnostician nu poate avea dubii). * Salavin, eroul capodoperei lui Georges Duhamel este o altă ilustrare a înțelegerii până la nuanțe de mare finețe științifică a unui scriitor echilibrat, nemarcat în vreun fel de o tară morbidă mentală. Duhamel a fost medic (chirurg). Este probabil că s-a documentat în psihiatrie; dar, iarăși, aceasta constituie ceva mai puțin semnificativ. Câți dintre marii practicieni ai psihiatriei contemporane ar putea descrie aventurile unei existențe psihastenice, într-un mod comparabil cu "psihiatrul" nepsihiatru? * În fine, Gorki
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
îngrijorată: "hemoragie internă mare"; a apărut, într-o viteză de cinematograf scăpat de sub control, o echipă de câțiva brancardieri și, într-o clipă, încurcând și eu lucrurile pe acolo, prietenul meu a fost așezat pe masa de operație, unde doi chirurgi l-au examinat rapid și, cu un ferăstrău și alte instrumente de tortură, după ce l-au anesteziat, au tăiat piciorul drept al lui Burcea, de sus, mult deasupra genunchiului. Nu am uitat niciodată cum plesnește într-un lighean un picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
rapid și, cu un ferăstrău și alte instrumente de tortură, după ce l-au anesteziat, au tăiat piciorul drept al lui Burcea, de sus, mult deasupra genunchiului. Nu am uitat niciodată cum plesnește într-un lighean un picior abia tăiat. Un chirurg mi-a arătat o schijă care, neobservată, îi secționase, ca un brici, artera femurală. "Bravo vouă!", ne-a spus doctorul, adică bravo că-l adusesem la timp, "în câteva minute se pierdea". Abia peste vreo două săptămâni prietenul meu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
întâmplare adevărată, pe care o uitasem; dar acum mi s-a arătat clară, frumos redactată, de o mână fină, poate cu un ac subțire. Iată această poveste adevărată. Personajul principal a fost Charles Pierre Potain, unul dintre cei mai mari chirurgi din istoria medicinei. A trăit între 1825 și 1901, fiind profesor de cardiologie la Paris. Este inventatorul unui celebru aparat de "tensiune" (tensiometru), care se folosește încă în toată lumea. A condus celebra clinică de la Charite. A ilustrat o epocă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]