5,141 matches
-
de aici și persistența în timp a acestor "forme", asimilate în fel și chip de metabolismul unor structuri mai mult sau mai puțin complexe. 108 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 14 aprilie 1906, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 58. Criticul era, de altfel, convins că propria piesă poate înfrunta cu succes Năpasta lui Caragiale: "Aș voi să știu de pildă întrucât Dumitru e superior Anei, ca voință și ca viață? Amândoi nu vor nimic decât doar să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
situația cea mai logică posibilă. Tot așa aș voi să știu întrucât învățătorul Gheorghe e mai puțin episodic decât Gică sau Maria". 109 Vezi observațiile defavorabile despre aceeași idee în articolul "Calitatea emoției", din E. Lovinescu, Critice, vol. II, ed. cit. Citez din nou afirmația criticului: "Fatalismul tragediei grecești, ca și determinismul modern, știrbesc deci din valoarea morală a emoților noastre estetice". 110 Vezi E. Lovinescu, "Miorița și psihologia etnică", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., pp. 644-649. 111 Scrisoare către
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Lovinescu, Critice, vol. II, ed. cit. Citez din nou afirmația criticului: "Fatalismul tragediei grecești, ca și determinismul modern, știrbesc deci din valoarea morală a emoților noastre estetice". 110 Vezi E. Lovinescu, "Miorița și psihologia etnică", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., pp. 644-649. 111 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 3 aprilie 1906, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 56. 112 Care ajunge să fie privit chiar cu ochi critic: "Azi am recitit Die Frau vom Meer a lui
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
deci din valoarea morală a emoților noastre estetice". 110 Vezi E. Lovinescu, "Miorița și psihologia etnică", în Memorii. Aqua forte, ed. cit., pp. 644-649. 111 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 3 aprilie 1906, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 56. 112 Care ajunge să fie privit chiar cu ochi critic: "Azi am recitit Die Frau vom Meer a lui Ibsen; două cincimi conține ceva secundar intrigii: o intrigă plantată pe intrigă ce să mai zic eu oare?" (idem
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
morală. Așadar: duplicitatea feminină e prescrisă de însăși poetica melodramei. 117 Émile Durkheim, Despre sinucidere, traducere de Mihaela Calcan, Editura Institutul European, Iași, 1993. 118 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 3 aprilie 1906, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 57: Așadar Ana bine face că n-are voință. Ar vrea ea viață nouă dar aceasta nu se mai poate! Sandi însă are voință, pentru că el e instrumentul esențial al fatalității. Fatalitate cu voință e cam comic; dar fatalitatea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aceea e el redus la un mutism legitim și rolul lui e foarte echivoc și misterios". 119 Motiv obsesiv, reluat în romanele ciclului Bizu. 120 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 3 aprilie 1906, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 57: "Gică și Maria sunt inutili. Așa e: pentru dramă nu folosesc. Pentru întregirea însă a fizionomiei personajelor principale sunt necesare. Caracterul se cunoaște prin dialog. Dialogul trebuie făcut cu cineva. Persoanele secundare au și ele un rol". 121
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
greu să joci o piesă decât s-o scrii; forțele autorilor noștri dramatici se cheltuiesc mai mult în stăruință, așteptări și enervări decât la birou, în fața sfintei foi de hârtie albă" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 460). 125 Frecvente mărturii găsim în monumentalul "dosar" al "agendelor literare" întocmit de Al. George, Gabriela Omăt și Margareta Feraru. 126 Am insistat asupra problemei în capitolul dedicat notelor de călătorie vezi supra. 127 E. Lovinescu, "Problema autorității în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
întocmit de Al. George, Gabriela Omăt și Margareta Feraru. 126 Am insistat asupra problemei în capitolul dedicat notelor de călătorie vezi supra. 127 E. Lovinescu, "Problema autorității în critică (Mutația valorilor estetice)", în Istoria literaturii române contemporane, vol. III, ed. cit., p. 382: "[...] pe lângă talent, sensibilitate estetică, informație, erudiție și alte imponderabile, elementul esențial al autorității e de natură pur morală [...]. Când spunem moral nu înseamnă, negreșit, că ne raportăm la principiile decalogului, ci numai la character. Din relativitatea criteriilor estetice
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Viață dublă, și în Bizu. 132 După cum am mai precizat, Gabriela Omăt identifică în numele personajului anagrama lui Lovinescu: tânărul Leone e "o anagramă destul de străvezie a lui E(ug)en Lo..." (vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 282). 133 Pentru înțelegerea nuanțată a conexiunilor dintre experiența estetică și erotism, vezi opinia lui Richard Shusterman din Richard Shusterman & Adele Tolmin (eds.), "Aesthetic experience. From analysis to Eros", în Aesthetic Experience, Routledge, Londra, 2008, pp. 79-97. Merită semnalată
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
modernist, convertit la doctrina radicală a unui estetism rigid și intransigent, clamând "puritatea" artei. 137 Gabriela Omăt crede că Holban l-a influențat pe Lovinescu, invocând un fragment din romanul Viață dublă (E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 458): Unele accente dovedesc că prozatorul Lovinescu a fost între timp marcat de anumite experiențe romanești de referință, dintre care O moarte care nu dovedește nimic a nepotului său Anton Holban pare să fi fost cea mai obsedantă". Dar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ci în O moarte... Pornind de la însemnarea din 2 iulie 1931: "Holban, lungă discuție (moartea eroinei"), Gabriela Omăt trimite la o secvență din textul intitulat "Trei măști funerare (Cincinat Pavelescu, Petre Sturdza, Anton Holban)", din volumul Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 311: În aceste enigmatice cuvinte ale finalului ("poate a lunecat...", n.n.) am văzut graba eroului de a se scutura de povara remușcării. În definitiv, își spunea el, poate nu s-a sinucis, ci a lunecat; nu era așadar vinovat
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de Marielle Macé, Façons de lire, manières d'être, Gallimard, Paris, 2011 (un subcapitol poartă chiar titlul "Lever les yeux de son livre", pp. 39-55). 139 Peter Brooks, op. cit., p. 14. 140 Vezi și E. Lovinescu, Critice, vol. II, ed. cit., p. 167. 141 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 9 octombrie 1907, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., pp. 74-75. 142 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, Editura Minerva, București, 1981, p. 172. 143 Suflete de copii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
yeux de son livre", pp. 39-55). 139 Peter Brooks, op. cit., p. 14. 140 Vezi și E. Lovinescu, Critice, vol. II, ed. cit., p. 167. 141 Scrisoare către Mihail Dragomirescu din 9 octombrie 1907, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., pp. 74-75. 142 E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, Editura Minerva, București, 1981, p. 172. 143 Suflete de copii ar fi, afirmă Eugen Simion, "o anticipare a literaturii lui Ionel Teodoreanu". Concluzia criticului: "Lovinescu este, indiscutabil, mai profund
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Eugen Simion, "o anticipare a literaturii lui Ionel Teodoreanu". Concluzia criticului: "Lovinescu este, indiscutabil, mai profund în critică, tăgăduind, relativizând totul, decât în scrierile literare, unde arată cealaltă față a lui, etern surâzătoare" (Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, ed. cit., vol. II, p. 136). 144 Replica e consemnată de Stendhal. Vezi Despre dragoste, traducere de Gellu Naum, prefață de Vera Călin, E.P.L.U., București, 1968, p. 112. 145 Marin Preda, "Înainte de moarte", în volumul Întâlnirea din pământuri. Desfășurarea, prefață de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Elsasser ("Tales of Sound and Fury", în Monogram, nr. 4, 1972, p. 2.), credibilitatea psihologică a personajelor melodramatice e subordonată funcționării acestor personaje în cadrul sistemului. 147 Scrisoare către Elena Farago, 2 ianuarie 1913, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 151. 148 Pentru Lovinescu, a scrie literatură/ roman e totuna cu "a romanța". După lectura scrisorii lui Maiorescu și a celorlalte documente legate de viața lui Eminescu, el notează în agende: "impresie formidabilă. Intenția de a romanța". Aceeași intenție
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
persistă până târziu, spre sfârșitul vieții, când ar fi vrut să "romanțeze" episodul morții lui Odobescu. 149 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în Gazeta, an 3, nr. 828, 10 dec. 1936 (apud "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 369). 150 "Cu d.E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 151 Lea Jacobs afirma că principala trăsătură a melodramei este elementul "situație" concept destul de greu de definit dar care, în mare, se bazează
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Peter Brooks sublinia faptul că, atunci când efectul produs nu mai este în relație cu cauza sa, se poate vorbi de dezorganizare, ceea ce este chiar semnul viziunii melodramatice (op. cit., p. 112 ș.u.) 152 Marthe Robert, Romanul începuturilor, începuturile romanului, ed. cit., p. 69: "Acest tip de ficțiune, conștientă la copii, inconștientă la adultul normal și tenace în numeroase cazuri de nevroză, se dovedește atât de răspândită și cu un conținut atât de constant, încât trebuie să i se acorde o valoare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
73). 153 Romanul începuturilor "nu relevă numai originile psihice ale genului [...], el este genul însuși, cu virtualitățile sale inepuizabile și cu infantilismul său congenital, genul fals, frivol, grandios, meschin, subversiv și bârfitor", în Marthe Robert, Romanul începuturilor, începuturile romanului, ed. cit., p. 85. 154 Vezi Peter Brooks, op. cit., p. 80 ș.u. Melodrama constituie o precondiție de natură semiotică a romanului ("part of the semiotic precondition of the novel"), pentru că reprezentările ficționale sunt construite pe un tipar teatral. Așadar, în proză
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
care izvorăsc însușirile contradictorii atât de des observate de teorie", cum și "dorința de a părea adevărat" considerată în mod bizar drept "garanție a adevărului". 156 Scrisoare către Elena Farago, 30 septembrie 1912, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 144. 157 Peter Brooks, op. cit., p. 78: "he has achieved melodramatic consciousness". 158 Potrivit lui Ben Singer (op. cit., p. 50 ș.u.), senzaționalismul conduce la un proces de absorbție diegetică din partea spectatorului, ceea ce înseamnă că melodrama senzaționalistă nu vrea să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
din partea spectatorului, ceea ce înseamnă că melodrama senzaționalistă nu vrea să creeze iluzii, ci anti-iluzii, prin efectul de hic et nunc ("antiiluzionism interactiv"). "Prezenteismul" e principala caracteristică a genului melodramatic (vezi Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, ed. cit., p. 11). 159 Peter Brooks, op. cit., p. 80 ș.u. Și Ioan Holban observa "concentrarea materiei epice în jurul nucleului narativ, punând în prim-plan ideea și intriga" (Ioan Holban, op. cit., p. 42). Merită consultat și studiul Juliei Przybos (L'entreprise
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
est une forme esthétique qui peut véhiculer n'importe quelle idéologie. Il existe en effet des mélodrame de toutes les couleurs politiques" (op. cit., p. 194). 160 Scrisoare către Elena Farago, 13 octombrie 1912, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 145. 161 Ion Negoițescu, op. cit., p. 124. 162 În aceeași ordine de idei, Ioan Holban consideră că în proza elaborată a lui Lovinescu "tirania autenticității este înlocuită cu aceea a modelului epic", model având la bază un "proces creator
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fără densitate, îndrăgostit de acea aparență, simulacru al realului iată a doua mare deviză a dandy-ului" (Adriana Babeți, "Studiu introductiv", în op. cit., pp. 16-17). 171 Scrisoare către Elena Farago, 23 octombrie 1912, în E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 145. 172 Mitul lui Amor și Psyche va fi invocat și de Eminescu într-o scrisoare către Veronica (apud D. Caracostea, Creativitatea eminesciană, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Apetroaie, Editura Junimea, Iași, 1987, p. 62). 173
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lebăda, lupul, leul, privighetoarea etc. (vezi Lothar Fietz, "On the Origins of the English Melodrama in the Tradition of Bourgeois Tragedy and Sentimental Drama: Lillo, Scröder, Kotzebue, Sheridan, Thompson, Jerrold", în volumul Melodrama. The Cultural Emergence of a Genre, ed. cit., p. 90 ș.u.). Probabil că obsesia faunei din Aqua forte se explică, de asemenea, și prin ponderea esențială a melodramaticului în creația lovinesciană. Despre codificarea animalieră a umanului, vezi Giorgio Agamben, L'Ouvert: De l'homme et de l
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
op. cit., p. 51 ș.u. 199 Melodrama subliniază mai mult peisajul interior ("the interior landscape"), de unde și absența naturii obiectele sunt aglomerate în locații închise și descrise cu obstinație (vezi Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, ed. cit., p. 3). 200 Din acest punct de vedere, Andrei ar fi un fel de Rege al Carnavalului, detronat o dată cu sfârșitul sărbătorii, când lucrurile își reintră în matcă. Romanul lovinescian ar ilustra astfel trăsăturile literaturii carnavalești analizate minuțios de Mihail Bahtin
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
amiciții. Marian Papahagi menționează că episodul amintește o anecdotă din viața lui Dimitrie Anghel, reprodusă însă nu în volumul al II-lea de Memorii, cum afirmă regretatul erudit clujean, ci în primul volum (vezi E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ed. cit., p. 100). Procedeul, frecvent în proza criticului, ar trăda o evidentă lipsă de imaginație de vreme ce autorul "se simte obligat la referințe din viața literară (echivalente pentru el cu raportări la realitatea imediată) pentru constituirea unui discurs epic" (vezi Marian Papahagi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]