3,264 matches
-
indicator și apoi la ceas. — Se încarcă complet în cinci minute. Hai să ne grăbim! Dacă presupunerea mea e corectă, Întunegrii îi vor anunța pe Simbolatori că suntem aici și indivizii se vor întoarce. Fata și-a scos pelerina și cizmele și și-a pus haina militară kaki pe care i-o pregătisem eu. Și-a încălțat tenișii. — Mai bine te-ai schimba și tu. Dacă nu suntem îmbrăcați adecvat, nu ne putem mișca repede, zise ea. Am procedat ca atare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
e periculos să urci dealul. Poate ar fi mai bine să nu te duci azi la bibliotecă. — Nu-mi permit să pierd nici o zi. Colonelul a clătinat din cap, a ieșit afară și s-a întors cu o pereche de cizme cu ținte pe talpă. — Încalță-le pe astea. Cel puțin nu aluneci cu ele. Le-am probat și mi se potriveau. Semn bun. La ora la care plecam de obicei, mi-am înfășurat fularul în jurul gâtului, mi-am pus mănușile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
modul frenetic. Un an mai târziu, același macho necruțător și scrutător de psihologii ale prăbușirii lente publică un roman al geloziei. O gelozie mai mult sau mai puțin aberantă și îndreptățită, pigmentată cu decizii absurde și finalitate masochistă. Apa din cizme (2000) îl are în centru pe Iustin Raețchi, individ de patruzeci de ani, rocker de succes, însurat cu o „Angelă iubitoare” și „geloasă la sânge”, tatăl unui adolescent musculos și cascador. După câțiva ani de adulter cu o altă Angelă
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
fără țară este cea mai coerentă și mai convingătoare pledoarie românească pentru tragismul destinului basarabeano-bucovinean, depășind literatura lui Paul Goma. SCRIERI: Pisica ruptă, București, 1997; Marilena și câteva voluptăți, București, 1999; Șchiopul binemirositor, postfață Miruna Runcan, București, 1999; Apa din cizme, București, 2000; Doi pinguri, București, 2000; Strigoi fără țară, București, 2001; Carlo Carlini, iluzionism, București, 2003; Petru și Pavel, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Mică bibliotecă de toamnă, „22”, 1997, 408; Dan C. Mihăilescu, Pisicile lui Daneliuc, „22
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
Mihăilescu, Mică bibliotecă de toamnă, „22”, 1997, 408; Dan C. Mihăilescu, Pisicile lui Daneliuc, „22”, 1998, 8; Al. Ioanide, Acum ca și-atunci, RL, 2000, 9; Dan C. Mihăilescu, Gelozie cu ghivent, „Ziarul de duminică”, 2000, 12; C. Rogozanu, Pisici, cizme, voluptăți, RL, 2002, 39; Constantin Dram, Sub semnul textului lacunar, CL, 2003, 3; Nicolae Oprea, Destinul lui „Ilie fără țară”, „Ziua literară”, 2003, 41. D.C.M.
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
materiale a activității creatoare. Profesia de scriitor nu e menită să asigure mijloace de trai: ...a fi cineva autor în secolul nostru nu e o meserie cu care să se hrănească. A defăima cineva pe un cizmar că nu face cizme bune, pricep că are cuvânt să se supere, să fie mâhnit, pentru că cu aceasta îl vatămă, îl păgubește la meseria lui, face să fugă mușteriii de dânsul și, prin urmare, îi ardică mijloacele traiului, îi ia îmbucătura din gura lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Planul Valev". Ei bine, acest plan, cunoscut la nivelurile superioare de partid, nu trebuia să fie cunoscut și de către marele public. C. I.: Era secret. S. Ț.: Firește, deoarece comuniștii de la vremea aceea nu puteau lua atitudine pentru că eram sub cizma rusească, nu puteau ieși în față cu așa ceva. C. I.: Mai țineți minte numele acelei persoane din partid de la care ați aflat despre "Planul Valev"? S. Ț.: Domnule, nu mai țin minte, că este mult timp de atunci. Țin minte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atitudinea dumneavoastră de revoltă și răzvrătire tocmai pentru a vă apăra demnitatea de om. S. Ț.: Am fost cunoscut în toate lagărele datorită faptului că nu am putut să mă liniștesc, nu am putut ca cineva să-mi stea cu cizma pe gât. Nu am putut să accept să mă ploconesc în fața cuiva, să-l rog pe vreun sergent de ceva sau să cer îndurare. C. I.: Domnule Țuțu, v-a învățat cineva să tăiați legăturile cu trecutul personal sau ați
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fiecare dintre noi își păstrase ceva din demnitatea sa de dinaintea detenției, chiar dacă la unii această demnitate lua forme amuzante. Eu am rămas același tip impulsiv și cu o agresivitate permanentă, pentru că nu am putut suporta să-mi stea cineva cu cizma pe gât. Domnule, îmi fac pedeapsa, vinovat sau nevinovat cum voi fi fost, însă să fiu lăsat în pace să o execut. Nu admit să fiu umilit suplimentar. Vreau să rămân omul care am fost, pentru mine însumi nu pentru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
te lichidau. C. I.: Deci, nici între deținuți nu exista solidaritate și era vrajbă și o atmosferă de război și suspiciune continuă. S. Ț.: Care solidaritate?! Că dacă ar fi existat solidaritate nu le-ar fi stat caraliii aceia cu cizma pe grumaz! Eu vă spun, și nu cu titlu de laudă sau să-mi arog niște merite ori calități, că am fost singurul cunoscut între miile de deținuți ca un neliniștit permanent. Nu am putut suporta jugul. Am zis: mor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gumă, s-a întins și a spulberat digul. Ne uitam cum fug iepurii și toate animalele care mai erau când înainta apa. Văzându-l că nu muncește, Curea l-a luat la bătăie pe bătrân și l-a bătut cu cizma până i-a rupt coastele și acesta a decedat. Și la scurt timp a venit și pachetul cu haine. Să faci 20 de ani de detenție sub comuniști și să supraviețuiești și să fii ucis de un nenorocit este de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
munți și am mers exact la Securitate. C. I.: Ați bănuit vreo clipă că veți fi arestați? S. M.: Nicio clipă! C. I.: Deci, a fost un șoc total, ați căzut. S. M.: Absolut! Ca musca în lapte. Aveam o pereche de cizme burger cu șiret, cum se purta pe vremea aceea, și subofițerul care ne-a primit în arest era un evreu, pe nume Leferman (am să-l țin minte până voi muri), și când am văzut că-mi rupe șireturile am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ați primit pachet ați stat în aceleași haine, nu v-au dat zeghe? S. M.: Da, în aceleași haine. Zeghe ne-au dat abia la Canal. În arestul Securității aveam hainele mele. Eu aveam o hăiniță pe mine, o pereche de cizme, o pereche de pantaloni și-o cămașă și altceva nimic. Dar n-am suferit de frig, chiar iarna, pentru că erau foarte mulți în celulă și erau din ăia vechi, arestați mai demult, de la Nereju, Năruja, Paltin, Herăstrău și toți erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo în camera de gardă ce-or fi vorbit, nu știu! Dar cât am stat acolo a trecut un ofițer, un sublocotenent, un bărbat, parcă-l văd și acum, de 23-24 de ani, foarte tânăr, foarte elegant, foarte curat, cu cizme și zice: "Cu dumitale ce-i aici?" Păi, uite așa, și așa...". "Din ordinul meu, pleacă la baracă!" "Da, dar domnul...". "Din ordinul meu pleacă la baracă!" Și am spus bună seara și am plecat la baracă. Din urma mea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu trebuia să dispară materiale și supravegheau totul. I. N.: În permanență. Oriunde mă duceam, eu nu intram în restaurante că n-aveam voie. Bârzu ăsta... drept să vă spun, dacă nu a luat cel puțin 20 de perechi de cizme de la mine... Înțelegeți dumneavoastră? Mă duceam la el și, dacă mă credeți, stăteam în genunchi, și-i ziceam: "Domnu' căpitan, dumneavoastră le luați, dar...". C. I.: ...dar eu de unde le mai pun la loc? I. N.: Nuuu, asta aranjam eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
căpitan, dumneavoastră le luați, dar...". C. I.: ...dar eu de unde le mai pun la loc? I. N.: Nuuu, asta aranjam eu, le dădeam la reformă. Mă ducea bila, aveam delegații pe la București, mă duceam cu acte. Dar eu nu vindeam cizmele, eu n-am luat pentru mine nici măcar o bucată de săpun sau o haină ceva în plus. Eu am ieșit curat, mi-au făcut percheziție acasă și n-au găsit nimic în plus față de ceea ce primeam eu conform fișei mele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nici măcar o bucată de săpun sau o haină ceva în plus. Eu am ieșit curat, mi-au făcut percheziție acasă și n-au găsit nimic în plus față de ceea ce primeam eu conform fișei mele. C. I.: Dar căpitanul Bârzu lua cizme de la dvs și le vindea. I. N.: Și pe 22 mai 1959 a venit un maior de la Securitate la unitate la mine, la transmisiuni, și zice: "Tovarășu Năvodaru, dumneavoastră mergeți cu mine, să plecați la București să luați niște covoare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
îl fac să circule noaptea în casă, să stea aproape de perna naratorului. Oaspetele, care are sentimentul că se amestecă prea mult în treburile casei, începe totuși să alerge cu copiii, cu singura deosebire că pașii copiilor sunt abia perceptibili în timp ce cizmele lui grele fac zgomot, traversând încăperile, descoperind camera bătrânilor goală și amintindu-și că și-a uitat pălăria, bastonul și geanta în pod. Eroul are ceva din Schlemihl sau din Karl Rossmann: gândul neospitalității dă naștere la descumpănire care se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trebuie să ne asumăm răspunderea pentru dezvoltarea ulterioară a situației lor interne” (subl. ne aparține). Continuând această idee, autorul cărții scrie că, „fără îndoială, avea în vedere nu numai Polonia, dar și România sufocată de regimul lui Nicolae Ceaușescu și cizma «Securității», și Cehoslovacia pe jumătate normalizată și relativ prosperă, și RDG care, ca un vițeluș blând, sugea la două mame - URSS și RFG”. „Din motive lesne de înțeles - continuă A. Graciov - Gorbaciov nu-l suporta pe Nicolae Ceaușescu”. în pofida filtrării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe vecinul lor evreu că „a tras cu mitraliera din pod”, creând să fie lichidat. Soldați germani au pus toată familia la zid, Însă au renunțat să-i execute când soția evreului Hascal Cheis XE "Cheis, Hascal" le-a sărutat cizmele și i-a implorat În limba ei maternă - germana - să le fie milă de copiii ei. În timp ce erau arestați la Chestură, soții Țurlan XE "Țurlan, Niculai și Maria" au pătruns În casa lor și au golit-o76. Inginerul Vasile Gavriliu XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dintre ei, Leon Cristiniuc XE "Cristiniuc, Leon (polițist)" , comandantul gardienilor, „un tânăr chipeș, mi se pare licențiat În drept”, cum l-a descris un evreu care s-a străduit mult să-și salveze tatăl. Comandantul gardienilor s-a folosit de cizmă sau de bici pentru a-i „număra” pe evrei și pentru a le ordona să se ridice. „Subsemnatul am fost șnumăratț cu bocancul”, a adăugat același evreu. „Înainte de Îmbarcare am fost iar mânați să trecem printr-un culoar format din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Stanciu Stroia nu crede că i se întâmplă tot ce i se întâmplă nici când își reamintește ceea ce a trăit fără putere de tăgadă, suntem cuprinși de revolta neputincioasă a doctorului care s-a văzut strivit ca un gândac de cizma securistului. E o revoltă nerostită împotriva unor oameni care au acționat cu o cruzime de neînțeles. Vor putea vreodată fi iertați torționarii? Sau înțeleși? E istoria noastră și istoria lor? Doctorul Stroia, în agenda lui de taină, îi înțelege și
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
În fundal, ramurile înfrunzite ale copacilor conferă o notă de optimism și siguranță. În prim plan, câteva umbreluțe colorate pe care poți citit numele unei binecunoscute firme de bere. Partea centrală e ocupată de cele cinci personaje menționate, purtătoare de cizme înalte de cauciuc, bine înfipte în apa străzii, ce le vine până sub genunchi. Până aici, veți spune, nimic neobișnuit. Important e, însă, ce fac eroii noștri. Încarcă sau descarcă saci de nisip pentru a face un baraj împotriva apei
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
acțiuni sau simple povești de prin braseriile țării. ,Întăritorul" fără de care atâția români nu concep să iasă în lume a devenit nu doar o marcă a identității naționale, ci și ținta spre care ne îndreptăm în masă. Unii, încălțați cu cizme de cauciuc, rebegiți în apele mâloase de după inundații, alții purtați de Arca lui Noe a iluziilor create de aerul tare al înălțimilor politice. În România, această corabie beată, ,salvamarismul" e o activitate de fiecare zi, în care suntem, fiecare și
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
la televiziuni (dar prezenți cu grămada!), fără prim-ministru plecând în concediu, demonstrându-și astfel încă o dată tăria de caracter și nepăsarea în fața calamităților (din județul Harghita), dar și fără domnul președinte Traian Băsescu mărșăluind eroic și relativ ceaușist în cizme de cauciuc prin mâlul lăsat de puhoaiele din acea parte de țară, felicitându-i cu voie bună pe localnici, fiindcă nu așteptau ,mana cerească" de la Guvern. Și bine fac, având în vedere că, în alte părți de țară, ,mana guvernamentală
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]