7,569 matches
-
dau iama prin păduri, Iar Testamentul lui e numai scrum: Te-ntreb, române, cât mai poți să-nduri? Pe Câmpul de la Blaj spunea:„ Eu jur!” Și se cutremura vecia toată, Vă rog să-i faceți liniște în jur, Ci numai clopotul din cer să-i bată... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Sărmanul Crai... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂRMANUL CRAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375959_a_377288]
-
dimineață sau zi sau bine ai venit din gesturile tale bărbații își făceau corturi zidite în amintiri cu gratii de condamnare la moarte unii erau calai care se antrenau să vadă cerul din gropi anume săpate în ritm dat de clopote iar inima ta anunță refuzuri matrimoniale vroiai să fii aleasă doar pentru jertfe să fi păzita de 10 cavaleri într-o piață aglomerată plină cu mere gata muscate cu sânii plini de lapte nealterat susținând cu vehemență că ne vrei
PIATA CU MERE de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376104_a_377433]
-
maternă, în sufletul său, acel om va ascunde paliere goale. Fiincă doar platoșul unei mame poate apăra și vindeca. Mama te ajută să te înalți din nou la steaua aceea de pe cer, înscrisă cu dorințele tale, și face din ea clopot de cristal ce-l scutură deasupra creștetului tău, pentru că... ești frunza copacului vieții sale pe care trebuie să o apere de furtuni. Și care nu trebuie ascunsă de umbre adânci, dar nici atinsă de raze prea puternice de soare. Atâtea
MĂICUȚA MEA de IONEL CADAR în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376090_a_377419]
-
-nsângerate timpul doarme ... prinos zilei trec singur printre bestii; pe zări trec cruciați cu steg de trestii, oracular grăind în zvon de arme. N-au somn în noapte nici glas de înger ... cu frunți reci bat târziu în poarta, trag clopote din altă soarta spre cerul scris cu-aripi de sânger. Un singur vis mai licăre în preajma, din trupuri albe ning spre cer scântei, coboară stelele din flori de tei și-n aurori vin cei cu sufletul în palmă Hațeg, 15
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
-nsângerate timpul doarme ...prinos zilei trec singur printre bestii;pe zări trec cruciați cu steg de trestii,oracular grăind în zvon de arme.N-au somn în noapte nici glas de înger ...cu frunți reci bat târziu în poarta,trag clopote din altă soartăspre cerul scris cu-aripi de sânger.Un singur vis mai licăre în preajma,din trupuri albe ning spre cer scântei,coboară stelele din flori de teiși-n aurori vin cei cu sufletul în palmăHațeg, 15 februarie 2015Raul Constantinescu... X
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
a potolit setea. Elena Armenescu îi poruncește celui pe care îl iubește Rostește-mă!, căci ea devine șoapta lui de iubire în care se contopesc transformându-se într-o cruce, simbolul supremei jertfe din catedrala în care inimile bat, precum clopotele ce prin glasul lor trimit cerului triumful iubirii pe pământ. De le primul său volum de versuri până la cel lansat în toamna anului trecut, Nicu Doftoreanu dansează aceeași grație poetică tangourile tuturor iubirilor trăite de ființa umană, înnobilată și îndumnezeită
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
oricum durerea mea doar știi că nu mă sperii nici de fuga nici de înghețul ce plutesc zilnic pe pânză doar că uneori mă mâhnește rătăcirea bietului păianjen de la unul la altul încât nu moartea ci rănile celor vânați sunt clopot neoprit purtat sub piele chiar și-acum în prag de Sân Nicoară când prins ca umbra de-o icoană m-am rupt din plasă cu o fărâmă de cuvânt. Citește mai mult să n-ai nicio grijăpăianjenul timpului se odihneștepe
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
le vadăși să le... vânezenu asta e oricum durerea meadoar știi că nu mă sperii nici de fuganici de înghețul ce plutesczilnic pe pânzădoar că uneorimă mâhnește rătăcirea bietului păianjen de la unul la altulîncât nu moartea ci rănile celor vânațisunt clopot neopritpurtat sub pielechiar și-acumîn prag de Sân Nicoarăcând prins ca umbra de-o icoanăm-am rupt din plasăcu o fărâmăde cuvânt.... XXVII. NINSOARE DIN CULPĂ, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016. ninsoarea a fost oprită
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
împăratul tuturor”, (Crăciunul, Noël). Forma lui de manifestare este lumina, simbolul vieții, al armoniei, al dreptății, al cunoașterii, al unui nou început: „Soare-n raze luminat” (Iată, vin colindători), „Isus Hristos luminat” (S-a născut Domnul), „un luceafăr mare strălucit” (Colindul clopotelor), „lumina cunoștinței”, „soarele dreptății”, „răsăritul cel de sus” (Troparul nașterii). Identificarea lui Iisus cu soarele, poate fi rezultatul contopirii a două motive, cel creștin potrivit căruia Dumnezeu este lumină, cu cel păgân al zeului asiatic al soarelui, Mithra, peste a
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Nașterea lui este vestită de elemente cosmice, miraculoase, steaua care-i călăuzește pe magi spre locul nașterii, de elemente sacre, corul îngerilor (Îngerii cântă), de elemente profane prin proveniență și sacre prin funcție și mediul în care se manifestă, glasul clopotelor (Colindul clopotelor, Crăciunul), cât și umane, colindătorii. Iisus este un mesager al divinității și scopul venirii lui pe lume este mântuirea omenirii „Să se nască/Și să crească/ Să ne mântuiască.”( O, ce veste minunată) și bucuria adusă în casele
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
este vestită de elemente cosmice, miraculoase, steaua care-i călăuzește pe magi spre locul nașterii, de elemente sacre, corul îngerilor (Îngerii cântă), de elemente profane prin proveniență și sacre prin funcție și mediul în care se manifestă, glasul clopotelor (Colindul clopotelor, Crăciunul), cât și umane, colindătorii. Iisus este un mesager al divinității și scopul venirii lui pe lume este mântuirea omenirii „Să se nască/Și să crească/ Să ne mântuiască.”( O, ce veste minunată) și bucuria adusă în casele oamenilor: „Noaptea
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
divinității și scopul venirii lui pe lume este mântuirea omenirii „Să se nască/Și să crească/ Să ne mântuiască.”( O, ce veste minunată) și bucuria adusă în casele oamenilor: „Noaptea asta Sfântul Domn Isus /Bucurie mare ne-a adus.” (Colindul clopotelor) Cu excepția lui Irod care-i dorește moartea, oamenii se bucură de nașterea Mântuitorului, îi vin în ajutor și îi fac daruri: veșminte „Să facă din pielea lui /Veșmânt frumos Domnului” (Am venit să colindăm) , „steble albe de flori,/ Și-o
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
în care nota de sacralitate este sporită prin: preaslăvirea Domnului „Leru-i ler”, „Lerui Doamne, Domn din cer”, „Domnuleț și Domn din cer”, „Domn, Domn să nălțăm”, prezența florilor: „Florile dalbe, flori de măr”, „lilioară trandafir”, „Frunză verde rozmarin”, imitarea glasului clopotelor: „Bim bang”, „Bim bam, bim bam”. Majoritatea colindelor respectă structura colindei clasice și se termină cu o urare adresată gazdei de a fi sănătoasă, veselă, de a avea parte de bucurie și de viață lungă „Să fii sănătos și vesel
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
mine Ca la o pungă fără bani... Și-a dat de jos să se ridice, Dar steaua lui era prea grea, Nu-i musai să mă crezi, amice- Ce văd, ce simt, e treaba mea! Se auzea din veșnicii Un clopot de la Clopotiva, Toți sfinții de-aici sunt vii, Degeaba le râvnești coliva Și fața ta nu fie tristă De Crezul întru care sunt- Fără de îngeri nu există Nici Înviere pe pământ! Referință Bibliografică: Un prieten beat de învățătură... / Nicolae Nicoară
UN PRIETEN BEAT DE ÎNVĂȚĂTURĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376754_a_378083]
-
ele. Gândesc la fel, dar sunt fizician! Când am momente de minim energetic, îmi aduc aminte de cuvintele doamnei Buică, de lecția de viață, despre început și sfârșit: „De câte ori îmi dau târcoale aceste întrebări, îmi pare că în urechi aud clopotele bisericii care trimit în văzduh gândul că există ceva răscolitor de profund în existența omenească, ceva cu care nu se poate glumi și trebuie privit cu întreaga noastră ființă”. „Fiindcă am cunoscut câteva din aceste taine, eu primesc trecerea mea
TĂRÂMUL MIRIFIC AL ÎNTÂLNIRILOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376752_a_378081]
-
momentul când focul se aprinde în cer, deparca toți trandafirii din grădini au țesut o bolta! Focul se stinge ușor în culori liliachii și vine momentul amurgului,cănd vi- tele se întorc de la pășune,alene,sunând din talăngi,ca niște clopote în liniștea serii.Parca timpul stă un pic să se odihnească! Ce frumoasă e înserarea când iasomia săruta văzduhul și liniștea serii stinge zbuciumul unei zile! Macii,la margine de sat și în lanurile de grâu,tremura delicat,purtandu-si
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale. Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schițe de Caragiale și în principal după „D'ale carnavalului" își poate face o idee despre cum sunt văzute personajele lui nenea Iancu în montarea de pe scena Teatrului Mic. Ceaușescu
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
-n mână. Traian Vasilcău- „Poemul lacrimii” S-a dovedit că un poet autentic are sufletul mare și absoarbe ca un burete suferințele semenilor, care-i provoacă stări de durere ce-o revarsă-n poeme-rugăciune, în rostogoliri sonore precum dangătul de clopot cu plânset tânguitor. Și când semenii săi sunt fiii unei patrii sacrificate pe Crucea Istoriei, sufletul poetului-clopot de cristal- topește gemetele ce curg pe albia Timpului, transformându-le în fulgi sclipitori de rugăciune, pe care îi ninge în psalmi( „ning
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
zborul de cocori, crângul de psalmi, zidirea în plâns, vijelii de lumini, lacrima lumii, bolta lină, lina viscolire, nămeții de cânturi, colindul, tălăzuiri de harpe, triluri de lumine, eternitatea clipei, sărutul clipelor, câmpul de maci, marea, mierla, pustiul înverzit, bradul, clopotul, frunza, raiul( „fir de rai”, „raiul de pâine”), ora( „o.Zeu”, „o. Înger”, „o. de rai”), turme de clopoței, a fi în Christos, a fi în Cuvânt, fărăsfârșitul, preanădejdea și...atâtea alte „pietre rare”(cum ar zice poetul Alexei Mateevici
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
eternitate ? Sau... nimic din toate-acestea... O, cerule senin, oglindă a gândului meu, aburit de norii durerilor mele, drum de extaz al viitorului terestru și extraterestru, mormânt de zei și monument de speranțe, leagăn de cristal al cutezanței omenești, trăiesc sub clopotul tău albastru cu limbă de soare, muncesc vibrând pe hotarele viselor noastre albastre, pe care le mângâi cu flăcările muzicii tale albastre, în albastrul binecuvântărilor largi, nesfârșit de albastre... -------------------------------------------- Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA 21 septembrie 2016 Referință
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
mai multe - Dincolo... Răbdare și pioasă închinăciune! Deocamdată, aici, claritatea Lui se gradează în raport cu opacitatea și ne-opacitatea gândirii noastre, și cu latitudinea ori longitudinea zonelor religioase de pe mapamond: La Vatican și Ierusalim, prezența I Se simte puternic prin sunetul clopotelor, prin Zidul Plângerii, prin misse și liturghii luminoase; la Mecca - prin bolidul venit din cer și venerat în Kaaba cea neagră. În alte milioane de biserici, sinagogi și moschei, este perceput prin rugăciuni și nesfârșite îngenunchieri. Dar cel mai clar
DUMNEZEU de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375183_a_376512]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > NU-S FERICIT Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2102 din 02 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-s fericit Nu-s fericit că am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu
NU-S FERICIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375200_a_376529]
-
pe umeri. Eu mă plictisesc să tot număr Stropii de lene, La fiecare pas Slobosesc din tâmple cocori- Idei ce-mi bâzâie ca muștele la nas, Sau ca ciocanul vibrând pe nicovală. Pachetul cu plictiseală... Păcatul fecioarei Lovește-n dungă clopotul cuvântul Sunetul stârnește în amiază vântul. Undeva într-un colț de sat Rugăciunea spală o femeie de păcat. Mesaje sunt pentru suferința ei Tăcerile din galbenul din tei. Suferă de-un secol femeia în gol Lacrimile ei devenind simbol... Fecioară
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale. Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schițe de Caragiale și în principal după „D'ale ... Citește mai mult Pe muzica suavă a dansului lebedelor mici din baletului „Lacul lebedelor", la deschiderea cortinei, dintr-un fundal aburit
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
suprins să descopere decorul reprezentând o măcelărie-mezelărie cu șunci, salamuri, cârnați și păstrămuri. Dragoș Galgoțiu, regizorul și scenograful piesei reușește astfel să introducă foarte rapid publicul în atmosfera viziunii sale.Spectatorul care a văzut la PROTV reluarea filmului „De ce trag clopotele Mitică" (regia Lucian Pintilie, 1981) cu scenariul alcătuit din câteva schițe de Caragiale și în principal după „D'ale ... VI. MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ - CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECȚIA UNIVERSURILOR, de Magdalena Brătescu, publicat în Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]