3,836 matches
-
cantautor, în modul parizianului Georges Brassens. Nu o dată, Cezar Ivănescu exaltă puterea tonifiantă, taumaturgică, a muzicii. De cinci ori se repetă în Assunta (Anabasa lui Eminescu) o invocare miraj: "Muzică, alină-mi Sufletul, cu suferință alina-îmi voi Moartea!" Texte intitulate Colind, Bocet, Madrigal, Motet subliniază programatic afinități cu cântul. Clipa subiectivă, clipa metafizică, clipa creativă, acestea consonante, întemeiază un ceremonial vizual și melodic specific, un discurs de orizonturi unduitoare în care fuzionează apriorisme și imagini născânde. Poetul Baaad-ului, direct, perceptiv și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Trec zilele, strig, și-mi aduc brusc aminte Vorbele mamei: "Nu zilele trec, Ci zilele noastre!" Natura eternă exorcizează. O ploaie estivală face să întinerească frunza, iarba și "verdele ochilor" poetei. Lacul, Râul, Muntele, Un sat din Ardeal, câte un Colind, câte o întâlnire cu îngeri cheamă la purificare. În câteva cuvinte, fondul liric al Carolinei Ilica are rădăcini în poezia aurorală a vechilor arcadieni; prezidează în viziunile sale consonanțe de profunzime cu Terra mater de unde robustețea surâzătoare și bucuria de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de iarnă, funcționează încă tradiționalele asociații ale tinerilor: ceate de feciori și irozii. Ceata de feciori se constituie la Sfântul Nicolae și se destramă la Bobotează. Ea se organizează aproape în fiecare an, dar cu tot mai puțini membri. După colindul din ajun de Crăciun, ceata organizează „joc” la căminul cultural în fiecare zi de sărbătoare din perioada sărbătorilor de iarnă. Irozii sunt băieții din clasa a opta a școlii generale și singura lor funcție este să colinde tot satul în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și necredința cu de-a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori chiar nebunia. Crăciunul anului 1950, de pildă, va fi conceput de reeducatori ca o ceremonie de ingerare a excrementelor și ca o „corală satanică”, prin intermediul unor colinde scabroase 28. De Bobotează se Înscena, de asemenea, o ceremonie satanică, În cadrul căreia botezul era desacralizat, iar urina era pe post de aghiazmă 29. În Duminica Floriilor era mimată intrarea lui Hristos În Ierusalim: o victimă era silită să joace
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Ierusalim: o victimă era silită să joace rolul măgarului ( În patru labe), iar o alta rolul lui Hristos călare. Paștele anului 1951 va fi consacrat de reeducatori ca anti-Paște hulitor: deținuții sunt siliți să confecționeze cruci din instrumentele de tortură, colindele abjecte de Crăciun (așa cum fuseseră ele pervertite la Pitești) sunt Înlocuite cu un Prohod scabros, deținuții considerați a fi mistici trebuie să parcurgă camera În genunchi Întreaga Săptămână a Patimilor, fiecare purtând o cruce; este ales chiar și un „Hristos
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2); trăire (2); a zîmbi (2); adevăr; ajuta; a ajuta; ajutor; anotimp; a aprecia; a i se aprinde sufletul; atingere; baloane; binecuvîntare; bogăție; bomboană; bomboane; bucuria; bucurii; buget; bun; bunătate; burta; cadouri; calm; capace; ceaslov; chef; pe cineva; cîștig; clipe; colind; de copii; copilărie; Crăciun; dărui; degeaba; deocheat; dispus; bine dispus; dorință; dragoste; dulce; ei; elan; emoții; energie; entuziasm; entuziasma; entuziasmat; entuziast; eu; euforie; a exalta; examen; extaz; face fericit pe cineva; a face fericit; fain; fapte; fața; fericirea; festiv; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); încet (3); inima (3); interpreta (3); karaoke (3); melancolie (3); melodii (3); note (3); odă (3); privighetoare (3); recită (3); spectacol (3); urlă (3); versuri (3); afon (2); artă (2); de bucurie (2); cîntare (2); cîntece (2); ciocîrlie (2); colind (2); colindă (2); colinde (2); concert (2); copil (2); doina (2); dulce (2); eliberare (2); eu (2); exprimare (2); gălăgie (2); gură (2); hobby (2); imn (2); instrument (2); a înveseli (2); joacă (2); leagăn (2); mama (2); o melodie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); interpreta (3); karaoke (3); melancolie (3); melodii (3); note (3); odă (3); privighetoare (3); recită (3); spectacol (3); urlă (3); versuri (3); afon (2); artă (2); de bucurie (2); cîntare (2); cîntece (2); ciocîrlie (2); colind (2); colindă (2); colinde (2); concert (2); copil (2); doina (2); dulce (2); eliberare (2); eu (2); exprimare (2); gălăgie (2); gură (2); hobby (2); imn (2); instrument (2); a înveseli (2); joacă (2); leagăn (2); mama (2); o melodie (2); mima (2); note
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Salam (2); sunete (2); trist (2); vers (2); vis (2); zgomot (2); adidas; afon; alin; am bani de dat; amintire; amurg; Ana; artă; artist; ascultat; auz; bani; bărbat; bătrîn; binedispunere; bună dispoziție; calmare; Carmen; cioban; ciripit; cînta; a cînta; cîntare; colind; compozitor; consecvent; copii; copilărie; cor; cuvînt; dansant; dar; descîntec; dragoste; drăguț; duioșie; eliberare; emoții; fain; de fericire; fericit; folclor; foșnet; fredonare; fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prostie (2); răsplată (2); rege (2); sfînt (2); sfîntă (2); sfințenie (2); simbol (2); soți (2); zurgălăi (2); acțiune; de argint; aură; aureolă; bairam; basm; bine; binecuvîntare; blîndețe; botez; brad; buchet; bucurii; bunăvoie; călătorie; cap; cărămidă; cerească; civil; clar; colac; colind; colindă; comoară; coroană de flori; cred; cucoană; cumătră; cuminte; cununat; cununiță; cuvînt; dans; de; demult; devotament; dispoziție; distracție; divorț; dorință; drăguță; Dumnezeiască; Dumnezeu; el; el și ea; emoții; erou; etern; evenimente; familia; făină; femeie; finii; fir; cu flori; flori de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
societate (2); stimabil (2); superior (2); Ștefan (2); tată (2); țară (2); ținută (2); admirabil; admirație; afacere; afaceri; apreciere; aranjat; avere; bani; barbă; băiat; băiat elegant; bărbat educat; bărbați; bine; bogătan; boschetar; bostan; Cantemir; capabil; căsătorie; chipeș; cineva; a citi; colind; conducere; costum de gală; credință; cultură; Cuza; da; decent; decență; demnitate; desfrînat; diplomat; diriginte; divin; dominație; domn; domnesc; domnie; domnișor; domniță; drept; dulce; extraordinar; fabrică; fată; film; frac negru; generos; grad; haină; hmm; impecabil; impresie; infidel; inteligență; interes; înălțime; încîntător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ritual (12); viciu (11); cutumă (10); nărav (10); bun (8); strămoșesc (8); Crăciun (7); deprindere (7); sărbătoare (7); frumos (6); monotonie (6); rit (6); sat (6); tabiet (6); cafea (5); costum (5); hobby (5); mereu (5); rău (5); vechi (5); colinde (4); datini (4); des (4); fumat (4); obișnuit (4); repetiție (4); zilnic (4); dans (3); Paște (3); strămoși (3); țară (3); urît (3); același (2); Anul Nou (2); bunici (2); chestie (2); constant (2); cultură (2); cunoscut (2); datina (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); port (2); repetare (2); repetat (2); sfînt (2); străbun (2); trezire (2); zi de zi (2); -; activitate; aer; atitudine; automatism; banat; bărbat; bătrîni; biserică; bunica; ca întotdeauna; cablu; cadou; carte; ceai; ceva frumos; chei; cînt; cîrcei; citi; cititul; club; colind; comod; comportament; comun; confort; costume; curios; cultivare; de mai multe ori; de obicei; dependență; deprinderi; distracție; durează 30 de zile să-l faci; educat; educație; eee daa!; enervare; evreu; experiență; expresie; facultatea; faptă; fetiș; fix; folclor; folositor; frumoase; a fuma
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); soare (2); special (2); tristețe (2); zi de naștere (2); zi specială (2); zîmbet (2); 1 mai; 8 martie; activitate; acum; agitație; alcool; americană; aniversare; bani; bere; bibliotecă; binecuvîntare; brad; cu bucate; cadou; calendar; casco; cerească; ceremonie; cheltuială; cinste; colind; colinde; concediu; costum național; creștină; culoare; culori; cumetrie; cunoscută; dansuri; datină; deștept; discotecă; dragobete; dulciuri; duminica; emoții; examen; extraordinar; familia; fericit; fericite; fiesta; forță; galben; Good food; grătar; grijă; haine; haine noi; haos; hram; importantă; împlinire; înmormîntare; joc; lene; leneveală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sărac (2); slănină (2); tolbă (2); tradițională (2); țară (2); ușoară (2); vechi (2); verde (2); viață (2); alimente; arhaisme; asigurare; autentic; avere; baghetă; bătrînică; băț; belșug; bogăție; bucate; bucurie; bunătăți; a bunicii; cadou; căruță; chei; ciobănaș; cîmp; colaci; colb; colind; colindat; colindă; comunism; copil; coș; culori; cusută; deget; degrabă; demult; desagă; drumeții; duce; eu; excursie; fată; față; fermecată; folclor; fund; furt; galbeni; geacă; geantă mică; geantă veche; gînditoare; greu; greutate; de haine; harnic; interes; înaltă; încăpătoare; îngrijorat; învelit; lapte; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); neînțelegere (2); neplăcut (2); prietenie (2); putere (2); răutăcios (2); rea (2); reciprocă (2); venin (2); agitație; agonie; aiureală; a-l trata; alegere; amară; anxietate; apară; apăsătoare; aroganță; atrocitate; bun; cald; Camil; capăt; căldură; chin; cîine; cîștig; colegă; colegi; colind; complex; crimă; criminal; cuvînt; da; Darius; daună; deplină; deprimare; desconsiderare; destin; detest; dezacord; diferențe; disconfort; discret; displăcere; disprețui; disprețuire; distruge; divorț; a-i dori rău; dragoste; dramă; de dușmani; dur; egoism; el; eu; față încruntată; fără gîndire; la fel; fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
familie", "neam" 47, "casa", ridicată la rangul de categorie semantică, reprezintă o devenire: de la imaginea primară, arhetipală, ca ființă a universalului și individualului, manifestându-se sub forma unui construct psihologic, la întruparea mitică a trecerii înspre alt stadiu existențial ( din colindele românești), spațiul ultim al semnificațiilor fiind meta-imaginea. Etimologic, "casa" provine din latinescul "casa" care s-a mai păstrat în italiană cu acest sens 48. Derivatele existente în limba română s-au format de la același etimon, dar direct din cuvântul derivat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai trece de dor, / Da mie doi mi-o murit, / Cu dor mă duc în mormânt, / Că mi-i arsă inima / Nici în lut nu i-oi uita..."101 Pământul "păcătos" este primenit, periodic, la cumpăna anilor, prin ritualul rostirii colindului: "Sculați, sculați, boieri mari, / Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trecea / Poamă vie tot mânca, / Iar din gură blestema: Ardă-i focul de părinți / C-au despărțit doi iubiți!"186 În ceremonialul de trecere, de la anul cel vechi la anul cel nou, omul este prezent ca microcosm, mai ales în colinde, această transfigurare fiind realizată în urma coexistenței sacru-profan, spațiul ritualic devenind transcendent: "Omule pomule, / Nu te milui, / Nu te jelui, / Bucură-te, bucură / Că rădăcina ta, / Murind în pământ, / A prins în cer, / Și lutul tău / S-a încurat / De unde-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pe la guler d-aurit, / Pe la poale d-argintit; / Colea jos pe mânecele / Scrise-s stele mărunțele; / În mijlocul spatelui / Scrisă-i luna cu lumina, / Și în fața k`eptului / Scrisă-i raza soarelui."121 Motivul podoabelor astrale este prezent și în unele colinde ucrainene-bieloruse: Iar în pieptul lui / Scris îmi este scris, / Soarele și luna, / În spatele lui, / Soare cu căldura! / În ambii umerei, / Doi luceferi! / Jur-prejur de poale, / Cerul plin de stele, / Toate văzdurele! / Pe piept și pe spate, / Soarele cu razele, / Cerul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pusu-mi-o, / Pusu-mi-o, luminatu-mi-o, / Ura de la mine depărtatu-o. / Sora Soarelui cea mică / Stelele-n poală bătutu-mi-o, / Bătutu-mi-o, luminatu-mi-o, / Strălucitu-mi-o, / Cu mătura ura măturatu-o, / Departe de la mine depărtatu-o!"124 În unele colinde din Bucovina, Crăciun este însoțit de Dumnezeu, Maica Domnului și Sâmpetru care drămuiesc faptul lumii și sortesc traiul omenesc, de cele mai multe ori destinul este simbolizat de "pahar"; nu întâmplător, în limba română, există expresiile "Treacă de la mine și paharul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bate vântul s-abura, / El atunci că se scula / Și din gură-așa zicea: / Sculați-vă slugile, / Să măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"125 Paradigma mitologică a colindelor este construită pe baza nuntirii dintre pământ și cer, legătură consfințită de prezența astrelor; în unele colinde, apar și ipostaze feminine ale soarelui care mijlocesc comuniunea dintre sacru și profan: "Sora Soarelui / Că așa zicea, / Că ea e mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
măture curțile / Cu poalele supniță, / Cu vârful cosițelor. / La mulți ani cu sănătate, / Că-i mai bună decât toate!"125 Paradigma mitologică a colindelor este construită pe baza nuntirii dintre pământ și cer, legătură consfințită de prezența astrelor; în unele colinde, apar și ipostaze feminine ale soarelui care mijlocesc comuniunea dintre sacru și profan: "Sora Soarelui / Că așa zicea, / Că ea e mai mare, / Că-i frate-său Soare / Și de când răsare, / Până când sfințește, / Lumea o-ncălzește, / Că de n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se naște "urzirea" anului: "Colo-n jos și mai în jos / Este-o scară tot de ceară / Pe cari soarele coboară / Cu scara subsuoară, / Să secere la secară / Și la grâu de primăvară."130 Alături de coborârea transcendentului există, în unele colinde, și înălțarea pământescului la ceruri, prin "bradul brazilor" care reface drumul inițiatic, al scării de ceară, din perspectiva umanului însetat de cunoaștere atât bradul, cât și scara sunt simboluri ale "stâlpului cosmic" care pune hotar existențial lumilor posibile: "Sus în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]