6,231 matches
-
Tutovei, organ al intereselor generale, apare la 1 noiembrie 1915, este de nuanță conservatoare, își propunea să fie pe piață săptămânal, având redacția la Tipo grafia Toriceli C. Slobozeanu, strada Ștefan cel Mare Bârlad. În editorialul „Spre ideal”, semnat Slobozeanu, combătându‐ i pe cei care visau la România Mare, împreună c u 67 Basarabia, se afirmă că ”a susține că o Basarabie poate face săltarea economică a Moldovei este tot atât de nereal ca și a susține că noi moldovenii putem civiliza Basara
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
două pagini, format 32/47 cm. și se tipărea la Bârlad, la Tipografia lui N. Peiu. Direcor al publicației era învățătorul Gheorghe Arteni. Din cuvânt „Către cititori" semnat de Ioan V. Bălan, președintele Societății, aflăm că publicația își propunea să combată diferitele „boli și viții", să popularizeze „datini strămoșești, portul și limba să fie păstrate cu sfințenie", sfătuindu-i pe agricultori „cum să și muncească pământul mai bine”, cum să-și îngrijească vitele, despre foloasele ce le aduc viermii de mătase
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Letea S.A. Bacău, 16 pagini. Citim în rubricile publicației:”Sănătate și vacanță” despre „Zmeura recomandată în bolile renale”, „O persoană din zece nu se spală zilnic pe dinți”, „Pavarotti nu se dă bătut”, „Gena care aduce astmul”, „SOS stresul”, „Magneziu combate diabetul”, „Unele terapii alternative pot afecta șansele de a rămâne însărcinată” etc.; „Știri pentru fiecare” întinse pe două pagini, cu noutăți care mai de care mai utile și interesante: „11 zile fără somn”; „Printr-un control la ochi se pot
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tuturor de venirea „Anului nou". Revista aducea credincioșilor și alte rubrici cu materiale interesante: „Sfaturi casnice", „Din înțelepciunea lumii", „Cugetări", „Sfaturi medicale", „Dintre ale lui Nastratin Hogea", „Povești folositoare", „Știri de tot felul", „Îndemnuri", „Publicitate", „Poșta redacției" etc. Unele materiale combăteau anumite nereguli în conduita oamenilor: alcoolismul, îndoiala și credința față în față, vrăjmășia căsătoriei concubinajul, sinuciderea ca un atentat pe care îl face omul la propria sa viață, mărturisirea furturilor ca putere a pocăinței. 366 Iscălitorii materialelor nu erau numai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care și‐a propus să familiarizeze pe cei interesați, indiferent de concepțiile religioase, asupra a ceea ce este ortodoxismul. În articolul Să devenim oameni din numărul inaugural (25 august 1995) se subliniază rolul bisericii ortodoxe în păstrare a ființei naționale, se combat acțiunile unor secte religioase. „Nu cu trufie de ocupație, ci cu altare de ocup ație și care fac o propagandă agresivă în rândurile populației” se ocupă unii misionari, spune V.C. Ciocârlan în materia lul Românii popor ortodox. Au mai semnat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vedea și Îndrumări pedagogice și Făclia - revistă a Liceului pedagogic Bârlad). * Tribuna liberă Tribuna liberă, revistă politico‐ literară, apare bilunar, sub conducerea unui comitet, în 1923. Redacția și administrația în Bârlad, str. Poșta Veche nr. 9. Revista își propunea „să combată pe toate căile și cu toate sacrificiile mijloacele de însușire a unor drep turi care trebuie să fie generale, de către o masă de oameni cruzi și inconștienți, readucându‐ i la sentimente omenești și va lupta și cu mai multă îndârjire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
TV.V., pe 5 decembrie 1990, interviul cu președintele francez Francois Mitterrand și o filmare cu Papa Ioan Paul al IIlea, la Cracovia. "Lumea a ieșit de gură-cască" " Paul Munteanu era o figură legendară în oraș, și la emisiune a fost combătut de diverși care au dat telefoane din cauză că el mai și umbla prin cârciumi, și nu era foarte apreciat. Erau oameni care spuneau despre el că mai și bea. în esență, acolo s-a spus că în grupul care a preluat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
deveni "om de lume nouă, fură cloșca de pe ouă" încercând să se afirme ! Și, totuși ... Există posibilitatea muncii cinstite (și libere !). Există încă omenie și oameni adevărați. Există principii de apărat. Prin urmare există esența umanității și atunci trebuie să combatem jigodismul, oriunde s-ar descoperi. Oamenii au nevoie de încredere în ei, deci de omenie ! (MERIDIANUL, An X, nr.27 (756), joi, 17 iulie 2008, Editorial) NICHIPERCEA - șeful ! Nichipercea (la plural?) de care vorbim ar fi un concetățean de-al
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
XI, Start. Azi: Starea lor (pe locuri) PSD Puzderia Societarilor Dezbinați: se mișcă ceva în județ pentru că Gabi Crețu (Buzatu) merge pe rute ocolitoare către... Bruxelles, Strassbourg, ș.a.m.d., arătându-se unde-i nevoie sau nu. E singura care combate, combate cu alegătorii. Președintele pe județ se ascunde în barbă și "pe teren" de-a braț cu consoarta. O împinge în Parlamentul European să n-o mai vadă pe-acasă. O fi om cu frica lui Dumnezeu dacă și lipsește
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Start. Azi: Starea lor (pe locuri) PSD Puzderia Societarilor Dezbinați: se mișcă ceva în județ pentru că Gabi Crețu (Buzatu) merge pe rute ocolitoare către... Bruxelles, Strassbourg, ș.a.m.d., arătându-se unde-i nevoie sau nu. E singura care combate, combate cu alegătorii. Președintele pe județ se ascunde în barbă și "pe teren" de-a braț cu consoarta. O împinge în Parlamentul European să n-o mai vadă pe-acasă. O fi om cu frica lui Dumnezeu dacă și lipsește copilul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ripostează îndemnându-l să aibă grija amantei și nu a lor. Grea vreme, fără tătucul Vrânceanu, pentru înnoirea clasei politice unde-ar vrea să fie el... cel mai tare din parcare (acum goală). Drept 252 care, deputatul nostru nu mai combate nimic, iar mielușelul e cu mai multe mame pe la București. Parlamentarii PNL, unde-or fi? Tot 10%. P.R.M. Părtași, Rândași, Muncitori cu vadimul local dispărut fără ghers iar cântărețul Bobei nu știe cum să nu apară la TV. E prea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
acestei „epidemii” care are o influență dramatică asupra sănătății americanilor. Specialiștii se întreabă de asemenea cum pot fi schimbate comportamentele alimentare ale americanilor și cum îi pot face să conștientizeze anumite informații care sunt importante pentru sănătatea lor. Pentru a combate acest flagel, cercetătorii trebuie de asemenea să înțeleagă mecanismul de luare a deciziei alimentare. De ce alegem un anumit aliment mai mult decât un altul? Astfel, într-un experiment, Levi și colegii săi au decis să întrebe 158 de bărbați și
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
vasoconstrictor; pot crește tensiunea arterială dar nu rezolvă problema ortostatismului. 3. Derivați de dihidroergotamină Blocanți ai receptorilor aceste substanțe sînt susceptibile în doze ridicate să agravaze tulburările. în doze scăzute, prin blocarea receptorilor alfa presinaptici, ele cresc eliberarea de noradrenalină combătînd astfel hipotensiunbea arterială atunci cînd deficitul în noradrenalină se manifestă (adică în momentul trecerii la ortostatism). De avut în vedere diminuarea posologiei decât creșterea acestor substanțe dacă se vrea o creștere în eficacitate. 6. Durata tratamentului antipsihotic în schizofrenie. Durata
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
suferind ca toți ceilalți bolnavi...un frate de-al nostru descumpănit" (Pamfil & Ogodescu, 1976). “În primul rând există mentalitatea greșită de a considera îmbolnăvirea mintală ca o boală rușinoasă, ca o maladie nefirească, neobișnuită. În al doilea rând, trebuie să combatem scepticismul terapeutic, opinia care consideră că maladia mintală este incurabilă. În al treilea rând, trebuie să luptăm împotriva mentalităților care apreciază pe bolnavul schizofren ca un simbol al Răului ("nebun") și ca un rebut social. Aceste concepții greșite stigmatizează suferința
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de la „Liga Democrat-Creștină a Femeilor din Moldova”. N-a fost reprodus nici unul din textele incriminate, pentru ca cititorii să nu-și formeze cumva o părere proprie în legătură cu conținutul lor, îngustând astfel marja de defulare a celor ce se consideră chemați să „combată” patriotic; în schimb, a fost publicată - cu titlu de compromitere imagologică - fotografia lui Cristoiu din perioada de început a Evenimentului zilei, când era mai gras, purta geacă și avea părul lung. În acest caz, șirul acuzațiilor n-a ocolit nici măcar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
serial „pro-contra Eminescu” este, în opinia mea, dublul academician și eminescolog Mihai Cimpoi, deputat-democrat în Parlamentul Republica Moldova, președinte al Uniunii Scriitorilor. În câteva articole de un uluitor protocronism publicate în revista Flux sub titlul „Atacuri contra lui Eminescu”, domnia sa îi „combate” pe cei care au publicat în Dilema („dilematori/demolatori”), între care Nicolae Manolescu și Alexandru Paleologu. Slujindu-se de niște citate din cartea lui Theodor Codreanu, „Dubla sacrificare a lui Eminescu”, Mihai Cimpoi scrie (fragmentul e lung dar merită reprodus
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a două cărți bune de poezie, premiate de Uniunea Scriitorilor, însă, trebuie să vă mărturisesc, cu părere de rău și strângere de inimă, că textele domniilor voastre depășesc în intensitate vulgaritatea expresiilor celui încriminat. Nu cred că un rău poate fi combătut cu un alt rău supradimensionat, la fel cum nu e obligatoriu să îmbraci haina murdară a cuiva pe care îl detești, mai ales că ai posibilitatea alegerii unui echipament care să ți se potrivească perfect și șă-ți confere o anumită
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
comunizanții, vechii suprarealiști și tot felul de inși care cred din principiu că adevărul se află la stânga”. Fără Îndoială, un fanatic al dreptei precum el nu poate admite o astfel de sfidare: condotier ideologic, tot ce contravine principiilor sale trebuie combătut cu vehemență. Izolarea nu e, prin urmare, decât soluția logică a oboselii de a lupta cu tot mai numeroasele mori de vânt ale unei societăți intrate În derivă. Dar unde să se izoleze - decât tot la Paris, În viermuiala În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
povestitorului naiv, nu faptele unui om ne-au îndemnat să-i ridicăm o statuie, ci invers, prezența materială și cotidiană a statuii este cea mai bună dovadă în sprijinul unei istorii vechi și imprecise. Cu toate că școala există tocmai pentru a combate astfel de poncife 183, ea nu face decât să le conserve. Și astfel, cei docili intră de timpuriu în canoanele gândirii prescrise, putând să confirme că "statuia lui se poate vedea și astăzi, dovadă de respect". Legenda cea mai cunoscută
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
iubitorilor de istorie și al celora cărora le-a rămas oarecum indiferentă cunoașterea trecutului nostru (s.n. C.M.)"231. Așa începe o lucrare a profesorului Neagu Djuvara 232, de la sfârșitul anilor '90. După spusele autorului, ea a fost scrisă pentru a combate istoria deformată în timpul regimului comunist și perpetuată încă în manualele "de tranziție", laolaltă cu aceeași "limbă de lemn" a școlii socialiste 233. Proiectul a prins viață la invitația etnografei Irinei Nicolau care, având o îndelungată experiență a interviurilor, a intuit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sensibil relativizată și adusă în limitele unei plauzibilități avantajoase: după înfrângerea lui Decebal, romanii nu au ocupat un teritoriu pustiit căci, cu toate pierderile omenești sau retragerile în alte zone, pur și simplu "n-a putut fugi toată populația!"248. Combătând discret dacomania încurajată în ultimele decenii ale regimului comunist, autorul a admis că dacii "aveau și ei o formă de civilizație, dar și o cultură mai puțin rafinată, iar orașele lor erau mai rare și nu atât de bine clădite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cititor mai experimentat, apt să completeze neștiința celor mici269. Povestea spusă de Neagu Djuvara nu este o contra-istorie, un ansamblu de negări, construit prin combaterea paradigmei național-comuniste ori prin simpla reactivare a unor secvențe istoriografice pe care fostul regim le combătuse decenii în șir. Este chiar o istorie, bine articulată într-o logică proprie, cu o reconfortantă finalitate identitară. Tonul degajat și lipsa constrângerilor normative, de tip academic sau pedagogic 270, au permis autorului să regândească multe din piesele de bază
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
destule confuzii. Mulți dintre cei aflați la vârsta școlii par să aibă, într-adevăr, nedumeriri în privința acestor repetate uniri și a celebrărilor corespunzătoare. Poate că tocmai insistența educatorilor 136 a contribuit, în definitiv, la întreținerea impreciziilor de memorizare. Pentru a combate aceste deficiențe, profesorii, elevii și autorii de cărți școlare au ajuns să se întreacă în exersarea unor scheme narative cât mai concise, care aduc istoria la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să fie invers, căci eliminând aproape
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
85. Manualul prezintă consecvent formele de rezistență 86 împotriva acestor agresiuni identitare, insistând pe efortul de prezervare a valorilor culturii românești. În această luptă, intelectualii au fost eroii cei mai îndrăgiți, Uniunea Scriitorilor fiind primul grup legal organizat care a combătut deschis falsa identitate "moldovenească". Apărând cultura națională 87, scriitorii au promovat, implicit, o reală opoziție față de cea sovietică și rusofonă. Dar în paralel cu aceste dispute, nivelul cultural al Moldovei socialiste cunoștea o dezvoltare fără precedent, mai ales în ceea ce privește educația
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
având opiniile (nu mărturiile) unor persoane cu posteritate asigurată 170. De altfel, o dată ajunse în paginile unei cărți de uz didactic, astfel de rememorări ar deveni, la rândul lor, o nouă componentă a canonului școlar. Monolitismul manualului este greu de combătut, chiar și atunci când are variante "alternative". Investigația noastră a imaginat o confruntare între potențialii cititori și cele mai probabile oferte de istorie recentă, urmărind un traseu specific memoriei de la un prezent inconfortabil, spre un trecut dificil de portretizat. Direct vizați
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]