3,155 matches
-
afacerilor. Cărți cu titlul The New Machiavelli: The Art of Politics în Business au devenit hrană standard pentru directorii de firme 4. Mulți dintre noi încă agreează să se gândească la liderii noștri că la persoane de încredere, pline de compasiune și generoase. Cu toate acestea, Machiavelli afirmă (în capitolele 15-19 din Principele) că astfel de calități precum caracterul îndoielnic, cruzimea și zgârcenia sunt utile unui conducător. Și, când este forțat să acționeze, principele ar avea mai mult succes dacă ar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
flacăra acțiunii, să-i lege pe oameni și mai strâns de tihna unei vieți plictisitoare, îndepărtându-i de la adevăratele lor țeluri, primesc cea mai aspră dezonorare prin povestirea Salonul nr.6. Simțul moral, sentimentul propriei demnități, talentul, munca neîntreruptă alături de compasiune și generozitatea față de semeni, îl predispun pe Cehov la o detașare față de falsele valori, dar și la o tristețe lucidă pentru că nu are un ideal căruia să se consacre, deoarece, cum spune personajul din O poveste plicticoasă: . Viziunea despre om
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
Suvorin: Conștiința acestei superiorități a oamenilor, însă, . De aceea, în fiecare din schițele lui Cehov . în povestirile lui Cehov se aude din ce în ce mai des reproșul trist dar adevărat cu privire la nepriceperea oamenilor de a trăi și, din ce în ce mai frumos, se răsfrânge în ele compasiunea pe care o simte față de oameni. Suferința și compătimirea lui pentru oameni îi umanizează pe toți cei de care se atinge. . în ciuda tuturor piedicilor care-i pot apărea în cale, Cehov este convins că omul, dacă nu azi, atunci mâine
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
politicienii infractori au capacitatea de a perpetua sau diminua corupția politică, deși nu întotdeauna în mod critic. Politica internațională a corupției politice Trebuie să acordăm un mai mare ajutor reformelor politice, juridice și economice, iar insistând asupra reformei facem dovada compasiunii. Trebuie să construim instituțiile libertății, nu să suplimentăm eșecurile trecutului. (președintele George W. Bush, Monterrey, Mexic, martie 2002) Nu poți pune această tragedie pe seama țărilor sărace. Nu ele au cucerit și au jefuit secole de-a rândul continente întregi, nu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
noi, cunosc teama, nesiguranța, suferința fizică și adesea și pe cea sufletească. Ați văzut vreodată cum plânge un copil de câine, abandonat, flămând, adesea rănit sau bătut? Nu ați remarcat asemănarea lui cu copiii oamenilor? Nu ați încercat sentimentul de compasiune, dorința de a-l ajuta, de a-i îndulci suferința? V-a putut lăsa rece suferința lui? Și dacă ai reușit să câștigi prietenia unui animal, în special a unui câine, nu ai fost uimit de marea iubire pe care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
era înzestrată cu un talent anume? La bărbați, vreau să zic.“ Colegele nu înțelegeau ce urmăream. „Ce fel de fund avea - am întrebat -, bombat, ascuțit, provocator, intelectual, de piață, de larg consum?“ Fostele colege mă priveau cu un soi de compasiune stăpânită, așa cum merită să fie privit orice bărbat care nu realizează motivațiile pragmatice ale unei fete cu un fund promoțional, și, ca să nu mai pun întrebări prostești, mi-au oferit cheia enigme“. Mai bine zis, cheița ei. Fundul domnișoarei apărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
văd, dar prea departe ca să pricep tot răul pe care-l face. Mă însoțea, era în preajma mea, dar încă nu în mine în această perioadă de început. O porție de milă năvalnică pentru cei pe care tocmai îi lovise, acea compasiune spontană care mă ținea un timp și apoi trecea de la sine. Acea încremenire cu degetele chircite, cu unghiile înfipte dureros în podul palmei, strângerea din buze cu care priveai cum cineva pe care nu-l cunoști e arestat, bătut, zdrobit
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Cu o justificată indignare retrospectivă (există răni sufletești care nu se închid niciodată), autorul, care crede că destinul este executorul unor scenarii implacabile, alcătuite de Dumnezeu însuși, "îl trage de urechi" pe acesta din urmă: "Ești iubitor și plin de compasiune pentru noi, "oile" Tale? Oare chiar așa să fie? Cu lacrimi fierbinți m-am rugat Ție. O noapte întreagă am stat în genunchi în fața icoanei Tale, făcând mătănii și implorându-te să nu o iei la Tine pe surioara mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o foarte ciudată senzație de stigmatizare, amestecată cu umilință, cu teamă, cu milă de tine însuți, dar și cu un fel de orgoliu à rebours. Pe stra dă, oamenii, care bineînțeles că ne cunoșteau, ne pri veau foarte mulți cu compasiune, mulți însă cu scârbă și dispreț. „Marius Ralian a crezut că eram două“ R.P. Cât ciment etnic a existat în relația de prietenie pe care-ați avut-o cu prozatorul Raymond Federman? Și prin ce diferă raporturile cu Federman de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
care le-a purtat poporului român, evidențiate cu pregnanță în timpul vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu din 1971. Conducătorul chinez a militat pentru legături tovărășești dintre Partidul Comunist Chinez și partidul nostru, pentru relații frățești dintre China și România. Numeroasele manifestări de compasiune ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din țara noastră, exprimate emoționant în telegrama adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, arată convingător sentimentele noastre de solidaritate tovărășească, încrederea că poporul chinez va ști să transforme durerea în forță și să continue opera
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
gice. Numai senzația de penibil și o imensă rușine./ Să ne întoarcem totuși la scena din cămin, cînd fiecare era pus să-și mărturisească nefericirile. Dacă povestirea lui Bazil și cea a lui Soare ne-au umplut de respect și compasiune, cea a unuia Doru ne-a revoltat de-a dreptul. Doru era un tip înalt și foarte slab, motiv pentru care și-a atras încă din prima zi de facultate porecla Avortonu’. (Eram studenți la filo logie și dădeam porecle
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Sally, Tom și, în cele din urmă, Bubu. Pe Otto l-am luat de la Corina, pe cînd era un pisoiaș de-o palmă. Am avut de ales dintre mai mulți, dar ne-am oprit pînă la urmă la el, din compasiune : avea cele mai multe defecte - un ochi i se deschidea mai puțin decît celălalt, iar coada părea să-i fi fost fracturată și sudată apoi strîmb. și pe el l-am cărat în tren (în buzunarul de la geacă, pe care, desigur, mi-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Cultura - handicap sau înjurătură Am mai scris despre felul aberant în care e privită cultura de mulți oameni de televiziune care se ocupă, întrun fel sau altul, de ea. Observam cândva că, în general, atitudinea față de cultură este plină de compasiune, ca față de un om nepu tincios. Raționamentul este simplu: cultura este oricum în infe rioritate în fața invaziei comercialului, a divertismentului și a kitsch ului, trebuie prin urmare so discriminăm pozitiv. Han di capul acesta se înregistrează peste tot în societate
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
împace cu ideea că locul ei este în fundul Parlamentului“. Și eu, de când scriu la revista școlii, mă împac tot mai greu cu ideea asta. (2003) Despre morți... ...numai de bine - am înțeles. Totuși, e un drum lung de la atitudinea de compasiune pe careo ai pentru cineva care a încetat din viață și osanalele deșănțate pe care leau ridicat lui Dan Iosif televiziunile, la sfârșitul săptămânii trecute. Din momentul în care au anunțat știrea morții lui și până sâmbătă, când a fost
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
trebuie să-l consolăm În maniera acelui doctor citat de Kierkegaard care lua pacientului viața și Îi lua În felul acesta și febra. Ceea ce vreau să spun este că Sisif Îmi apare În această noapte un personaj perfect coerent. În loc de compasiune, el cere respect. Iar a spera devine În cazul său un verb la fel de important ca a construi. Îmi place să cred că tocmai acest lucru vroiau grecii de la el. În rest, morile de vînt ale lui Sisif Îl atrag mereu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
adică pentru zei și nepăsare; or, nimic nu mi se pare acum mai necesar decît să mă Întorc cu toată gravitatea de care sînt capabil spre ceea ce mă face să-mi simt inima bătînd cu putere. Mi-i Închipui cu compasiune și teamă pe lotofagi care, mestecîndu-și plantele de lotus, nu pricep de ce se Îngrozesc brusc și pleacă grăbiți cei mai mulți dintre corăbierii coborîți pe țărmul lor; pe buzele Înverzite de sucul de lotus atîrnă un zîmbet blînd și absent, iar ochii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În care nu găsim nici un sprijin. Căci există dureri În miezul cărora, nemaiavînd nimic, putem cîștiga totul. Dar suferința Cassandrei e goală de orice speranță. Un zeu sau o fiară ucide timpul Înainte de a sosi În inima ei. Și nu compasiunea ne poate apăra. Compasiunea are nevoie de viitor. Ca și dragostea. Darul lui Apolo este de o nesfîrșită cruzime și trebuie să ignor sau să refuz această profeție care ia totul fără să dea nimic În schimb. Să mă acuz
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nici un sprijin. Căci există dureri În miezul cărora, nemaiavînd nimic, putem cîștiga totul. Dar suferința Cassandrei e goală de orice speranță. Un zeu sau o fiară ucide timpul Înainte de a sosi În inima ei. Și nu compasiunea ne poate apăra. Compasiunea are nevoie de viitor. Ca și dragostea. Darul lui Apolo este de o nesfîrșită cruzime și trebuie să ignor sau să refuz această profeție care ia totul fără să dea nimic În schimb. Să mă acuz că vreau astfel o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
viața ei, să meargă pe o cale de mijloc pentru a-și regăsi echilibrul măcar pentru un moment. Era sinceră cu ea însăși, se îngrijea de bunul mers al familiei și devenea sensibilă și la nevoile altora. Inima îi exprima compasiune, chiar generozitate și acționa din iubire. Durerea din plex se accentuase și-și dorea să ajungă la un numitor comun, dacă mai era posibil, într-o direcție mai bună. Ajunsese într-un loc strâmt, unde toate păreau împotriva ei și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
zice Suze, strâmbându-se. Nu prea e cu chestiile astea. — Cu ce se îmbracă? o întreb. — Dumnezeu știe, spune Suze. Cu primul lucru care-i cade sub ochi, probabil. Îmi întâlnește privirea și eu îmi iau un aer plin de compasiune. Aseară, mama ei a coborât la petrecere îmbrăcată cu o fustă tiroleză și cu un pulover de lână cu model, de care avea prinsă o broșă uriașă cu diamant. Cât despre mama lui Tarquin, ce să mai zic - ea era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
urât? — Mami... Mă iau la propriu cu mâna de cap. Elinor nu stă într-o „chichineață de apartament“. Stă într-un duplex de pe Park Avenue. — Un duplex? Ce-i asta? Un fel de căsuță? Mami are o expresie plină de compasiune. Dar nu e același lucru ca o casă drăguță, nu? Mai bine o las baltă. N-am nici o șansă. În clipa în care intrăm, la Claridges e plin de oameni eleganți care beau ceai. Chelneri cu jiletci cenușii se vântură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
contează! Mă strânge mai bine. Becky, dacă ai cea mai mică urmă de îndoială, o anulăm chiar în clipa asta. Noi nu vrem decât ca tu să fii fericită. Asta-i tot ce vrem. Mami e atât de plină de compasiune și de înțelegere, că, preț de câteva clipe, pur și simplu nu pot să scot un cuvânt. Îmi oferă singură exact lucrul pe care am venit să i-l cer. Fără nici o întrebare, fără să mă incrimineze în nici un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ia cu fiori pe șira spinării. Nu. Te rog, nu. Nu acum, când am reușit să ajung până aici. Cred că ai un mic secret pe care ai uitat să-l împărtășești invitaților tăi. Își ia o față plină de compasiune. Nu e prea politicos, nu crezi? Nu mă pot mișca. Nu pot nici să respir. Am nevoie de o zână bună, repede. Laurel mă săgetează cu o privire îngrozită. Christina își lasă jos paharul de șampanie. — Cod roșu. Cod roșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
colacii de sărbătoare [...]” (Iconostas și fragmentarium, 1872 ; <endnote id="cf. 685, p. 239"/>). Spre deosebire de Arghezi, Nicolae Iorga a simțit o bolnăvicioasă voluptate atunci când a descris mizeria În care trăiau evreii din Bucovina și Basarabia la Începutul secolului XX. Ceea ce este compasiune la primul este un imens dispreț la cel de-al doilea : „Într-o duhoare ce amețește, se Îngrămădesc case evreiești strâmbe, care sunt lustruite de murdărie”, „case murdare, În care se oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Timotei Cipariu (care l-a intitulat Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii transilvăneni au perceput soarta evreilor, mai ales În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a secolului al XIX-lea, asemănând-o cu propria lor situație socio- politică În cadrul Imperiului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]