8,996 matches
-
liberale În privința ISD poate conduce mai rapid la creșterea indicelor de transnaționalizare, atît pentru țările, cît și pentru companiile implicate. În acest context, ISD pot genera o serie de beneficii importante oferind capitalul, priceperea factorului uman și tehnologiile necesare Îmbunătățirii competitivității și eficienței economice În țările gazdă, dar și o mai bună integrare a țărilor de origine pe piețile internaționale prin plasarea În exterior a rezultatelor sale . În cercetările noastre nu putem omite unul din factorii determinanți ai economiei contemporane - procesul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
fabrică În economia țării), destinată modernizării bazei productive ale țării; formarea unui model contemporan al consumului; conduce la retehnologizarea proceselor de producere prin dotarea cu noi tehnici și utilaje a atelierilor Întreprinderilor; trecerea la tehnologiile informaționale avansate și inovații; majorarea competitivității produselor fabricate; pătrunderea produselor autohtone pe piețile statelor partenere au ca rezultat un efect triplu: primul - este extinderea pieții de desfacere, majorarea volumului de producție și, În final, reducerea cheltuielilor de producere Însoțită de o creștere semnificativă a veniturilor; al
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
această particularitate este veridică pentru procesele industriale unde se intersectează mai multe tehnologii care conduc spre necesitatea de a găsi surse externe pentru cercetări și inovații; Necesitatea aplicării rapide a inovațiilor - În cîteva ramuri tehnologice ce se dezvoltă rapid succesul competitivității depinde de abilitatea Întreprinderilor de a implimenta rapid pe piață produsele sau modificările aferente acestora; În final, aceasta este trecerea la etapa inovațională, cînd companiile proiectează, dezvoltă și testează noile procese de producție la care țara gazda să nu fie
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de pînă la 49%, a cinci fabrici de zahăr din Moldova: Alexăndreni, Drochia, Dondușeni, Fălești și Glodeni. Mobilul acestei achiziții Îl constituia idea de a forma o companie mare În baza consolidării celor cinci, care va corespunde cerințelor internaționale ale competitivității. Rezultatele acestei investiții vorbesc de la sine: au fost stinse toate datoriile celor cinci fabrici; a fost Înlăturat trocul ca formă de schimb și Înlocuit pe achitările În formă pecuniară; au fost create Întreprinderi adiționale care se preocupă de prestarea serviciilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
A. Marshal, Principles of Economics, Eighth edition, London: Macmillan and Co., 1920. 30. Marx K., Capital: A Critique of Political Economy, Volume 1, London, 1976 31. Masse P., Le choix des investissments, Paris, Dunod, 1959 32. Mazilu A., Transnaționalele și competitivitatea: o perspectivă esteuropeană, Editura Economică, București, 1999 33. Munteanu C., Mazilu A., Horobeț A., Marketing investițional internațional, București: Editura Fundației România de Mâine, 2002 34. Munteanu C., Vâlsan C., Investiții internaționale, Editura Oscar Print, București, 1996 35. Naisbits J., Global
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
nu la nivel de competiție, ci de colaborare. Adică cum? întrebă și privi nedumerit. La momentul actual, dar mai ales viitor, nevoile vieții și economiei pe pământ sunt mai potrivite cele pe bază de colaborare, și nu de competiție războinică. Competitivitatea a fost bună la momentul ei după al doilea război mondial. Acum e necesară o altă formă, mai evoluată și mai umană. Tot ce ține de starea de război e asociat primitivismului, unor incapacități și neputințe în alternative superioare. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
e - „Andrew al meu este mult mai violent ca Craig“. Craig nu dă niciodată în nimeni, în timp ce afurisitul de Andrew Higgins e Rambo junior. Este foarte umilitor! spuse ea, fixând-o pe Ashling cu privirea. Citesc articole în reviste despre competitivitatea de la locul de muncă, dar nu se compară cu ceea ce se întâmplă în grupurile de mame și copii. Dacă te consolează cu ceva, eu am fost toată săptămâna bolnavă de îngrijorare din cauză că trebuie să scriu un articol despre lecția de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
răspundeam În câteva secunde, parcă era unul dintre acele tiruri de lovituri de la tenis când o lovitură măiestrită determină la celălalt jucător un lob inspirat. La Început am fost calmă, dar el era atât de jucăuș și de insistent, Încât competitivitatea firească a preluat controlul și eu m-am trezit curând alergând pe linia de fund a terenului, Încercând să prind mingea și s-o trimit Înapoi cu ceva efect. Deci, nu, nu aveam nevoie de el, dar el a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
economice externe 507. Paradigma keynesiană propune atunci armonizarea politicilor naționale de relansare, de exemplu, la nivel european 508. Cu toate acestea, coordonarea politicilor naționale pentru relansarea producției este neglijată de statele membre 509. Predomină așadar necooperarea într-o logică de competitivitate 510. Tabel cu principalele acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă Acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă Creștere Durata lucrului Productivitatea orară a muncii 8.2.3. Soluția la nivel european? În completarea acestei abordări, în esență, naționale, statele membre ale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
nivel european? În completarea acestei abordări, în esență, naționale, statele membre ale UE au ridicat problema la nivel european. UE începe să-și asume un rol embrionar din anii 1990. Comisia Europeană a deschis dezbaterea publicînd Cartea albă a creșterii, competitivității și locurilor de muncă. Pe de o parte, ea propune diminuarea la jumătate a șomajului, pînă la 10% în 2000. Pe de alta, propune politici pentru sporirea investițiilor și deregularizarea pieței muncii pentru a ameliora competitivitatea 511. Consiliul European de la
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Cartea albă a creșterii, competitivității și locurilor de muncă. Pe de o parte, ea propune diminuarea la jumătate a șomajului, pînă la 10% în 2000. Pe de alta, propune politici pentru sporirea investițiilor și deregularizarea pieței muncii pentru a ameliora competitivitatea 511. Consiliul European de la Essen, din decembrie 1994512, realizează o primă reușită de principiu deschizînd dezbaterea între statele membre în privința măsurilor necantitative în cinci domenii: investiția în formarea profesională; intensificarea creșterii și a nivelului locurilor de muncă; diminuarea costurilor salariale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în procesele de la Luxemburg, Cardiff și Köln523. Ipoteza este împărtășită de Richard Balme și Didier Chabanet 524. Ca urmare, șefii de stat și de guvern s-au pus de acord asupra strategiei de la Lisabona, care urmărește politici de creștere a competitivității economice europene și de protecție socială 525. Pentru Mario Telò, progresele de la Luxemburg și Lisabona se explică prin căutarea unor noi căi de convergență 526. Dat fiind că metodele interguvernamentale și neofuncționale, precum și cele legate de opting-out sau de cooperarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
stimuleze pe șomeri să muncească. DS. Răspunzînd invitației lui A. Guterres, DS italiană a insistat pe necesitatea relansării producției, pentru a se realiza ocuparea completă a mîinii de lucru 604. Fostul partid comunist italian a subliniat importanța realizării condițiilor pentru competitivitate și creștere. Investițiile sînt problematice, nivelul lor scăzut fiind principalul responsabil pentru slaba creștere economică din anii 1980. Și regiunile mai slab dezvoltate aveau nevoie de ajutor. Pe de o parte, este primordială luarea de măsuri active, precum creșterea salariilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
că policy-mix-ul între politicile cererii și ofertei nu ar rezista, după cum o reflectă concluziile Consiliul European de la Köln. În perspectiva președinției portugheze a UE, Guterres propune adăugarea la agenda metodei deschise de coordonare a mizelor socio-economice, precum protecția socială și competitivitatea. Aceasta din urmă avea deja un loc considerabil în cadrul integrării europene. Dimpotrivă, nu era cazul protecției sociale. În ceea ce privește forma, Guterres a folosit atît mijloacele tradiționale ale integrării europene cît și pe cele ale PSE. Pe de o parte, a privilegiat
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și se confruntă cu toate dificultățile apărute în îndelungata perioadă de tranziție. În lucrarea de față ne-am propus studierea unor soluții alternative pentru a sprijini producătorul agricol în desfășurarea unei activități mai eficiente și, prin aceasta, pentru a mări competitivitatea sectorului agroalimentar din țara noastră pe piața internațională. Găsirea unor soluții de rezolvare a problemelor cu care se confruntă agricultura este impusă și de perspectiva aderării la Uniunea Europeană, care presupune alinierea sectorului agricol din țara noastră la exigențele Politicii Agricole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
apoi (i (n sectoarele: cerealier, fruticol (i legumicol. 2. 2. Cooperația agricolă în Uniunea Europeană Realizarea integrării economice și politice a țărilor membre ale UE și liberalizarea completă a schimburilor economice în interiorul comunității presupune atingerea, de către organismele productive, a unei anumite competitivități în interiorul fiecărei economii naționale. Datorită faptului că în agricultură întreprinderile prezintă structuri foarte eterogene, în ultimii ani s-a pus problema aplicării unei politici a structurilor agrare. În cadrul acestei politici a structurilor agrare, cooperația agricolă vest europeană a suferit modificări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agregarea de numeroase unități, delegarea multora dintre funcțiile decizionale, depășirea barierelor manageriale, garantarea unui grad maxim de participare a unităților integrate la deciziile unității integrante etc"35. Aceste aspecte determină complexitatea schimbărilor în evoluția cooperației astfel încât aceasta să dobândească o competitivitate tot mai mare, "implică un proces de integrare în cadrul pieței și de evoluție spre forme proprii întreprinderii private"36. Reformarea modelului cooperației agricole italiene s-a produs într-o perioadă cu puternice schimbări politice și economice pe plan mondial care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de cercetare dezvoltare agroindustrială prin care să ofere avantaje cooperativelor mici și mijlocii. punerea la punct a unei politici privind calitatea produselor agricole care să țină seama de interesele producătorilor și consumatorilor; o politică adecvată care să asigure condiții de competitivitate sporită cooperativelor și asociațiilor fermierilor. Ambele organisme reprezentative manifestă o atitudine conservatoare față de Politica Agricolă Comună și o îngrijorare față de efectele reducerii prețurilor minime garantate. Dialogul acestora cu Comisia UE se desfășoară prin întruniri trimestriale cu reprezentanți ai comisiei, discuțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociați. Astfel este posibilă folosirea planului de marketing și a politicilor de: produs (calitate, marcă), preț, distribuție și promovare. Integrarea economică și politică a țărilor Uniunii Europene presupune atingerea de către organismele economice din interiorul fiecărei economii naționale a unei anumite competitivități. Ca o componentă importantă a economiei, cooperația a fost pusă în situația uniformizării statutului său la nivelul UE. Acest lucru nu este ușor de realizat deoarece cooperațiile din țările membre au izvoare ideologice diferite și regimuri juridice specifice. Lipsa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o productivitate socială a muncii scăzută. o evoluție favorabilă au cunoscut-o ponderile deținute de produsele agroalimentare în importurile țării noastre, în timp ce ponderea acestora în exporturi a fluctuat. Evoluția fluctuantă a exporturilor românești de produse agroalimentare se poate datora fie competitivității scăzute a acestora pe piața mondială, fie variațiilor mari de la un an la altul în producția națională; în legătură cu ponderea deținută de către produsele agroalimentare în cheltuielile totale de consum, se observă că acestea dețineau și înainte de 1990 o valoare ridicată (54
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fi cele mai adecvate. În multe cazuri subvențiile acordate nu au fost folosite în producția agricolă. Lipsa de viabilitate economică a micilor exploatații din țara noastră determinată de factorii enumerați impune găsirea unor soluții prin care să se obțină creșterea competitivității sectorului agricol prin adaptarea structurală a acestuia la situația existentă în țările Uniunii Europene (în perspectiva aderării). În tabelul 4.3 este prezentată situația comparativă a dimensiunii micii proprietăți agricole în câteva țări europene. Tabelul 4.3 Dimensiunea exploatațiilor agricole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Ha) și cea din țările membre UE (16,6). Dacă ne raportăm la mărimea medie a exploatațiilor agricole din unele țări europene dezvoltate cum sunt Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca Suedia, decalajul este cu mult mai mare. Aceasta se reflectă în competitivitatea scăzută a agriculturii românești comparativ cu agriculturile țărilor dezvoltate din vestul Europei. O explicație a competitivității sporite a sectorului agricol din aceste țări este și aceea că micii fermieri au beneficiat de o politică agricolă coerentă și de alocarea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
exploatațiilor agricole din unele țări europene dezvoltate cum sunt Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca Suedia, decalajul este cu mult mai mare. Aceasta se reflectă în competitivitatea scăzută a agriculturii românești comparativ cu agriculturile țărilor dezvoltate din vestul Europei. O explicație a competitivității sporite a sectorului agricol din aceste țări este și aceea că micii fermieri au beneficiat de o politică agricolă coerentă și de alocarea unor resurse bugetare însemnate pentru finanțarea PAC (știut fiind că cea mai mare parte a bugetului UE
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din amonte și aval. Tendința evidențiată în tabelul 4.13, de practicare a unei agriculturi în ferme de mici dimensiuni (dimensiune medie de aproximativ 2,3 Ha) care la rândul lor sunt fragmentate în mai multe sole, nu permite creșterea competitivității agriculturii din țara noastră în raport cu agriculturile altor țări europene. Comparativ cu țările vest-europene unde tendințele de asociere și de cooperare ale agricultorilor se manifestă în amonte și aval de producția agricolă, în România comportamentul asociativ al proprietarilor de terenuri s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și a familiei sale sau a mijloacelor mecanice și a altor resurse materiale, se impune cu necesitate adoptarea unor măsuri de politică agrară care să favorizeze aplicarea principiilor raționalizării activităților agricole. Necesitatea adoptării unor măsuri care să sporească rentabilitatea și competitivitatea întreprinderilor din agricultură, se impune și datorită tendințelor de liberalizare a pieței mondiale care se manifestă sub presiunile făcute în acest sens de către Organizația Mondială a Comerțului (GATT). În condițiile unei libere circulații a mărfurilor pe plan mondial, produsele agroalimentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]