7,605 matches
-
în prezentarea noastră și argumentele oferite de dr. C. Bîrzea în lucrarea Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995): analiza comportamentală prin definirea celor mai mici secvențe autonome; precizarea indicatorilor comportamentali și a standardelor de performanță; organizarea logic-structurală a secvențelor comportamentale. Tendințele teoretice în acest caz sunt acelea ale construcției unei științe a predării pe baza observațiilor riguroase asupra comportamentului didactic, pe de o parte (ceea poate fi exemplificat și prin demersurile lui Snow - 1973 -, care a definit șapte trepte ale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de norme, reguli, care vor regla întreaga desfășurare a activității școlare cotidiene. Definițional, conceptul de normă acoperă un spațiu de cerințe ale unei comunități în ceea ce privește atitudinile, alegerile și acțiunile membrilor, manifestându-se sub forma unor obișnuințe, uzanțe, constanțe și stereotipuri comportamentale. Respectarea acestor norme poate fi evidențiată prin forța sintalității grupului, a tradițiilor, a culturii grupale în clasa de elevi. Din punctul de vedere al eticii, norma morală capătă contur prin ceea ce profesorul Nicolae Vințanu scrie în Dicționarul de Pedagogie: „regulă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
școala și, indirect, și cu clasa (vezi Geulen & Krappmann, 1994): a) proșcoală, sistem de valori care nu este în dezacord cu valorile fundamentale ale școlii; b) antișcoală, sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); manifestările comportamentale în cazuri ca acelea menționate sunt dependente de originea socială a elevului și de sexul acestora. În soluționarea complicatei probleme anterior menționate, cultura implicită antișcoală, fenomen atât de des întâlnit în instituțiile școlare contemporane șiîn sălile de clasă, competențele manageriale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
inegale din punctul de vedere al productivității în relație cu o situație educațională. Experiența și măiestria didactică sunt singurele criterii disponibile pentru selecția și utilizarea cu șanse de succes a fiecărei strategii în parte. 3.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasa de elevitc "3.5.2. Conformare [i complian]\ comportamental\ `n clasa de elevi" Dimensiunea operațională a managementului clasei de elevi, cu relevanță asupra normativității clasei, este reprezentată și de un subiect „fierbinte”: conformarea la anumite norme socio-educaționale. Acțiunea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
situație educațională. Experiența și măiestria didactică sunt singurele criterii disponibile pentru selecția și utilizarea cu șanse de succes a fiecărei strategii în parte. 3.5.2. Conformare și complianță comportamentală în clasa de elevitc "3.5.2. Conformare [i complian]\ comportamental\ `n clasa de elevi" Dimensiunea operațională a managementului clasei de elevi, cu relevanță asupra normativității clasei, este reprezentată și de un subiect „fierbinte”: conformarea la anumite norme socio-educaționale. Acțiunea de influență educațională desfășurată de cadrul didactic în scopul respectării normelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din partea autorităților. Kalman (1961) prezintă stadiile influenței sociale (pe care o confundă în mod intenționat cu autoritatea normativă a grupului) ca fiind: a. complianță: preluarea unui comportament în scopul obținerii unei reacții favorabile din partea autorității; b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii, prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o ierarhie ce exploatează statutele deținute de elevi; - relații de alienare: partenerii, în imposibilitatea de a desfășura interacțiuni reciproce, părăsesc universul clasei, provocând anumite schisme intragrupale. Circumscrisă unor jocuri competitive, școala face necesară adaptarea de către elevii inferiorizați a unor strategii comportamentale susceptibile de a menține o imagine de sine nefavorabilă; în funcție de importanța acestei inferiorități, pot izvorî o serie de reacții multiple: abandonarea situației respective, tentativa de atingere și de depășire a celui ce reprezintă „competitivul”, renunțarea la compararea cu ceilalți pentru
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și M. Keyner (1980) defineau implicarea în activitatea educațională drept gradul în care o persoană se identifică psihologic cu activitatea sa. Deci implicarea ar reprezenta importanța activităților de învățare în imaginea de sine. Alți cercetători, având în vedere doar dimensiunea comportamentală, sugerau că implicarea poate fi măsurată după gradul de participare activă la activitățile cotidiene de învățare și interacțiune școlare. Analiza statistico-matematică modernă a dus la identificarea unor factori ce corespund dimensiunilor cognitive, conative și evaluative ale personalității elevilor, în corespondență
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
unei persoane către o altă persoană, orientare care poate fi descrisă după direcție și intensitate. La nivelul clasei de elevi se identifică următoarele dimensiuni structurale: - evaluativă: are în vedere calitatea și forța sentimentelor investite; - cognitivă: reprezentarea partenerilor unul despre celălalt; - comportamentală: tendința unei persoane de a intra într-o relație cu alta. Atracția interpersonală izvorăște, după opinia lui Griffit, din experiența comună, din complementaritatea și similaritatea trăsăturilor de personalitate. Organizatoric, factorii de interacțiune ai managementului clasei de elevi au în vedere
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
disponibilitatea spre dialog), contrazicerea (existența unor mesaje duble în sens evident sau subtil). Modelele de comunicare interpersonală au fost restructurate în ultima perioadă de timp ca urmare a definirii comunicării în sens de îmbinare a unui proces cu o interacțiune comportamentală. Astfel, modelele rezultate în urma sintezei sunt: a. modelul procesual; b. modelul interactiv; c. modelul sistemic; d. modelul comportamental. Contextul, în procesul de comunicare interpersonală, este un fapt deosebit de important și este considerat ca fiind „o organizare ale cărei proprietăți specifice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fost restructurate în ultima perioadă de timp ca urmare a definirii comunicării în sens de îmbinare a unui proces cu o interacțiune comportamentală. Astfel, modelele rezultate în urma sintezei sunt: a. modelul procesual; b. modelul interactiv; c. modelul sistemic; d. modelul comportamental. Contextul, în procesul de comunicare interpersonală, este un fapt deosebit de important și este considerat ca fiind „o organizare ale cărei proprietăți specifice sunt date de intenția de a comunica, de sensul comunicat, de posibilitatea de interpretare din partea receptorului”, de o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Planul volitiv: în spirit kantian, ne reprezentăm CPP ca o voință de adeziune individuală, care exclude îndoiala. Acest lucru provoacă o situație propice pentru disponibilizarea forțelor volitive la nivelul întregului sistem psihic și pregătirea pentru o acțiune totală în plan comportamental. Sunt blocate astfel alternativele rezolutive din planul intelectual și depășite, pe aceste temeiuri, toate obstacolele endogene și exogene interpuse în calea desfășurării după propria credință a respectivei reacții comportamentale. • Experiențială: sub forma unui produs axiologic, integrat într-o grilă valorică
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
întregului sistem psihic și pregătirea pentru o acțiune totală în plan comportamental. Sunt blocate astfel alternativele rezolutive din planul intelectual și depășite, pe aceste temeiuri, toate obstacolele endogene și exogene interpuse în calea desfășurării după propria credință a respectivei reacții comportamentale. • Experiențială: sub forma unui produs axiologic, integrat într-o grilă valorică personală, CPP va impulsiona comportamentul atunci când aceasta va fi apelată. Ea nu va rămâne deloc în plan metafizic, ci va fi transpusă în practică. Experiența, contactul repetat cu anumite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cunoștințe și experiențe, pe acest fond mental sunt solicitate mecanismele afective care susțin procesele volitive și motivaționale. În consecință, structura lor rămâne în continuare fluidă, până la solidificarea acestora prin intermediul accentului pus de voință. CPP facilitează interacțiunea planului ideatic cu cel comportamental, astfel încât o persoană (cadru didactic) ce are o credință se distinge prin clarviziune, siguranță și constanță în conduită față de cei care nu o dețin. Intervenția sistemului normativ-axiologic, după care CPP sunt interiorizate și integrate în grila valorică atașată proceselor pedagogice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care sunt situate la regiunea de contact cu CPP și perceptibile direct, fără o mediație internă. Câteva explicații pentru opiniile noastre raportate la formarea stilului au ca bază de plecare un punct de vedere opus celor care susțin că tipologiile comportamentale individuale sunt dificil de schimbat. Behavioriștii, augmentând marca acțional-comportamentală a stilului, pierd din vedere că tipul de comportament aparține unui om, unui individ, particularizat prin anumite trăsături de personalitate, care, chiar dacă nu pot fi schimbate, totuși, pot fi redimensionate, reconstruite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
șase tipuri de climate. Cercetarea respectivă a fost realizată prin intermediul unui chestionar, observându-se că cele șase tipuri de climate școlare identificate (deschis, autonom, controlat, familiar, paternalist, închis) se corelează puternic cu conduita observată (stilul managerial) a cadrului didactic. Caracteristicile comportamentale ale partenerilor pentru condițiile investigate sunt: - pentru elev: frustarea, intimitatea, nepăsarea și atmosfera; - pentru profesor: accentuarea productivă (directivitatea), distanțarea, considerația, încrederea. Care sunt principalele tipuri de climat școlar care apar drept consecințe ale unui management defectuos al clasei? Exemplu: climatul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
distanțarea, considerația, încrederea. Care sunt principalele tipuri de climat școlar care apar drept consecințe ale unui management defectuos al clasei? Exemplu: climatul închis, caracterizat printr-un înalt grad de neangajare din partea elevilor, nepăsare, rutină, distanțare, depersonalizare, absența satisfacției personale, „neautenticitatea” comportamentală. Tipul de profesor este cel neangajat, caracterizat prin lipsa concentrării și orientarea numai spre sarcina de învățare, fără depunerea vreunui efort (sunt un fel de funcționari), reacții critice, negativiste în relația cu elevii. Ethosul managerial se corelează foarte bine cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
numai pentru a primi de la cinevaceva. Unele elemente de decodificare a semnalelor minicinoase sunt: - durata manifestării nonverbale; - mișcările spontane; - nuanțele și intensitățile mesajelor verbale. De asemenea, este de menționat faptul că sunt elevi, și această manifestare îmbracă forma unor abateri comportamentale grave, care nu au nici o „remușcare” (trăire psihologică) atunci când mint. Există, totodată, la copil și tendința de minciună transformată în „plăcerea de a minți”, din dorința de a fi „mai șmecher decât alții”, fapt care-l face să-și susțină
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acțiunilor individuale, fie a celor colective, cunoaște numeroase fațete, fiind un important factor al comportamentului uman. La nivel școlar, elevul, marea necunoscută, nu de puține ori este împins la acte necugetate, care nu-și au o explicație rațională a actelor comportamentale respective. Constatările foarte interesante ale specialiștilor în psihologie socială arată că nu numai elevii cu înclinații și chiar trăsături patologice tind să aibă aceleași reacții într-o situație de criză școlară sau extrașcolară. O constatare interesantă privitoare la starea de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
că este sensibilă la acel factor și deci supusă unor condiții de risc și incertitudine. Parametri după care poate fi analizată o situație care implică, dintr-un punct de vedere finalist, intervenția sau nonintervenția în asemenea cazuri sunt: - durata abaterii comportamentale; - frecvența abaterilor; - susceptibilitatea de „contaminare” la nivel de grup; - structurile personalitare afectate; - consecințele în planul evoluției longitudinale a elevului respectiv. Toate elementele anterior prezentate sunt dependente și de ceea ce noi numim, în sens psihopedagogic, copii cu tulburări comportamentale. Încercând să
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
durata abaterii comportamentale; - frecvența abaterilor; - susceptibilitatea de „contaminare” la nivel de grup; - structurile personalitare afectate; - consecințele în planul evoluției longitudinale a elevului respectiv. Toate elementele anterior prezentate sunt dependente și de ceea ce noi numim, în sens psihopedagogic, copii cu tulburări comportamentale. Încercând să spicuim unele reprezentări clasice, figurate, ale copilului cu tulburări comportamentale, putem alcătui următorul tablou: - „copilul rău” (Joubrel); - „copilul turbulent” (Wallon); - „copilul revoltat” (Beaujean); - „inadaptatul juvenil” (Lafon); - „copilul cu dezvoltare dizarmonică a personalității” (Suhareva); - „copilul irascibil”, „hiperactiv”, „cu tulburări
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
structurile personalitare afectate; - consecințele în planul evoluției longitudinale a elevului respectiv. Toate elementele anterior prezentate sunt dependente și de ceea ce noi numim, în sens psihopedagogic, copii cu tulburări comportamentale. Încercând să spicuim unele reprezentări clasice, figurate, ale copilului cu tulburări comportamentale, putem alcătui următorul tablou: - „copilul rău” (Joubrel); - „copilul turbulent” (Wallon); - „copilul revoltat” (Beaujean); - „inadaptatul juvenil” (Lafon); - „copilul cu dezvoltare dizarmonică a personalității” (Suhareva); - „copilul irascibil”, „hiperactiv”, „cu tulburări de caracter” (Boucharlat). O clasificare simptomatologică a tulburărilor comportamentale propusă de Boucharlat
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
copilului cu tulburări comportamentale, putem alcătui următorul tablou: - „copilul rău” (Joubrel); - „copilul turbulent” (Wallon); - „copilul revoltat” (Beaujean); - „inadaptatul juvenil” (Lafon); - „copilul cu dezvoltare dizarmonică a personalității” (Suhareva); - „copilul irascibil”, „hiperactiv”, „cu tulburări de caracter” (Boucharlat). O clasificare simptomatologică a tulburărilor comportamentale propusă de Boucharlat ar cuprinde trei niveluri, și anume: a. Nivelul individual cuprinde copiii: • cu variații - ale dispoziției; - ale activității (labilitate); • agitați; • heteroagresivi și autoagresivi; • emotivi, inhibați; • cu comportament - fobic; - obsesional; b. Nivelul relațional cuprinde copiii: • indiferenți; • intorși spre sine
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ale dispoziției; - ale activității (labilitate); • agitați; • heteroagresivi și autoagresivi; • emotivi, inhibați; • cu comportament - fobic; - obsesional; b. Nivelul relațional cuprinde copiii: • indiferenți; • intorși spre sine (introvertiți); • izolați; • opozanți; • dependenți; • revendicativi (afectivitate); c. Nivelul social cuprinzând copiii: • cu manifestări delincvente; • fugari. Tulburările comportamentale, (din punctul de vedere al managementului clasei de elevi acceptate ca fiind abateri comportamentale), nu pot fi înțelese decât prin raportarea la dezvoltarea bio-psiho-socială a copilului. Totodată ele nu pot fi izolate de mediul socio-familial de viață al copilului și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]