5,487 matches
-
tocmai acel tip de perseverență sau de recurență a unor anumite tipare secvențiale în succesiunea formelor narative fundamentale. Tiparele narative precum nivelarea generală a profilului narativ către finalul unei narațiuni mai lungi sînt rezultatul schematizării. Ar fi greșit, totuși, să conchidem că dinamizarea procesului narativ este întotdeauna doar rezultatul productivității creative și că schematizarea este întotdeauna doar consecința entropiei creative, adică a epuizării productivității creative a unui autor. Aceste două tendințe trebuie analizate în interdependența care le este specifică. Alternarea părților
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
funcție narativă impersonală, care de obicei nu poate fi asociată cu noțiunea unui personaj-narator personalizat, precum și un narator la persoana întîi care apare "în persoană" și de ale cărui Aici și Acum din cadrul actului narativ cititorul este mereu conștient. Hamburger conchide astfel că narațiunea genuină se produce doar la persoana întîi: un narator personalizat relatează ceea ce a trăit sau a observat el într-un punct anterior al vieții sau ceea ce a auzit el în acest sens. Ficțiunea epică a narațiunii la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dintr-un alt punct de vedere, însă și el pretinde că există o legătură foarte strînsă între perspectiva narativă și filosofia de viață. Referindu-se la modul în care această problemă este tratată de Sartre, Mauriac și Graham Greene, Lodge conchide că "nu este deloc greu de stabilit o corelație normativă între narațiunea auctorială de tip omniscient și o perspectivă în mod explicit creștină asupra întîmplărilor; și, în mod corespunzător, între naratorii limitați și perspectiva umanistă, mai puternic seculară"296. Relațiile
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pasajul reprodus. Nu este nevoie să aducem un alt argument aici pentru a demonstra reaua voință a lui Lovinescu (n această privință, dec(t numele ș( opera lui Panait Istrati. Paradoxal, după ce (l zugrăvește (n culori teribile pe Gherea, Lovinescu conchide: "Dintr-o astfel de luptă s-ar fi crezut că nu putea ieși biruitor dec(t Maiorescu; peste inegalitatea de mijloace ș( valoarea personală, biruința a rămas, totuși, de partea acțiunii lui Gherea, pentru că răspundea evoluției criticei" (Lovinescu, 1940: 283
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
valide pentru o populație să fie valide și pe o subpopulație inclusă în aceasta; 9. testabilitatea metoda să poată fi aplicată și în alte coordonate spatio-temporale. Plecând de la cele spuse anterior și de la schema din figura nr. 1.1. putem conchide că în cercetarea socială, analiza statistică are un rol bine determinat. La prima vedere ar părea că prelucrările statistice joacă un rol relativ minor în cadrul întregului proces de cercetare. Acest rol este de fapt mult mai important decât pare la
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
populație la un moment dat, valorile furnizate de fiecare eșantion probabil că vor fi puțin diferite. În timp ce la nivelul unui eșantion vom avea spre exemplu 48,2% bărbați, la nivelul altuia am putea avea 49,9 %. În urma acestui exemplu putem conchide că tehnicile statisticii deductive sunt preocupate mai ales de evaluarea sensului variației în eșantioanele estimate. Descrierile numerice provenite de la eșantioane sunt estimări ale parametrilor populației. "Cercetătorii sunt preocupați nu numai de estimarea valorilor pentru variabilele ce descriu o populație, ci
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
destul de clar că exprimarea opiniilor și a altor stări subiective se face utilizând scale de tip calitativ, așa că este vorba de măsurare. Când numărăm subiecții care sunt caracterizați de un anumit atribut se poate ajunge din nou la măsurare. Putem conchide că sondajul de opinie politică este atât o metodă cantitativă cât și calitativă pentru ca face apel atât la numărare cât și la măsurare. Așa cum am văzut, în critica pe care am adus-o raționalismului și normativismului, poate ar fi nevoie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a fost creat un efect semnificativ datorită campaniei, concluzia este una corectă; dacă cercetătorul nu găsește un efect semnificativ, este comis Tipul II de eroare. Pe de alta parte, în cazul în care campania nu a avut succes, dar cercetătorul conchide că a avut succes, este comis Tipul I de eroare. Figura nr. 7.16: Folosirea ipotezelor cercetării pentru a distinge între Tipul I și Tipul II de erori 7.4.4. Interpretarea rezultatelor testelor de semnificație Înțelegerea informațiilor pe care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
relația cu SUA. De pildă, într-un articol din Foreign Affairs, John Ikenberry propune două etaje de analiză. Analiza raportului dintre puterea economică a SUA și Chinei este foarte importantă, dar cu totul insuficientă. Dacă vom urma această perspectivă, vom conchide, în ultimă instanță, că America va fi depășită de către China și că însăși "era americană ia sfârșit". Al doilea etaj este mai important, pentru că, dacă vom citi ridicarea Chinei la proporțiile ei reale, vom descoperi că, de fapt, "China trebuie
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
astăzi, iar în 2058 va avea 9-10 miliarde. Zona de creștere demografică predilectă va fi "arcul de instabilitate" (America de Sud și Centrală, Africa, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și de Sud-Est).377 Dacă ar fi să acceptăm perspectiva avansată de James E. Cartwright, am conchide că țările în curs de dezvoltare vor avea drept atu populația, iar cele dezvoltate, tehnologia. Cu toate acestea, relația este mult mai complicată, în ultimii ani apărând elemente noi care amplifică potențialul populației și deci rolul ei în propulsarea unei
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
populația lumii se va stabiliza". Ca acest lucru să se întâmple, ar trebui ca rata fertilității în țări în curs de dezvoltare să continue să descrească, iar practicile de planificare familială să fie cuprinzătoare. Ceea ce este puțin probabil. De aceea, conchide autorul, vom avea de-a face, în continuare, cu o creștere, dar una modestă. 356 Savage, art. cit., p. 321. 357 Friedman, op. cit., p. 232. 358 Ibidem, p. 225. 359 Ibidem, p. 236. 360 "Demography Texas Star Rising Lone", The
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
în mod deosebit de coerent în cadrul dialecticii «dezvăluire-învăluire». Ea este conformă mișcării interioare și exterioare pe care Barth o discerne în revelație”4. El se întreabă, în final, daca excluderea teologiei naturale nu arunca peste bord bogăția interpretărilor patristice și medievale. Conchide însă că acesta este prețul ce trebuie plătit pentru rigoarea hermeneutica. • Studiul profesorului Jacques Schlosser, „Qui est le Dieu de Jésus?”, publicat în Le Monde de la Bible, nr. 110 din 1998, număr dedicat monoteismului, sintetizează, după afirmațiile autorului, o întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de aici Înainte metoda absoarbe În sine și aceste obiective; este pusă În serviciul unor obiective de cunoaștere științifică. Și astfel, experiența instrucțională a convertit metodele științifice În metode de Învățământ (pedagogice) propriu-zise (Cornu, Vergnioux, 1992, p. 20). Se poate conchide, În cele din urmă, că metoda de instruire este rezultatul nu doar al unui simplu transfer de proceduri dinspre cunoașterea științifică spre Învățământ, ci și al unei elaborări specifice care aparține creației didactice.Determinarea unui drum este o creație, deoarece
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca aplicare a acestei modalități de explicație o constituie modelele moleculare și atomice care permit interpretarea proprietăților fizice ale materiei (fig. 7, a și b). Modelarea prin analogie ia În considerare asemănările anumitor Însușiri a două obiecte (fenomene), pentru a conchide asupra probabilității asemănării celor două obiecte și În privința altor Însușiri. Dacă există caracteristicile a, b, c În model și original, și dacă modelul are și alte caracteristici (d, e, f), atunci există probabilitatea ca și În original să se identifice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
caz luat În studiu, la un exemplu tipic, poate contribui la confirmarea justeței sau eficienței unui mod de a acționa, profesional sau social, la Întărirea și Încurajarea acțiunii, a unui comportament, a unei conduite. Privită În această versiune, se poate conchide că metoda cazurilor are un pronunțat caracter activ; solicită o intensă activitate personală sau de echipă, legată de adunarea și valorificarea informațiilor, de libertatea și multitudinea analizei, de elaborarea deciziilor, de evaluarea critică a alternativelor, de exprimarea sinceră a opiniilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
câteva idei oarecum în disonanță cu epoca modernă, care nu au făcut decât să provoace numeroase controverse și pasiuni. Din cele spuse deja, devine destul de clar că nu se poate decupa mesajul lipsit de echivoc al acestui dialog, dar putem conchide, alăturându-ne propunerii lui Andrei Cornea, care, folosindu-se de analogia cu democrația, așa cum este ea prezentată de Platon, ca un fel de bazar de idei, teme și concepții de la care se pot revendica și inspira numeroase filosofii, ideologii chiar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Socrate consideră că aceasta trebuie continuată în acest moment pentru că în constituția omului tiranic se petrec anumite transformări. Este deja clar că avem câteva feluri de atitudini apetitive: unele necesare, unele nenecesare, dar legitime și unele nenecesare, necontrolate. Putem să conchidem, în acest punct, că avem de fapt cinci constituții psihologice pure: aristocratică (condusă de atitudinea rațională), timocratică (condusă de atitudinea pasională), oligarhică (condusă de atitudinea apetitivă) democratică (condusă de atitudinea apetitivă nenecesară) și cea tiranică (condusă de atitudinea apetitivă necontrolabilă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acela în care Forma nu se află (în segmentul doi avem sufletul aici și dincolo; Forma nu se află în suflet), ceea ce se reduce la a afirma că ea, Forma, transgresează orice ekstază de aici sau de aiurea. Segmentele afirmative conchid în felul celor negative (doar că la capătul celălalt, se înțelege): Forma (aceea a Frumosului în cazul de față) există în sine, prin sine, cu sine. În, prin, cu nu fac decât să arate că Forma nu are nevoie de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vorbește serios (căci nu știe nimic dintre acelea care nu l-au preocupat încă, dar de îndată ce îl vor preocupa situația se modifică radical). La fel, Socrate se simte atras de tinerei deși nu resimte o asemenea atracție, conform raționamentului anterior. Conchide Vlastos: „în sensul curent al dragostei pederaste, Socrate nu iubește pe Alcibiade și nici pe vreun altul din tinerii pe care-i urmărește. Dar în celălalt sens al verbului eran din doctrina și practica erosului socratic, el îi iubește”. De
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
urmărească dacă diferite aspecte sunt similare: culoarea penelor, forma cozii etc. Acum el va face o analiză: separarea mintală a unor obiecte, fenomene sau a unor însușiri, părți, elemente ale lor. Dacă el constată o serie de detalii comune, va conchide asupra identității păsării, ceea ce implică o sinteză: o legătură stabilită între obiecte, fenomene sau diferitele lor părți, elemente sau însușiri. Aceste trei operațiuni permit soluționarea de probleme și de către animalele superioare. Iată o experiență ce dovedește acest lucru. Prin dresaj
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
grupurilor. El le-a cerut apoi să-și recompenseze colegii de grup, precum și pe cei din grupul celălalt pentru participarea la experiment, și a constatat că subiecții favorizau în mod evident, în acordarea recompenselor, pe membrii grupului lor. Tajfel a conchis că discriminarea între grupuri poate apărea în condițiile simplei categorizări, fără să fie necesar conflictul. Efectul acesta de favorizare a grupului de apartenență, bazat pe stabilirea de către individ a asemănărilor și deosebirilor în raport cu alții este unul din cele mai puternice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări individualiste și materialiste deturnaseră progresul științific și tehnologic de la direcția sa naturală, transformând industrializarea Într-un fenomen disgenic. Astfel, conchidea Moldovan, „nu suntem și nu putem fi contra industrializării, cum nu suntem nici contra muncii, dar trebuie să rămână ca un postulat foarte serios, ca această industrializare să nu fie În detrimentul ci În folosul biologic al capitalului uman”6. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tip „ligă” sau Bund, într-un context de raționalitate liberală zdruncinată, în vederea restaurării (sau a proiecției în viitor) a valorilor comunitare. Cu privire la aceasta, Duverger notează că angajamentul cerut de Bund este „o adeziune totală, o orientare a ansamblului vieții”; el conchide că „toate partidele totalitare au o latură Bund și că toate partidele cu caracter de Bund sunt totalitare” (ibidem, pp. 152-153). Legată de o voință mai mult sau mai puțin vizibilă de a se distinge, putem observa și o tendință
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai împovărătoare, tocmai pentru a i se permite să guverneze; aici [în Franța, n. tr.], i-a ținut cu dinții până la capăt de imunitatea fiscală pentru a se consola, neplătind impozite, că a pierdut guvernarea (Tocqueville, 1856, pp. 159-160). Tocqueville conchide că pierderea credibilității de către nobilimea franceză ca elită purtătoare a unei anumite forme de excelență a fost cea care a contribuit la angajarea țării pe calea schimbărilor sociale printr-o revoluție violentă, decât printr-o evoluție treptată. Așadar, caracteristicile care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de stat. Dar nu există nici o condiție pentru ca astfel de veleități să se transforme într-o acțiune reală. Un anumit grup poate avea un potențial de influență ridicat, dar o slabă propensiune spre unitatea de acțiune. Capacitatea de influență reală, conchide Dahl, este o funcție nu numai a potențialului de influență, ci și a potențialului unității și a acțiunii coordonate. În opinia lui Dahl, o altă eroare posibilă constă în a trage concluzii pripite asupra capacității inegale de influență a diferitelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]