3,212 matches
-
de impulsul decisiv pe care i l-a dat M.R.Paraschivescu („M-a frapat și cucerit la el participarea”, p. 87). Acest exemplu ține Norman Manea să-l reactualizeze atunci când Între cărțile sale de proză se consacră comentării cărților altor confrați. „Cum aș putea să nu-mi citesc și uneori recitesc confrații de astăzi și de demult” (p. 106). Recunoaște vecinătatea stimulatoare a confraților despre care scrie (p. 33). Le enumeră răbdător scrierile, uneori la modul sec și scrupulos (de pildă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
M-a frapat și cucerit la el participarea”, p. 87). Acest exemplu ține Norman Manea să-l reactualizeze atunci când Între cărțile sale de proză se consacră comentării cărților altor confrați. „Cum aș putea să nu-mi citesc și uneori recitesc confrații de astăzi și de demult” (p. 106). Recunoaște vecinătatea stimulatoare a confraților despre care scrie (p. 33). Le enumeră răbdător scrierile, uneori la modul sec și scrupulos (de pildă, la pp. 23-24), apoi se apleacă mai În detaliu asupra câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ține Norman Manea să-l reactualizeze atunci când Între cărțile sale de proză se consacră comentării cărților altor confrați. „Cum aș putea să nu-mi citesc și uneori recitesc confrații de astăzi și de demult” (p. 106). Recunoaște vecinătatea stimulatoare a confraților despre care scrie (p. 33). Le enumeră răbdător scrierile, uneori la modul sec și scrupulos (de pildă, la pp. 23-24), apoi se apleacă mai În detaliu asupra câte unuia. Cine sunt autorii analizați? În Colegiale (I și II): Radu Petrescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
celelalte) se operează pe baza unor „afinități elective”, fără pretenția de a acoperi totalitatea peisajului românesc sau universal. În măsura În care volumul are un pronunțat caracter publicistic și se datorează nu unui „critic de profesie”, ci unui prozator constant preocupat de producția confraților săi, sunt inevitabile unele accente subiective care pot - când și când - crea impresia de partizanat. Îndeobște aceste sublinieri au Însă un patos afirmativ, nu negator. Laudele sunt cele care ar putea, uneori, să pară exagerate - dintr-o mare (mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
să mă deplasez și să lupt pentru Progres, se află Într-o criză acută și urâtă, astfel Încât mă văd silit să renunț la plăcerea rară de a fi Împreună. Îl rog pe onor Președintele Juriului ca, iertându-mă, să transmită confraților scuza mea Întristată Împreună cu mulțumirile și prietenia lui Paul Georgescu. 25.XII.’81 Militantul comunist din anii ilegalității, arestat, interogat cu brutalitate (și condamnat la moarte, pare-se) de autoritățile antonesciene, devenit după 1944 un „oficial” al Îndrumării de către Partid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
și mai ales de noapte a spiritului ne-astâmpărat. Pentru „Progres”, tovarășul Paul Georgescu nu prea mai putea lupta, Într-adevăr, decât cu pana care, rebelă, Îi juca adesea feste obraznice, ridiculizând Progresul și militanții săi. Autorul devenise, pentru tinerii confrați și admiratori, domnul Paul Georgescu, iar pentru prieteni „conu’ Paulică” - o mai potrivită identificare a șugubățului locvace, tobă de carte și iuțit de talent, avid de mâncăruri, bârfe și lecturi. Încăpățânat, Închina totuși bătrânei copilițe Utopia osanale când vitejești, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ce...? Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În revistă, dar fiecare are altă poroclă, cum spune În glumă, ca la Țăndărei, Paul Georgescu. Și Nelson? Nu cunoști nici un confrate chior. Sau să fie o aluzie la bătălia de la Trafalgar? Ba nu, Anglia! Afost cineva trimis În delegație la Londra... Dar Între timp poroclele s-au Înmulțit, iar sensul istoriei pe care ți-o spune Îți scapă. Cine știe ce poroclă porți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
comunist, ci și la lansarea și impunerea „generației 60”, În frunte cu Nichita Stănescu. Scrisese cu farmec, inteligență și participare despre „promoția 70”, Radu Petrescu, MHS, Virgil Duda, George Bălăiță, despre mine Însumi. Îi admira pe Mircea Cărtărescu și pe confrații săi din desantul „În blugi”. M-am plâns, cândva, de excesele și insuficiențele scrisului. „Cum, adică, prea atras de nuanțe? Transa nuanțărilor, zici? Nuanțezi, adică, prea mult? Păi, ce altceva este literatura? Spune-mi, ce altceva?” În 1985, un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
a unei cu totul noi viețuiri. New York, 11 mai 2000 (Familia, nr. 7-8/2000) Partea a douatc " Partea a doua" Către Ernesto Sábatotc "Către Ernesto Sábato" Romanul lui Sábato Abaddón, el exterminador conține un dens capitol epistolar, destinat unui virtual confrate, care debutează prin adresarea „Dragul și depărtatul meu tânăr prieten”... Textul-răspuns (apărut În Vatra, 20 martie 1984) preia idei directoare, teme și chiar fraze, formulate În acest și În alte romane ale lui Ernesto Sábato, ca repere ale unei solidarizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
său”, mi-a repetat unul dintre scriitorii de vârf ai contemporaneității, necunoscutul prieten de departe numit Ernesto Sábato. Cuvintele sale m-au ajutat să reiau lupta care Îmi păruse anulată, redându-mă propriilor cuvinte și obsesii. Departe de publicitatea atâtor confrați copleșiți de lauri și larmă, solitarul Sábato rămâne mandatarul de Înaltă spiritualitate creatoare a adevărului „specific și dureros omenesc”, cunoscut sub numele de suflet, zona „prăpăstioasă și Întunecată” din care s-a ridicat granitul zvelt și tăios al durabilei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
program de contacte universitare, În cadrul căruia un număr de studenți est-europeni veneau, În fiecare an, să studieze două semestre la Bard. Predam, În anul universitar ’96-’97, un curs intitulat Danube - a literary journey. Ionesco se alătura, de data asta, confraților săi, Musil și Kafka, Koestler și Krle²a, Ki½ și Canetti. Călătoria literară dunăreană se oprea la autori „central-europeni”; spiritul „Mittel-Europa” Încercam să-l punem În relație cu realitatea mereu schimbătoare a contemporaneității de aici și de acolo. Audiența era divizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
privilegiu, preferințe și antipatii, cu sistemul ei oficial-confidențial și confidențial-afacerist de liste”, de care nu a mai fost interesat, cum rămăsese indiferent la succes, audiență, prestigiu, trofee. Mereu un „outsider”, un „observator”, naratorul se Întreabă, sarcastic, Întrebându-i, indirect, pe „confrații” săi de mediu literar: „ce treabă am eu cu literatura, cu părul tău de aur, Margarete, cu piatra ta funerară, Sulamit, cea cu părul de cenușă”, codificând, În felul său autoflagelator, celebrele versuri ale lui Celan din Tangoul morții. Eliberarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
oficiale „unde se densifică toată indiferența lumii”, Keseru refuză să devină informator al poliției comuniste În schimbul eliberării și a „umbrei” de normalitate pe care opresorii i-o promit. El așteaptă, crispat, tortura. Diavolii improvizați, Îngăduitori sau neglijenți (ca atâția dintre confrații lor În scrisul lui Kertész), nu Îl forțează, ci Îl trimit, liniștiți, la pușcărie. Diavolul nu este cu totul negru nici Într-o lume neagră, iar eroul nu se consideră deloc erou, conștient că, supus torturii, ar fi cedat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
din peștera solitudinii sale. El este, inevitabil, mai conștient decât oricare dintre contemporanii săi că lumea trăiește sub amenințarea de a se prăbuși În hăul dezastrului. George Koves vedea lagărul ca o realitate a „predeterminării”, Înăuntrul căreia funcționează alte predeterminări. Confratele său, B., confirmă că viața post-Auschwitz poartă și ea amprenta unei negre predeterminări. În acest context, „arta catastrofei”, dacă o putem numi așa, confruntă insolubile contradicții. Deși creația, ca parte a vieții, a continuat după Auschwitz ( În pofida prezicerii lui Adorno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
lume , cred că a făcut-o pentru că nu suporta i deea de a lăsa În urmă o viață ratată Într-o lume care nu era a lui , Într-o țară În care nu reușise să se adapteze”. Desigur, mai tînărul confrate al popularului Mitică, merge pe ideea sinuciderii. Prefațatorul cărții sale, sugerea ză o crimă a unor forțe ...oculte, pe care Furdui le ataca sis tematic. Mă rog, om muri și noi, și om vedea... Trist rămîne un alt aspect al
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
decât de tine însuți, ce Dumnezeu. — Ba nu. Ba da! Ba da! Ăsta-i adevărul gol-goluț, prietene! Te doare-n cur de suferințele omenirii! Recurgi la subterfugii, amice, așa că nu-ncerca să te mai amăgești! Ia uitați-vă, le strigi tu confraților tăi, ia uitați-vă în ce-mi înfig eu părosu’ - ia uitați-vă pe cine fut eu: ia uitați ce manechin bulănos! Eu capăt pe gratis ceea ce pe alții îi costă de la trei sute de dolari în sus! Măiculiță, ziceți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe nimeni asemenea idei originale și, chiar dacă i se mai trimiseseră câteva scrisori deschise, din provincie, spre a fi tras prietenește de mânecă sau de urechi, nu se putea compara cu corul fioros de huiduieli de care avuseseră parte alți confrați de-ai lui într-ale eseisticii post-totalitare, care cutezaseră, și ei, să răspândească, ce-i drept în forme mai atent cumpănite, idei asemănătoare, căci Quod licet Jovis, non dicet bovis. Infailibilul trebuia să rămână doar el, păcătoșii buni de țintuit
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
făcuse la un moment dat propunerea să vină la trustul media condus de un fost ministru din epoca primelor guvernări postdecembriste, unde ar fi trebuit să facă emisiuni de actualitate politică împreună cu Nelu Coroiu, dar nu mușcase din momeală; discursul confratelui Coroiu, otrăvit cu o anumită subtilitate, era îndreptat doar spre anumite zone ale vieții politice și n-ar fi putut să facă tandem cu el, fără să-i dea peste nas de câte ori ar fi observat că o ia pe arătură
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
apăsate de condiții vitrege, practică o filozofie biologică deprimantă, fixând o limită arbitrară vieții, în neconcordanță cu vitalitatea rasei umane, acolo unde raporturile umane s-au ameliorat. În ciuda aparențelor, Emil Codrescu nu e un erou excepțional, nu se deosebește de confrații săi de epocă Vasile Dan din romanul lui Vlahuță, Dinu Milian din romanul lui C. Mille, Marin Gelea din romanul lui N. Petrașcu, intelectuali atinși de eșec. Din punct de vedere moral, el are totuși o concepție superioară, înțelegînd dragostea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
politețea. - Eu cunosc pe stăpânul acestor gâște, am mas la el într-o seară, venisem cu niște treburi prin sat, dar îmi luasem și sculele de pescuit. Bobocul abia ieșise din găoace. Atunci l-am remarcat, era altfel decât ceilalți confrați ai lui, mai mare, mai vioi, mai frumos. Atunci l-am învățat să mănânce bomboane și biscuiți, adusesem pentru copii omului. Pe urmă, tot anul trecut, spre toamnă a început să vină la lac cu cârdul lui. L-am recunoscut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să o traversez dacă voiam să ajung vreodată la adevăr. Dormeam cu ușa de la cameră întredeschisă, deși cei de la Securité, care patrulau noaptea pe coridoare, îmi atrăseseră de câteva ori atenția că e periculos. Știam că se refereau la eventualii confrați ai mohamedanului cel băgăreț, dar mie de ăștia nu-mi păsa nici cât negru sub unghie. Răul pe care mi l-ar fi putut face ei, chiar dacă ar fi fost să năvălească peste mine în cameră în miezul nopții și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
populația locală. Apoi au venit iezuiții, a căror evanghelizare forțată preceda întotdeauna comerțul cu piei ! pufni martine, apărătoare vajnică a purității ținuturilor nordice. Martine nu pierdea nici un prilej pentru a-și arăta revolta legată de tratamentul pe care îl aplicaseră confrații săi albi locuitorilor Nordului. Activistă înrăită, încă din seara precedentă ne adusese plină de mândrie la cunoștință că era autoarea unui documentar despre uciderea în masă, prin anii șaizeci, a câinilor husky, cei mai buni tovarăși ai inuiților, de către administrația
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Agnew, cu evaziunea fiscală, și apoi Dukakis cu tancul.) Înainte ca Dukakis să se cațere pe vehiculul acela blindat, Înainte să-și scoată costumul J. Press și să-și pună echipamentul militar, cu toții am simțit - și vorbesc acum În numele tuturor confraților mei americani de origine greacă, indiferent că vor sau nu - un sentiment de bucurie. Acest bărbat era candidatul Democraților pentru președinția Statelor Unite! Era din Massachusetts, ca familia Kennedy! Era practicantul unei religii și mai ciudate decât catolicismul, dar nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca să-și Întărească picioarele, și apoi noaptea aveau instrucție. Extenuat, cu rău de mare, Milton stătea Înghesuit ca o sardină, cărând În spate un rucsac greu. Întotdeauna Își dorise să fie american, iar acum avea ocazia să vadă cum erau confrații lui americani. În cazărmi, le suporta lubricitatea de provinciali și conversațiile de tăntălăi. Stăteau ore În șir Împreună, În bărci, aruncați de colo colo, udându-se leoarcă. Se culcau la trei sau la patru dimineața. Apoi răsărea soarele și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
îi comentam cu superioritate: "Bătrîne, păi să fi publicat noi acolo îi rădeam pe toți". De câte ori îi citeam vreun poem de-al meu, îmi spunea: Cînd îl publici, să atașezi la el și o lamă de ras, să-și taie confrații vinele de disperare". îmi spunea și el "poante" pe care avea de gând să le bage în poeme. Alteori îmi povestea despre femei, iar eu, un începător, mă străduiam să țin minte câte ceva. în privința asta, Traian era în același timp
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]