7,984 matches
-
și mondiale” (p. 78). Moscova a fost prezentă în România, în decembrie 1989, mai întâi prin falșii turiști sovietici care erau agenți veniți să monitorizeze și să catalizeze evenimentele din România. O dată ajuns la putere, Ion Iliescu se grăbește să contacteze Uniunea Sovietică, pentru a se legitima și a fi recunoscut: Saucă se bazează pe afirmația lui Iliescu din seara de 22 decembrie, în sediul fostului Comitet Central, când acesta declară că, în calitate de nou lider politic, a luat legătura cu Ambasada
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
unde au ținut o conferință de presă, tot în sens legitimator (de ce la Ambasada sovietică? se întreabă Saucă. Nu cumva pentru că președintele și prim-ministrul interimari erau ei înșiși agenți sovietici?). Autorul amintește apoi de felul în care a fost contactat telefonic generalul Ștefan Gușe, în limba rusă, oferindu-i-se ajutor militar pentru armata română, Gușe refuzând respectivul ajutor tocmai pentru că a intuit amestecul sovietic în decembrie 1989. În acest sens, zvonistica despre atacarea României (aerian, terestru, marin, fiind vehiculate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Naționale (FSN), ce a trimis în Occident o scrisoare în care Ceaușescu era acuzat de cultul personalității, clamându-se, prin urmare, schimbarea dictatorului. Tot în paralel cu aceste grupuri, câțiva ziariști de la România liberă au hotărât să tipărească manifeste anticeaușiste, ei contactându-l pe Ion Iliescu (afirmă ziarista) care, însă, a refuzat să se implice. În vara anului 1989, la București ar fi sosit mesageri din URSS, care i-au contactat pe disidenții anticeaușiști, dar exclusiv foști nomenclaturiști, analizând posibilitățile de reformare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ziariști de la România liberă au hotărât să tipărească manifeste anticeaușiste, ei contactându-l pe Ion Iliescu (afirmă ziarista) care, însă, a refuzat să se implice. În vara anului 1989, la București ar fi sosit mesageri din URSS, care i-au contactat pe disidenții anticeaușiști, dar exclusiv foști nomenclaturiști, analizând posibilitățile de reformare a comunismului în România (p. 35). Cazul Tökes a fost instrumentat de facțiunea anticeaușistă din Securitate, fiind intenționat agitate spiritele în jurul evacuării pastorului reformat și mizându-se pe solidarizarea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
conspirației care a rodit în cele din urmă, Rateș creditează mai cu seamă rolul lui Silviu Brucan și al călătoriei sale, în 1988, la Washington, Londra și Moscova, unde viitorul ideolog al FSN-ului (deși pentru scurtă vreme) ar fi contactat diverse oficialități pentru a cere sprijin logistic în vederea răsturnării de la putere a lui Nicolae Ceaușescu. Presupușii conspiratori (aripa miliară era reprezentată de Nicolae Militaru, iar aripa securistă, de Virgil Măgureanu) intenționau să organizeze puciul în primăvara anului 1990, dar revolta
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
p. 293). Tiberiu Urdăreanu (1989 - martor și participant, 1996) afirmă că, în rândurile Armatei nu a existat nici un scenariu legat de un anumit mod de acțiune în vederea prăbușirii regimului Ceaușescu, întrucât Armata nu a prevăzut revoluția și nu a fost contactată în vederea unei misiuni în acest sens. La începutul revoltei de la Timișoara, militarii au fost însă prelucrați și intoxicați cu dezinformări prin prisma cărora protestatarii anticeaușiști și anticomuniști erau proiectați ca huligani, spioni etc. La Timișoara, Armata a primit misiuni de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de suportat, deși aveam să realizăm repede că, printr-o șansă nesperată, nu găsisem acolo iarna deja instalată de-a binelea. Depunerea din vreme a proiectului românesc de reguli de procedură ne-a permis ca, în ajunul deschiderii Consultărilor, să contactăm un număr de delegații spre a le prezenta în avans documentul nostru și a pleda pentru prevederile sale. Acordam cu toții o mare importanță primelor reacții al partenerilor noștri la documentul românesc. Ne așteptam ca aceste reacții să prefigureze, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un tinerel) și a unor experiențe pe care le avusesem cu reprezentanți sovietici în alte împrejurări, eram încă un naiv...Când am terminat informarea pentru "Centrală" despre convorbirea avută, se iviseră zorii unei dumineci mohorâte; zi în care cu toții am contactat reprezentanți ai altor delegații, mai ales ale unor țări neutre și nealiniate, spre a le solicita sprijinul pentru proiectul românesc de reguli de procedură. În favoarea proiectului aveau să se pronunțe, rând pe rând, în ședința de luni 27 noiembrie, delegații
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Blaaw", care fusese publicat anterior, bazat pe surse și aprecieri, ce aveau alte scopuri decât situația reală din țară și stabilirea unui dialog pozitiv cu un stat nemembru al Consiliului Europei. Războiul Rece era în floare. În pregătirea vizitei, am contactat telefonic Secretariatul Consiliului Europei, unde am fost sprijinit de doamna Finck, de la Protocol, să fixez o suită de întâlniri, pentru ultimele zile ale lunii, astfel: la 28 ianuarie, au fost programate întâlniri cu conducerea Comisiei pentru relații cu țările nemembre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
era pictor și care, în fiecare sear..., trimitea lumină c...tre toți pictorii din lume (se poate face!), evident, f...r... a le cere permisiunea; ins..., având în vedere c... acest lucru îi ajut... enorm, nu trebuia neap...rât s... contacteze pe fiecare pentru a-și cere permisiunea (f...cea acest lucru ad...ugând: „...s... primeasc... atâta lumin... cât... le permite Dumnezeu”). Nu uitați c... totul se pl...teste: dac... faci bine, primești bine, dac... faci r...u, consecințele vin de la
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
rugile oamenilor și comunic... cele auzite mai sus, unde se poate accelera îndeplinirea unor anumite lucruri. Puțini oameni știu c... pan... la Dumnezeu exist... o întreag... ierarhie angelic... ce cuprinde o varietate de entit...ți de lumin... care ne pot contacta, ne pot auzi, ne pot susține și ajută; totul este s... știm cum s... contact...m aceste entit...ți și cum s... le rug...m s... ne ajute. O cale posibil... în acest demers este cu sigurant... rug...ciunea. Pe
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
rt...sim, indiferent de credință într-un Dumnezeu sau altul (oricum exist... Unul singur) și nu implic... divinizarea vreunei noi zeit...ți. Că metod... a luminii, Reiki ne înlesnește contactul cu lumea puterilor cerești, dându-ne totodat... posibilitatea de a contacta, prin simboluri, diferiți ghizi de lumin... care ne vindec... sau ne ajut... în str...daniile noastre pe P...mânt. Îngerii Ț leg...tură dintre noi și divinitate. Diferitele simboluri din Reiki conecteaz... la diferite planuri vibraționale, energetice, la diferite entit
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
relații publice, conlucrând f...r... probleme cu celelalte ramuri terapeutice complementare, l...rgindu-le sfera de aplicabilitate și completându-le. Cu convingerea c... orice lucrare poate fi îmbun...ț...țiț..., suntem siguri c... veți g...și util... comunicarea impresiilor dumneavoastr... direct, contactându-ne la num...rul de telefon 0723503805, pentru sugestii, propuneri, ședințe de terapie sau cursuri specializate. V... mulțumim pentru r...bdarea cu care ati parcurs lucrarea de fâț... și fie că lumina s... v... însoțesc... la fiecare pas în viat
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
producția ce urmează a se realiza. În urma studierii pieței s-a ajuns la concluzia că există posibilitatea livrării unui anumit volum de producție. Acum, pe baza situației concrete referitoare la ce se livrează, de ce calitate și la ce preț, se contactează viitorii beneficiari de produse și se încheie contracte certe. Practica arată că nivelul cantității contractate este mai mic decât cel al cererii, evaluat prin studiile de marketing. 9) Elaborarea arborelui decizional în funcție de probabilitățile de vânzare (figura 7.2). Fiecare variantă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
constituie adesea ținta criticilor și dezbaterilor publice. Abordarea generală a studiului nostru și a eșantionuluitc "Abordarea generală a studiului nostru Și a eșantionului" Pe parcursul numeroaselor încercări de a justifica această politică foarte controversată, în 1991 conducerea Liceului de Elită a contactat-o pe Amia Lieblich, solicitându-i realizarea unuistudiu despre absolvenții liceului care făcuseră parte din programul de reabilitare. La invitația Amiei Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach a dat o mână de ajutor atât la proiectarea studiului, cât și la efectuarea lui. După
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
pe cea de la Liceul de Elită, am ales subiecții cercetării. Nu a fost deloc ușor să descoperim domiciliile curente ale absolvenților, din cauza mobilității populației și a schimbării numelor de familie a majorității femeilor căsătorite. După ce i-am localizat, i-am contactat prin telefon pentru a obține acordul de a participa la un studiu „privind povestea vieții la indivizi aparținând anumitor grupe de vârstă, în scopul scrierii unei cărți”. A fost prezentat acest scop extrem de general, fiindcă nu doream să subliniem de la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
depășirea unei durate de 45 de minute decât în anumite circumstanțe speciale, când subiecții sunt stimulați să coopereze folosindu-se diferite recompense. Ancheta prin telefon, de asemenea, nu se poate extinde peste durata câtorva minute, decât dacă subiectul a fost contactat în prealabil și s-a fixat un interval de timp în care să poată fi sunat pentru a susține o discuție telefonică mai lungă. Riscul depășirii pragului acceptabil și rezonabil de întrebări apare și în chestionarele unitematice, din cauza dorinței firești
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
bună calitate constă în minimizarea ponderii nonrăspunsurilor, luându-se măsuri adecvate în acest sens. Astfel, institutele de sondaj cer operatorilor efectuarea mai multor vizite (de regulă, trei) pentru ancheta la domiciliu, cu scopul de a ajunge în final să fie contactată exact persoana prevăzută în lista de sarcini a operatorului. Este clar că doar o singură vizită, chiar dacă ai șansa să găsești un locatar acasă și să iei legătura cu el, este insuficientă, căci foarte probabil ajungi la oamenii cei mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
estimării condițiilor de viață și de locuire (Bradburn și Sudman, 1988). În alte cazuri, cum sunt anchetele postelectorale, se pot aplica tehnici diferite unor subeșantioane diferite: cei care votează se interoghează la ieșirea de la vot, cei care nu votează sunt contactați ulterior prin telefon. 1.2.2. Construcția instrumentului (chestionarului) Construcția unui chestionar presupune, în mare, rezolvarea a două tipuri de probleme:de conținut și de formă. Prima categorie înseamnă traducerea conținutului cercetării în întrebări-indicatori. E vorba aici inclusiv de alegerea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Experiența dovedește însă că celor mai mulți oameni le place să răspundă la întrebările operatorilor și că ponderea cea mai mare a nonrăspunsurilor provine mai curând din dificultatea stabilirii contactului cu persoanele din eșantion decât din refuzul acestora, după ce ele au fost contactate și informate asupra obiectivelor cercetării. În general, oamenii își exprimă opinii despre orice sunt întrebați și, de aceea, probabil că au dreptate cei care susțin că important este ca ei să știe cât mai multe lucruri despre chestiunea asupra căreia
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
orice cotitură de stradă se ascundea căte un călau. Simțea că trebuia să aibă o discuție cu Gavriel așa că într-o seară întunecată de decembrie după ce termină de scris îl abordă pentru prima dată după mult timp: „Nu mă mai contactezi în fiecare săptămănă .De ce?” „Asta pentru că informațiile pe care mi le doresc nu sunt chiar așa de ușor de obținut. Ce vrei de fapt Gavriel? Îmi dau seama că te frămăntă, însa nu îți pot citi găndurile atunci cănd comunicam
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
iubire". Pentru geloși, important "nu este să iubească, și să fie iubiți și anume în forma imaginată de ei" (Baumgart, 2008, p. 53). Ei simt nevoia să fie luați în seamă, de a se simți importanți și de a fi contactați. Persoanele geloase păstrează în atitudinea lor irațională, nesăbuită și insuportabilă "speranța absurdă că celălalt ar mai iubi-o și accepta-o" (idem, p. 55). Gelozia este oscilația afectivă între proiecție și realitate, este sfâșierea ruinătoare între ură și realitate, care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
li se cere să rezolve problema. Vom mai avea ocazia să vorbim despre acest lucru. O anecdotă ne va lămuri foarte bine în ce privește acest blocaj administrativ și dorința de "a nu face valuri" care uneori ține loc de doctrină oficioasă. Contactat acum câțiva ani de un grup de formatori care doreau să obțină un diagnostic precis al gimnaziilor și liceelor din circumscripția lor universitară, am acceptat această colaborare precizez: fără compensație financiară. E organizată o zi de instruire, sunt puse la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acceptat această colaborare precizez: fără compensație financiară. E organizată o zi de instruire, sunt puse la punct instrumentele. Directorul de la IUFM* mi-e prieten și acceptă cu entuziasm această acțiune. Totuși după câteva luni, fiindcă nu se întâmpla nimic, îi contactez din nou pe responsabilii grupului. Aceștia, foarte jenați, îmi mărturisesc că acțiunea a fost interzisă de cabinetul rectorului îndată ce a fost pronunțat numele meu (care totuși pe atunci era bine văzut la nivel ministerial), cu aceste cuvinte (citez): "Fără străini
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dacă îi credem pe agenții de vânzări și pe tehnicienii firmei B, o firmă europeană specializată în protecția spațiilor publice cu care am avut ocazia să colaborez la un moment dat, în Franța. Mărturisesc că, atunci când firma aceasta m-a contactat, am arătat mai întâi de o ironie sceptică. De vreme ce toate cercetările observatorului nostru merg în sensul necesității de a stabili o legătură între cartiere și școlile lor, e de mirare că o asemenea firmă poate face apel la noi. Am
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]