5,110 matches
-
de a ieși de pe piață și, în același sens, pot acționa active intangibile, precum publicitatea, intensitatea cercetării și dezvoltării, capitalul uman, atașamentul emoțional al factorilor de decizie față de o anumită investiție. În același timp, dezinvestirea va fi mai frecventă în corporațiile cu activități diversificate, importanța activelor intangibile fiind mai redusă în acest caz. A doua motivație se referă la managementul strategic 10. Conform susținătorilor acestei abordări, dezinvestirea este perfect explicabilă în contextul teoriei ciclului de viață al produsului. Ea reprezintă o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ciclului de viață al produsului. Ea reprezintă o opțiune strategică pentru industriile în declin și pentru produsele aflate în situația de „sfârșit de joc”11, situație caracterizată prin volatilitatea ridicată și nesiguranța veniturilor viitoare. Tot din perspectiva managementului strategic, o corporație poate fi privită ca un portofoliu de active, produse și activități aflat într-o permanentă modificare, în funcție de performanțele activelor, produselor și activităților care îl compun. Tendința firească este de concentrare a portofoliului în zona care îi aduce corporației cele mai
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
strategic, o corporație poate fi privită ca un portofoliu de active, produse și activități aflat într-o permanentă modificare, în funcție de performanțele activelor, produselor și activităților care îl compun. Tendința firească este de concentrare a portofoliului în zona care îi aduce corporației cele mai mari venituri, și numeroase studii empirice au arătat că veniturile filialelor sunt tot mai mici pe măsură ce domeniul în care respectivele filiale activează este mai îndepărtat de profilul companiei-mamă. Ca urmare, multe corporații preferă să-și concentreze activitatea, dezinvestind
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
portofoliului în zona care îi aduce corporației cele mai mari venituri, și numeroase studii empirice au arătat că veniturile filialelor sunt tot mai mici pe măsură ce domeniul în care respectivele filiale activează este mai îndepărtat de profilul companiei-mamă. Ca urmare, multe corporații preferă să-și concentreze activitatea, dezinvestind masiv în sectoarele de interes secundar. Filialele care își desfășoară activitatea în domenii diferite de profilul principal al companiei-mamă și al majorității celorlalte filiale sunt de altfel și cel mai puțin integrate în sistemul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un grad redus de integrare în sistemul intern, fie că activează sau nu în domenii de interes secundar, se numără, firesc, printre principalele candidate la dezinvestire, întrucât aceasta presupune schimbări puțin importante în structura productivă, tehnologică și de capital a corporației în întregul său. Pentru a fi eficientă, corporația trebuie să fie, în ansamblul său, sinergetică, astfel încât ea nu poate tolera o diversificare exagerată a activităților sale și nici un grad redus de cooperare între filiale. A treia motivație este de natură
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fie că activează sau nu în domenii de interes secundar, se numără, firesc, printre principalele candidate la dezinvestire, întrucât aceasta presupune schimbări puțin importante în structura productivă, tehnologică și de capital a corporației în întregul său. Pentru a fi eficientă, corporația trebuie să fie, în ansamblul său, sinergetică, astfel încât ea nu poate tolera o diversificare exagerată a activităților sale și nici un grad redus de cooperare între filiale. A treia motivație este de natură financiară 12. Cel mai semnificativ aspect al acestei
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporației-mamă. Studiile efectuate până în prezent atestă faptul că dezinvestirea crește valoarea de piață a companiei, în principal pentru că filialele dezinvestite sunt percepute ca având slabe rezultate economice. Renunțarea la aceste filiale este așadar de natură să îmbunătățească rezultatele globale ale corporației de care aparțineau filialele respective. O explicație suplimentară, mai puțin evidentă, se referă la faptul că, prin dezinvestire, corporația își reduce costurile de operare, datorită renunțării la activitățile de monitorizare a filialelor dezinvestite, activități ale căror costuri sunt cu atât
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dezinvestite sunt percepute ca având slabe rezultate economice. Renunțarea la aceste filiale este așadar de natură să îmbunătățească rezultatele globale ale corporației de care aparțineau filialele respective. O explicație suplimentară, mai puțin evidentă, se referă la faptul că, prin dezinvestire, corporația își reduce costurile de operare, datorită renunțării la activitățile de monitorizare a filialelor dezinvestite, activități ale căror costuri sunt cu atât mai mari cu cât gradul de integrare al filialelor este mai mic. Într-o lucrare de referință, Gabriel Benito
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai adesea o falsă problemă, întrucât, după cum a subliniat Agarwal (1980), riscul de țară este analizat ex ante. Dacă investiția este totuși făcută chiar în condițiile constatării unui risc de țară ridicat ex ante, aceasta este condiționată de avantaje acordate corporației (în principiu, favorizarea rentei de monopol) și, pe ansamblu, poate cu excepția dezinvestirii forțate, corporația nu se va afla în pierdere. În plus, riscul de țară ridicat apare doar în țările în curs de dezvoltare, dar tot acolo se pot obține
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este analizat ex ante. Dacă investiția este totuși făcută chiar în condițiile constatării unui risc de țară ridicat ex ante, aceasta este condiționată de avantaje acordate corporației (în principiu, favorizarea rentei de monopol) și, pe ansamblu, poate cu excepția dezinvestirii forțate, corporația nu se va afla în pierdere. În plus, riscul de țară ridicat apare doar în țările în curs de dezvoltare, dar tot acolo se pot obține și rate înalte ale profitului, astfel încât riscul de țară, după părerea mea, nu poate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de pe piață, întrucât un risc de țară ridicat atrage după sine un preț foarte mic (neacoperitor) de vânzare către cumpărători din afară pentru filiala dezinvestită dintr-o astfel de țară. Lărgind puțin orizontul, putem considera că, pentru filiala sa dezinvestită, corporația va găsi cea mai bună ofertă pe piața locală, fie de la firme locale, fie de la alte CTN-uri care operează pe plan local. Vânzarea filialei către aceștia este sinonimă cu creșterea concentrării pe piața respectivă, implicând creșterea barierelor la intrare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
curente. Performanța economică a filialei este o sabie cu două tăișuri. Profiturile ridicate înregistrate de o filială reprezintă, fără îndoială, un motiv foarte bun de a nu dezinvesti. În același timp, ele oferă filialei o valoare ridicată de piață, deci corporația poate obține un preț foarte bun prin vânzarea ei. Sigur, aici trebuie verificat dacă profitabilitatea unei filiale se datorează exclusiv competitivității sale sau este rezultatul apartenenței la sistemul intern al corporației. Pe de altă parte, lipsa de profitabilitate a filialei
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ele oferă filialei o valoare ridicată de piață, deci corporația poate obține un preț foarte bun prin vânzarea ei. Sigur, aici trebuie verificat dacă profitabilitatea unei filiale se datorează exclusiv competitivității sale sau este rezultatul apartenenței la sistemul intern al corporației. Pe de altă parte, lipsa de profitabilitate a filialei (în termeni absoluți sau relativi) reprezintă un puternic stimulent pentru dezinvestire. În special în condițiile în care lipsa de profitabilitate este în termeni absoluți, va fi greu de găsit cumpărători pentru
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la dezinvestire. Oarecum surprinzător, Benito introduce în această categorie și creșterea economică a țării-gazdă, considerând că dezvoltarea firească a filialei are loc în contextul dezvoltării economiei naționale din care ea face parte. Creșterea economiei locale reduce stimulentul de dezinvestire, din partea corporației, dar crește atractivitatea filialelor locale pentru potențiali cumpărători. La rândul său, evoluția negativă a economiei locale creează bariere la dezinvestire prin lipsa de atractivitate a filialelor care operează în astfel de economii. A treia categorie se referă la coordonarea activității
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
treia categorie se referă la coordonarea activității într-un mediu străin. Un prim aspect subliniat de Benito este ceea ce el numește distanță culturală, iar noi am definit deja drept distanță psihică între țări. Similaritatea culturală între țara de origine a corporației și țara-gazdă a filialei facilitează investiția străină într-un mediu familiar 13 și, în baza unui proces „în oglindă”, împiedică sau întârzie dezinvestirea dintr-un astfel de mediu. Probabil că, la performanțe economice la fel de nesatisfăcătoare ale unor filiale situate în
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a filialei facilitează investiția străină într-un mediu familiar 13 și, în baza unui proces „în oglindă”, împiedică sau întârzie dezinvestirea dintr-un astfel de mediu. Probabil că, la performanțe economice la fel de nesatisfăcătoare ale unor filiale situate în țări diferite, corporația va părăsi întâi țările aflate la o distanță psihică mai mare. De altfel, și costurile de operare ale unei filiale dintr-o țară aflată la distanță psihică mare sunt mai mari (timp mai îndelungat de adaptare, costuri de monitorizare derivate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
dintr-o țară aflată la distanță psihică mare sunt mai mari (timp mai îndelungat de adaptare, costuri de monitorizare derivate din sentimentul crescut de neîncredere în operarea într-un mediu nefamiliar etc.). În plus, factorii centrali de decizie la nivelul corporației sunt mai atașați de filialele din medii familiare și pot renunța mai ușor la filiale din țări îndepărtate, din perspectiva distanței psihice. În ceea ce privește modalitățile de intrare pe piață, apare problema adaptării între culturi în cazul joint-venturelor și al achizițiilor. Buckley
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
psihice. În ceea ce privește modalitățile de intrare pe piață, apare problema adaptării între culturi în cazul joint-venturelor și al achizițiilor. Buckley și Casson (1988) consideră că este vorba de două culturi conflictuale care trebuie să se adapteze reciproc, aparținând celor doi parteneri (corporație și partener local - în cazul unei joint-venture; corporație cumpărătoare și corporație preluată - în cazul unei achiziții). Cel mai bun mod de a evita asemenea probleme de adaptare culturală este pătrunderea treptată pe piață, ceea ce oferă timp pentru cunoașterea caracteristicilor locale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
problema adaptării între culturi în cazul joint-venturelor și al achizițiilor. Buckley și Casson (1988) consideră că este vorba de două culturi conflictuale care trebuie să se adapteze reciproc, aparținând celor doi parteneri (corporație și partener local - în cazul unei joint-venture; corporație cumpărătoare și corporație preluată - în cazul unei achiziții). Cel mai bun mod de a evita asemenea probleme de adaptare culturală este pătrunderea treptată pe piață, ceea ce oferă timp pentru cunoașterea caracteristicilor locale, incluzând aici modul specific de operare și conducere
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
culturi în cazul joint-venturelor și al achizițiilor. Buckley și Casson (1988) consideră că este vorba de două culturi conflictuale care trebuie să se adapteze reciproc, aparținând celor doi parteneri (corporație și partener local - în cazul unei joint-venture; corporație cumpărătoare și corporație preluată - în cazul unei achiziții). Cel mai bun mod de a evita asemenea probleme de adaptare culturală este pătrunderea treptată pe piață, ceea ce oferă timp pentru cunoașterea caracteristicilor locale, incluzând aici modul specific de operare și conducere a afacerilor din
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de companiile care nu s-au obișnuit cu piața locală, ducând până la decizii de dezinvestire, câtă vreme firmele experimentate pot intui natura reală a fenomenului (cursul poate reveni curând la normal). A patra categorie se referă la sistemul intern al corporației. După cum am menționat deja, diversificarea poate provoca dezinvestiții ulterioare, motivațiile fiind numeroase: - neatingerea economiei de scară (Lecraw, 1984); - context nefamiliar care induce probabilitatea de a greși (Pennings, 1994); - presupune costuri de monitorizare ridicate, fără a garanta, ca o contrapondere, reducerea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
filialei (Hannan, Freeman, 1984). Discuția despre vârsta filialei comportă două aspecte distincte. În ceea ce privește performanța de piață, perioada de timp care trece din momentul înființării filialei până la profitabilitate poate fi considerabil de mare, determinând uneori dezinvestirea prematură. În ceea ce privește sistemul intern al corporației, legitimitatea filialei se câștigă odată cu vârsta. În timp, filialele dezvoltă o rețea strânsă de relații cu centrele de putere (intern și extern), căpătând o aură de inevitabilitate. Capitolul 3 al acestei lucrări va aborda pe larg raporturile dintre corporația-mamă și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
macroeconomică: ciclul de dezvoltare a investițieitc "2.5. Perspectiva macroeconomică\: ciclul de dezvoltare a investiției" Inițiată de Dunning (1981) și dezvoltată de Dunning și Narula (1996), teoria ciclului de dezvoltare a investițiilor 16 lărgește perspectiva investițiilor străine de la nivel de corporație la nivel macroeconomic. Pe scurt, această teorie susține că poziția investițională netă (PIN) a unei țări este direct legată (într-un model non-linear) de nivelul de dezvoltare economică a acelei țări, aproximat prin PIB. În figura 2.2, poziția investițională
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sectoare de activitate, care să tragă după ele creșterea economică, schimbând astfel treptat structura de producție. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Axa centru - periferie și dilema global - localtc "Axa centru - periferie [i dilema global - local" 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționaletc "3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale" Relația centru - periferie se referă la raportul de subordonare, de dependență, dintre anumite organisme economice (state sau firme) și un factor central, coordonator (autoritate suprastatală sau colonială, respectiv companie-mamă), de putere
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
creșterea economică, schimbând astfel treptat structura de producție. Capitolul 3tc " Capitolul 3" Axa centru - periferie și dilema global - localtc "Axa centru - periferie [i dilema global - local" 3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționaletc "3.1. Relația centru - periferie în cadrul corporației transnaționale" Relația centru - periferie se referă la raportul de subordonare, de dependență, dintre anumite organisme economice (state sau firme) și un factor central, coordonator (autoritate suprastatală sau colonială, respectiv companie-mamă), de putere. Nu este vorba de o abordare necesar ideologică
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]