2,862 matches
-
Ediții: Balade eroice, București, 1965; M. Eminescu, Icoane vechi și icoane nouă, introd. edit., București, 1974 (în colaborare cu Al. Melian). Traduceri: Alain Guillermou, Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu, Iași, 1977. Repere bibliografice: Perspessicius, Alte mențiuni, III, 338-343; Nichifor Crainic, O carte despre Eminescu, „Glasul patriei”, 1971, 39; Al. Mitru, „Momentul Eminescu în evoluția limbii române literare”, RL, 1971, 18; Piru, Varia, I, 158-160; Bălan, Artă, 221-224; D. Păcurariu, O carte despre evoluția limbii române literare, ARG, 1984, 9; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
vin din partea câtorva înalți prelați: Nicolae Bălan, Policarp Morușca, Nicolae Colan, Teodor Scoradeț, precum și de la mirenii Romul Grecu, Ștefan Cioroianu, A. Nanu, Victor Lazăr, Horia Teculescu. În V.i. Emil Cioran scrie despre naționalismul de coloratură mesianică al lui Nichifor Crainic și despre sensibilitatea mistică, iar Mircea Eliade își propune să alcătuiască un manual al bunului cititor, cu lecturile necesare în momente de restriște, dând ca exemplu o carte a lui Henry de Montherlant, care a știut să își păstreze stăpânirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
ș.a. Lui Tiberiu Crudu îi aparțin însemnările intitulate Câteva observații dintr-o călătorie de studii în Germania, decise în ce privește sesizarea ascensiunii fascismului. Seria a treia aduce în prim-plan un grup compact de poeți, aflați sub semnul trăirismului lui Nichifor Crainic: N.D. Andrieș, V. Popa-Nicoară, Maria Gașpar, C.A. Negureanu, Ioan D. Bârzoi, Dumitru Strungaru. Într-o secțiune a gazetei Vlad Apăteanu recenzează romanul Lina de Tudor Arghezi, iar Tiberiu Crudu continuă să dea povestiri (David Șerpeanu) și chiar un fragment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
suflet, că Își plecau urechea la nevoile țăranilor. CÎteva documente publicate În İstoria României din secolul al-XVI-lea, și Începutul secolului al- XVII-lea, amintesc de anumite sate de pe Valea Motrului ca: Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Cătunele, Glogova, Negoiești, Baia, Sohodol, Bistrița, Crainici, Brativoiești, Peșteana. Astfel În 6 mai 1577 Alexandru Mircea voievod (voievod al țării Românești Între 1568-1574;1574- 1577) Întărește lui Necula vătaf, ocine și vii În mai multe sate de pe Valea Motrului. Redau mai jos documentul: - Din mila lui dumnezeu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Între 1577-1583 și 1585-1591) În documentul de Întărire a dreptului de proprietate asupra pămînturilor avute și a celor cumpărate Îl numește ,, boierul daniei mele ” , deci este În anturajul domnitorului. Neacșa soția sa are : Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Cleșnești, Glogova, Negoiești, Brativoiești, Crainici, Bistrița, Sohodol, Ciocel, Arși. Valoarea cumpărăturilor intrate În acest corp de moșie se ridică la suma de 72.300 aspri argint, dați vînzătorilor țărani cu mențiunea ,, vînd de bună voie și nesilit de nimeni ”, toate acestea găsindu-se În documente
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dat de către ,, Eu Radu Voievod domn a toată țara Ungrovlahiei(țara Românească), fiul prea bunului, răposatului Mihnea, judecă și Întărește stăpînirea postelnicului Necula din Glogova fiul și moștenitorul lui Lațco, să stăpînească netulburat ocinile din Baia și Costești precum și cele din Crainici. ” Cine Îl tulburase? ,, În zilele lui Șerban Voievod (domnitor al țării Românești Între 1602-1610 și 1611), Necula, el a căzut Într-o nevoie, astfel a pus zălog partea sa de ocină de la Baia și Costești și cu vecinii la un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
suficient să ne amintim, în acest context, că mitica Pandora modelată asemeni lui Adam din țărînă de către vestitul Hephaistos simbolizează etalonul ispitelor artificiale și nefaste pe care femeia le poartă; căci, "în sînul ei, cum ne spune Hesiod [1957:77-78], Crainicul, omorîtorul lui Argos, zămislește minciuni, vorbe amăgitoare și o inimă vicleană". După deschiderea fatală a celebrei sale cutii prin care toate relele s-au răspîndit în lume ceva bun a mai rămas ascuns, totuși, și pentru oameni: speranța, temeiul oricărui
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație!" (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) "Vin țânțarii lăutarii, gândăceii, cărăbușii, / Iar mireasa viorică-i aștepta-ndărătul ușii. / Și pe masa împărătească sare-un greier, crainic sprinten, / Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătând din pinteni; / El tușește, își încheie haina plină de șireturi: / Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături." (Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)) (g) " În casă se aprinde lumina
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte, oaspeți mari din țări străine! Preaslăvitul domn al nostru fie-i zilele senine / Va grăi-nțelepte vorbe... Se cuvine-a-l asculta / Cu smerenie și grijă! Ascultăm, măria-ta!" (Victor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu teza Poezia specificului național (1938). A fost profesor la Liceul Militar „Ștefan cel Mare”, la alte licee din Cernăuți (1930-1937) și la Liceul Comercial „Carol I” din București, subdirector la Radio România (1940-1944), director de cabinet al lui Nichifor Crainic la Ministerul Propagandei Naționale, prim-redactor al revistei „Curierul Serviciului Social”, editată de Institutul Social Român al lui Dimitrie Gusti, redactor, apoi director la „Muncitorul național român” (1941-1942), publicație a Ministerului Muncii. Membru al Societății Scriitorilor Români din 1941, va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Dimitrie Gusti, redactor, apoi director la „Muncitorul național român” (1941-1942), publicație a Ministerului Muncii. Membru al Societății Scriitorilor Români din 1941, va fi exclus în septembrie 1944. După un an, într-un lot al așa-zișilor „ziariști naționaliști”, cu Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru, Ilie Rădulescu, Radu Gyr, Stelian Popescu, Alexandru Hodoș, Romulus Dianu ș.a., este condamnat în contumacie, sub învinuirea „criminal de război”, la detenție grea pe viață, degradare civică și confiscarea averii, dar reușește să se ascundă douăzeci de ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
lumină și har (1995), supraintitulat În duhul adevărului. Crez și mărturii și care cuprinde multe teme biblice ritmate uneori în vers și imagini populare (Cina cea de Taină, Învierea Domnului, Drumul spre Emaus, Sfânta Treime etc.) - îl apropie de Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Radu Gyr, neavând îndoiala sau tăgada prezente la Tudor Arghezi. Unele poeme sunt variațiuni pe o bogată tradiție de teme și motive autohtone, care începe cu folclorul, V. Alecsandri, Mihai Eminescu și continuă cu Lucian Blaga, V. Voiculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Isanos, Poezii, postfața edit., București, 1974; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. Petru Ursache, Iași, 1992 (în colaborare cu Petru Ursache), Arta de a muri, pref. Petru Ursache, Iași, 1993 (în colaborare cu Petru Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfață Petru Ursache, Iași, 1994 (în colaborare cu Petru Ursache), Puncte cardinale în haos, pref. Petru Ursache, Iași, 1996 (în colaborare cu Petru Ursache); Poezia creștină românească, postfață Petru Ursache, Iași, 1996 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
dacă era ținut particular. Chinezul dădea socoteală în fața locuitorilor satului iar dacă deve-nea răulean era tras la județ în fața adunării chinezilor care formau o conducere colectivă a tuturor satelor românești ce împreună era o ,,țară” - craină - iar conducătorul se numea crainic. Ei trebuiau să apere hotarele țării și să o cîrmuiască cu mare grijă. Cei de astăzi ar avea multe de învățat din asemenea legi! În Ungaria, Istria, Polonia, Banat pentru legile vechi ale românilor se foloseau expresiile: antiqua Valachorum, jus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe o analiză laborioasă, argumentată, care pornește de la fapte și generalizează firesc, apropiată în esență de interpretarea dată ortodoxismului de E. Lovinescu. Mai puțin sigur, mai concesiv se arată comentatorul în aprecierea operei unor scriitori de la „Gândirea”. Poezia lui Nichifor Crainic sau proza lui Cezar Petrescu constituie, de pildă, pentru el adevărate modele. În schimb, experiența poetică argheziană îl găsește nepregătit, mărturie stând reacția sa, în linii mari negativă. De luat în seamă prin acuitatea și pertinența comentariului și, adesea, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
decât cercurile unui infern. ION VLAD SCRIERI: Poezii, București, 1916; Din Țara Zimbrului și alte poezii, Bârlad, 1918; Pârgă, București, 1921; Amintiri despre Vlahuță, Slobozia, 1927; Poeme cu îngeri, București, 1927; Cartea misionarului (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Nichifor Crainic, Craiova, 1930; Chestionar folcloristic (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Craiova, 1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Roxana Sorescu, București, 2002; Opera literară, vol. I: Proza, îngr. și introd. Roxana Sorescu, București, 2003. Culegeri: Cântece de stea, București, 1922 (în colaborare cu Gh. D. Mugur); Proverbe, București 1928 (în colaborare cu Gh. D. Mugur). Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Poeziile lui V.Voiculescu, „Neamul românesc”, 1918, 71; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 237-244; Constantinescu, Scrieri, V, 218-220; Aderca, Contribuții, II, 30; Perpessicius, Opere, III, 36-40, VI, 321-323; Tudor Vianu, „Poeme cu îngeri”, G, 1927, 5; Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
I, 246-256, II, 353-357; Victor Ion Popa, „Fata ursului”, „Duminica Universului”, 1931, 1; P. Nicanor et Co. [G. Călinescu], Câți îngeri sunt în cer, VR, 1931, 7-8; Gib I. Mihăescu, Dramele și drama poetului V. Voiculescu, „Calendarul”, 1933, 523; Nichifor Crainic, Lui V. Voiculescu, „Calendarul”, 1933, 523; Șerban Cioculescu, „Destin”, ADV, 1933, 15; Papadima, Scriitorii, 196-217; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 65-68; Călinescu, „La pragul minunii”, ALA, 1934, 687; Boz, Cartea, 123-129; Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist. lit (1982), 881-884; Virgil Carianopol, Cu poetul V. Voiculescu (interviu), RL, 1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion Pillat, N. I. Herescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu ș.a.); Pillat, Tradiție, 300-308; Șerban Cioculescu, Portret, „Glasul patriei”, 1963, 14; Adrian Marino, Opera postumă a lui V. Voiculescu - „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Iași), cu versuri întrucâtva bacoviene, iscălite N. Bontaș; la pseudonim nu va mai renunța, dar uneori îl va asocia numelui real. Poezii și, mai rar, recenzii, note și comentarii îi apar în periodicele „Graiul nostru” (Bârlad), „Câmpina”, „Universul literar”, „Datina”, „Crainicul” (Turnu Severin), „Muguri” (Ploiești), „Provincia literară” (Sibiu), „Abecedar” (Brad), „Raza literară”, „Litere”, „Poșta informativă”, „Suflet românesc”, „Poșta nouă”, „Bucovina”, Bucovina literară”, „Revista Bucovinei” ș.a. Mai toate poeziile publicate sunt adunate în plachetele Vestigii (1933), Irizări (1937) și Imagini muzicale (1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
D. Gherghinescu-Vania, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Mircea Streinul, Ion Agârbiceanu, Radu Gyr, Panait Istrati, Dimitrie Stelaru, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu, E. Lovinescu ș.a. Eseuri și articole pe teme culturale semnează George Sbârcea, Ovidiu Drimba, Vasile Gionea, Al. Husar, Nichifor Crainic, Ovidiu Papadima, Al. Bărbat, Gheorghe Stoica, N. Papanastasiu, I. Mateiu, G. Togan, N. Sulica, C. Sassu, Ion Gherghel, Teofil Bugnariu, Septimiu Bucur, E. Boșca-Mălin, Victor Fulicea, D. Munteanu-Râmnic, Zenobie Pâclișanu, N. Tatu, Gabriel Țepelea, Ionel Neamtzu, Victor Iancu, Radu Enescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
multor numere studii importante, precum Contribuția românilor la progresul cultural al slavilor sau Românii în momentele literare și istorice din Evul Mediu. Tot el susține suplimentul literar al revistei, intitulat „Pagini alese”, tipărind poezii de Al. Vlahuță, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Radu Gyr. Mai sunt incluși în paginile revistei Tudor Arghezi, Vintilă Horia, Ovidiu Cotruș, iar cu versuri și proză, I. L. Caragiale ș.a. Un număr întreg din 1951 este dedicat lui Eminescu. Dintre articolele critice sunt de reținut O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
lumânare și pentru acești morți? S-a urmărit exterminarea efectivă a întregii vechi clase intelectuale românești. Am stat în închisoare cu sute de astfel de intelectuali, cu zeci de scriitori de toate orientările și calibrele: de la Mircea Vulcănescu la Nichifor Crainic, de la I. Petrovici la N. Davidescu, de la Radu Gyr la Marin Simionescu Râmniceanu, nume ieșite azi din circulație, dar prezente, la locul lor, mai mare sau mai mic, în istoria literaturii române. Unii au trebuit să îndure și umilința colaborării
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
William Shakespeare, Noaptea regilor, București, f.a. Repere bibliografice: Ion C. Bacalbașa, „Sângele spală”, „Cronica”, 1907, 176; Emanuel Cerbu, O oră la d. Peretz, „Masca”, 1916, 1; e.n. [Emil Nicolau], „Pui de cuc”, U, 1918, 22; Vianu, Opere, XIV, 474-475; Nichifor Crainic, „Bimbașa Sava”, „Dacia”, 1919, 46; [Ovid Densusianu], „Bimbașa Sava”, VAN, 1919, 5-6; I. Nestor, „Mila Iacșici”, „Avântul”, 1919, 36; Emanuel Cerbu, „Mila Iacșici”, „Izbânda”, 1919, 374; Emil D. Fagure, „Mila Iacșici”, ADV, 1919, 10 973; Paul I. Prodan, Teatrul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
provincialul se raportează la intelectualul capitalei. Într-o situație aparte se încadrează însă intelectualul din provinciile alipite, aflat într-un soi de concurență cu intelectualul "regățean". Ziarul Glasul Bucovinei reacționa, prin vocea moldoveanului Radu Rosetti, la acuzele emise de Nichifor Crainic în Cuvântul, conform cărora intelectualul din provincii întreține nemulțumirile față de Vechiul Regat și că după război, beneficiile acordate acestora, precum accesul în universități sau Academie, au dezavantajat pe regățeni 45. Într-o notă de dispreț, Crainic reclama câțiva ani mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]