4,763 matches
-
x x x x - WC -urile uscate vor avea pereții văruiți cel putin o dată pe trimestru �� sau ori de câte ori este nevoie - - x - - x - spații suplimentare, minim dotate, pentru adăpostirea turiștilor sosiți peste capacitatea de cazare, pe timp nefavorabil (la cabanele de creasta și izolate) x x x - - - - registru pentru declararea traseului (la cabanele izolate și de creasta) x x x - - - - turn amplasat în apropierea cabanei, pentru observarea vânatului - - x x - Anexă 1.4 --------- la normele metodologice ----------------------- CRITERIILE MINIME pentru clasificarea vilelor și
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
trimestru �� sau ori de câte ori este nevoie - - x - - x - spații suplimentare, minim dotate, pentru adăpostirea turiștilor sosiți peste capacitatea de cazare, pe timp nefavorabil (la cabanele de creasta și izolate) x x x - - - - registru pentru declararea traseului (la cabanele izolate și de creasta) x x x - - - - turn amplasat în apropierea cabanei, pentru observarea vânatului - - x x - Anexă 1.4 --------- la normele metodologice ----------------------- CRITERIILE MINIME pentru clasificarea vilelor și bungalowurilor Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri independente
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
publică și privată. ● Legea bugetului de stat, care include și bugetul asigurărilor sociale de sănătate, nu este adoptată de la începutul anului, fapt ce îngreunează procesul de contractare cu furnizorii de servicii medicale. C. Viabilitatea financiară a spitalelor publice Pentru a creste viabilitatea pe termen lung a spitalelor publice cu management privat, strategia trebuie: - să ofere flexibilitate operatorilor din sectorul privat al spitalelor publice pentru creșterea potențialului de profit, cum ar fi să permită unui spital public cu management privat să aibă
HOTĂRÂRE nr. 717 din 19 iulie 2001 pentru aprobarea Strategiei privind participarea sectorului privat la îmbunătăţirea performantei sistemului sanitar din România (2001-2004). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136089_a_137418]
-
sau indirect de orice fel de lucrare costiera; ... c) uscatul invadat de mare, din orice cauza, devenind o parte a fundului mării; ... d) falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei; ... e) uscatul, delimitat la punctele anterioare, care din orice cauza a pierdut calitatea sa de plajă sau faleză; ... f) insulele formate în marea interioară/teritorială; ... g) lucrările și instalațiile situate în zona costiera, care constituie asemenea bunuri; ... h) lucrările
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
unitatea în cauză poate fi clasificată la categoria minimă pe o perioadă limitată de maximum 1 an. La expirarea acestui termen unitățile la care n-au fost realizate integral criteriile nici pentru categoria minimă vor fi închise, cu excepția cabanelor de creasta care vor fi transformate în refugii turistice. 3.8. Agenții economici au obligația să respecte pe toată perioada de funcționare a structurilor de primire turistice condițiile și criteriile care au stat la baza clasificării. 3.9. Prin organele specializate, Ministerul
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
a altor obiective de interes turistic. Cabanele, funcție de amplasamentul lor, pot fi: 1. cabane situate în locuri ușor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri publice); 2. cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fără acces auto pe drumuri publice). Cabanele din zona de creasta și alte amplasamente izolate, care nu îndeplinesc criteriile minime pentru categoria 1 stea pot fi utilizate că refugii turistice. Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice situate în
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
1. cabane situate în locuri ușor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri publice); 2. cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fără acces auto pe drumuri publice). Cabanele din zona de creasta și alte amplasamente izolate, care nu îndeplinesc criteriile minime pentru categoria 1 stea pot fi utilizate că refugii turistice. Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice situate în locuri izolate ��i greu accesibile din zona montană, de regulă la altitudini
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
cu sobe sau cu alte mijloace admise de P.S.I - x x 1.17. Iluminat propriu (din rețeaua publică, generator, sau alte mijloace admise de P.S.I.) x x x 1.18. Telefon la recepție la dispoziția turiștilor. La cabanele de creasta se admit și stații de radio emisie-recepție 2)x x - 1.19. Televizor și aparat radio în spațiul comun, la dispoziția turiștilor x x - 1.20. Locuința pentru cabanier și familia acestuia x x x 1.21. Camere separate (pe
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
m x x x 1.23. Panou-hartă privind traseele turistice din zona cu indicarea marcajelor, duratelor de parcurs, a gradului de dificultate etc. x x x ------------------------ 1) Inclusiv valorile predate de turist spre păstrare. 2) La cele din zona de creasta sau izolate, stația de radio-emisie-recepție sau telefonul sunt obligatorii și pentru categoria 1 stea. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.24. Trusa de medicamente și materiale necesare acordării primului ajutor medical x x x 1.25. Numărul maxim de paturi
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
și dușurilor și vor fi prevăzute cu oglindă, etajera, portprosop și cuier de perete. 2) La unitățile de categoria 1 stea se admit și WC-uri uscate și spălătoare exterioare alimentate de la surse naturale sau rezervoare. 3) La cabanele de creasta criteriul este facultativ. 4) Se exceptează dormitoarele apartamentelor (garsonierelor). La camerele comune, în funcție de spațiul existent, dau nu mai puțin de 4 bucăți. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.14. Cearșaf plic pentru pled x x x 2.15. Față de pernă
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
x 2.23. Portbagaj x x - 2.24. Lampă plafoniera sau aplică x x x 2.25. Perdele obturante sau alte mijloace (jaluzele, transpa- rente etc.) x x x 2.26. Rastele pentru uscat echipamentul turiștilor (la caba- nele de creasta) x x x 3. Dotarea salonului din apartamente și garsoniere - Canapea pentru 2-3 persoane x x - - Fotolii x x - ��- Masă joasă x x - - Frigider x x - - Masă radio-TV x x - - Aparat TV și radio x x - - Tablouri sau alte elemente
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
x 5.5. WC-urile uscate vor avea pereții văruiți cel putin o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie - - x 5.6. Spații suplimentare, minim dotate, pentru adăpostirea turiștilor sosiți peste capacitatea de cazare pe timp nefavorabil (la cabane de creasta și izolate). x x x 5.7. Registru pentru declararea traseului (la cabane izolate și de creasta). x x x ------------------ 1) Se exceptează dormitoarele apartamentelor (garsonierelor). Anexă 1.4. CRITERII MINIME privind clasificarea pe stele a campingurilor Campingurile sunt structuri
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
este nevoie - - x 5.6. Spații suplimentare, minim dotate, pentru adăpostirea turiștilor sosiți peste capacitatea de cazare pe timp nefavorabil (la cabane de creasta și izolate). x x x 5.7. Registru pentru declararea traseului (la cabane izolate și de creasta). x x x ------------------ 1) Se exceptează dormitoarele apartamentelor (garsonierelor). Anexă 1.4. CRITERII MINIME privind clasificarea pe stele a campingurilor Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiștilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
vor fi placați cu materiale ceramice, marmură etc. până la tavan, iar pardoseala cu gresie, marmură etc. La categoria a II-a și a III-a se admit și pardoseli de mozaic lustruit prevăzut cu scurgeri corespunzătoare. La cabanele izolate, de creasta de categoria 2 stele și 1 stea, grupul sanitar poate fi comun cu cel al spațiilor de cazare. 4) La patiserie, simigerie etc., grupul sanitar este obligatoriu numai în situația în care se servesc băuturi alcoolice, inclusiv bere. 5) În
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
și Delta Dunării <footnote Ilie Niță, Const. Niță, Piața turistică a României , Editura Ecran Magazin, Brașov, 2000. footnote>. Spațiile naturale din zona montană a României constituie importante atracții turistice, deoarece se caracterizează prin peisaje pitorești inedite, generate de prezența pădurilor, crestelor alpine, izvoarelor, râurilor și a unor resurse antropice specifice. Deși au concurenți puternici (Munții Alpi, Balcani, Pirinei sau Tatra), Carpații românești prezintă multe elemente de originalitate: sunt ușor accesibili (doar 8,5% din munții României depășesc 1500 în altitudine); dispun
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
mediul rural au apărut în zonele Rucăr, Moeciu , Bran , extinzăndu-se mai apoi și în alte regiuni. Astfel prima casă din România care a obținut atestarea de pensiune turistică a fost vila „Santa Maria ” așezată pe o culme de deal , între crestele Bucegilor si Pietrei Craiului. Din anul 1995 ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural , Ecologic si Cultural) , înființată în anul 1994 , în România ca organizație neguvernamentală , apolitică și nonprofit , cu o rețea de 30 de filiale (din tot atâtea județe), 13
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
tipete si palme. 8. Ai rabdare si vei culege roadele in fiecare clipa petrecuta cu copilul tau. 9. Asculta-ti copilul si nu-i pune oprelisti, doar astfel poti intra in lumea lui. 10. Fii alaturi de copilul tau cand creste. ,scria Kant cu 2 secole În urmă. Spre sfârșitul aceluiași secol, Eminescu - cu genialitate și profundă simțire - nota: Astăzi, ca totdeauna, ei ( adica speculanții frumoaselor principii, care În locul unei legi pentru Întemeierea instrucției generale au urzit o cabalastriga: răspândirea luminii
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
chițcăi, a fâsâi, a gâgii, a mârâi, a lătra, a mieuna, a vâjâi, a adia, a răsări, a apune etc. „Ne-om culca lângă izvorul / Ce răsare sub un tei.” (M. Eminescu) „În pod miaună motanii, la curcani vânătă-i creasta.” (M. Eminescu) Observații: Și aceste verbe pot avea, în întrebuințări speciale (cu sens figurat), complement-obiect: Nu mă mai bâzâi la cap! d. verbele subiective, care exprimă acțiuni, stări, procese, închise în sfera subiectului, precum existența, moartea etc.: a fi, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
AMINTIȚI-Vă definiția reliefului și a principalelor trepte de relief DE REȚINUT principalele caracteristici ale reliefului României sunt: varietatea; proporționalitatea; dispunerea pe trepte concentrice; altitudinile în general reduse; accesibilitatea pentru locuire și comunicație; locul unor activități economice multiple. 6 II Creasta Cocoșului din Munții Gutâi AMINTIȚI-Vă formarea principalelor trepte de relief; principalii agenți interni și externi; definiția lanțului și a sistemului muntos. NOȚIUNI NOI câmpie de eroziune regiune netedă, joasă, rezultată în urma unei îndelungate modelări. - este suportul care permite desfășurarea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Numiți pe baza analizei hărții de la pagina 8 și a informațiilor din text principalele caracteristici ale reliefului României. • Explicați gradul de accesibilitate pentru locuire și comunicație ale reliefului. • Menționați trei domenii ale activității economice favorizate de relief. RELIEFUL 7 Pe crestele Carpaților, în urma răcirii climei, s au instalat ghețari. Râurile ce veneau din munți au depus la exteriorul acestora imense conuri de aluviuni, umplând treptat lacurile. Așa s-au format câmpiile din sudul și vestul țării. Încălzirea climatului în ultimii 10
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
FIZICĂ • Menționați factorii care au contribuit la formarea reliefului. • Precizați principalele etape de formare a reliefului României. Relief glaciar din Munții Retezat se află dealuri și câmpii, de unde rezultă imaginea unei cetăți naturale uriașe, cu metereze reprezentate de vârfuri și creste ascuțite. Carpații sunt formați din toate tipurile de roci, îmbinate diferit de la un sector la altul, ceea ce dă imaginea unui mozaic petrografic. În Carpați există creste ascuțite la peste 2000 m înălțime, culmi rotunjite și netezite (adevărate platouri), circuri și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
câmpii, de unde rezultă imaginea unei cetăți naturale uriașe, cu metereze reprezentate de vârfuri și creste ascuțite. Carpații sunt formați din toate tipurile de roci, îmbinate diferit de la un sector la altul, ceea ce dă imaginea unui mozaic petrografic. În Carpați există creste ascuțite la peste 2000 m înălțime, culmi rotunjite și netezite (adevărate platouri), circuri și văi glaciare sculptate de ghețari în urmă cu 10 000 - 300 000 ani, când o mare parte a Europei era acoperită de o imensă calotă de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Limite și vecini se desfășoară între granița cu Ucraina (N) și Valea Prahovei (SV), reprezentând cel mai lung sector al Carpaților. regiunile vecine sunt mai joase, munții dominându-le prin culmi aflate la 800 - 1 000 m. Doar în sud-vest crestele munților Bucegi și Pietrei Craiului depășesc 2 000 m. b. Caracteristici sunt alcătuiți din mai multe masive care sunt separate de depresiuni mari și de văi; masivele se desfășoară în șiruri aproape paralele, cu orientare NV-SE și care se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
la est, cu următoarea alcătuire: în vest, roci vulcanice (andezite), roci cristaline în centru, iar în est și sud, roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile). altitudini între 1 000 și 1 900 m; doar în Munții Rodnei și Munții Călimani crestele depășesc 2 000 m; fragmentarea accentuată și existența unor pasuri la înălțimi nu prea mari au permis desfășurarea drumurilor de legătură între așezările din munți și cele din regiunile vecine; munții au păduri bogate, pășuni întinse, iar pe văi și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m separate de râurile Putna, Zăbala); Munții Buzăului (între Bâsca Mică și Telejenel, divizați de râurile Buzău și Bâsca Mare în masivele Penteleu, Siriu etc.); Munții Ciucaș, cei mai înalți, alcătuiți din conglomerate, cu vâr furi sub formă de turnuri, creste zimțate și chei; Munții Baiului (între Doftana și Prahova). Pe marginea Depresiunii Brașov se află munții Brețcu în est, Întorsurii în centru și, de-o parte și de alta a râului Timiș, Piatra Mare și Postăvaru, cu înălțimi de peste 1
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]