5,590 matches
-
public. Singurele țări care nu se înscriu în acest patern sunt Germania de Est și Polonia. În primul caz majoritatea populației se împarte între atei declarați și nedeclarați, iar în cel de-al doilea ponderea cea mai crescută o dețin credincioșii practicanți. Ateii declarați sau nedeclarați dețin ponderii de peste 50% din populație în Suedia și Germania de Est și reprezintă mai mult de o treime din populație în Franța, Marea Britanie, Germania de Vest, Olanda, Slovenia, Bulgaria și Rusia. Sub 10% din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
din această perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza cele trei tipuri semnificative pentru România, credinciosul practicant, credinciosul practicant și ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în biserică, dimensiunea localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza cele trei tipuri semnificative pentru România, credinciosul practicant, credinciosul practicant și ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în biserică, dimensiunea localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc în anexa
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în biserică, dimensiunea localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc în anexa acestui capitol. Credinciosul practicant este mai degrabă femeie, cu educație scăzută, școală primară sau gimnaziu. Comparativ cu celelalte tipuri, practicantul este semnificativ mai în vârstă și este mai probabil să locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Credinciosul practicant este mai degrabă femeie, cu educație scăzută, școală primară sau gimnaziu. Comparativ cu celelalte tipuri, practicantul este semnificativ mai în vârstă și este mai probabil să locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii practicanți. Spre deosebire de celelalte tipuri, practicantul are foarte probabil foarte multă încredere în biserică ceea ce justifică în mare măsură de ce participă la serviciile religioase. Interesant este faptul că practicanții nu locuiesc la sat așa cum ne-am fi așteptat ținând cont de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sub 5% din populație. România se află undeva între țările catolice cu o practică religioasă ridicată, precum Polonia și Italia, și cele post-comuniste, caracterizate prin credință fără practică. Ceea ce este caracteristic României este această împărțire oarecum egală a populației între credincioși practicanți și nepracticanți. În contextul dezvoltării sociale rapide și a contactului cultural cu țări secularizat este de așteptata ca profilul religios să se schimbe însă acesta este un proces ce se întinde pe câteva decenii. Cu toate acestea este puțind
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe câteva decenii. Cu toate acestea este puțind probabil ca în următorii 30 de ani societatea românească să fie la fel de secularizată ca Germani de Est sau Suedia. III. ANEXĂ Tabelul 6.3 Ponderea tipurilor religioase în țările europene în 2005 % Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Ateu declarat Inconsistent Franța 11 44 28 17 0 Marea Britanie 22 43 25 10 1 Germania de Vest 27 42 25 5 1 Italia 53 38 7 3 1 Olanda 18 36 39 7 1
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
decenii. Cu toate acestea este puțind probabil ca în următorii 30 de ani societatea românească să fie la fel de secularizată ca Germani de Est sau Suedia. III. ANEXĂ Tabelul 6.3 Ponderea tipurilor religioase în țările europene în 2005 % Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Ateu declarat Inconsistent Franța 11 44 28 17 0 Marea Britanie 22 43 25 10 1 Germania de Vest 27 42 25 5 1 Italia 53 38 7 3 1 Olanda 18 36 39 7 1 Suedia 7
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0 Rusia 11 57 28 4 1 Republica Moldova 26 67 7 1 Serbia 24 60 10 4 3 Cipru 27 67 2 3 1 Sursa datelor:WVS 2005 Tabelul 6.4 Tipuri religioase in funcție de caracteristicile respondentului: sex, vârstă, educație Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Sexul respondentului bărbat 37% 51% 76% femeie 63% 49% 24% Educația școală primara 24% 20% 16% gimnaziu 16% 10% 14% învățământ vocațional 21% 23% 10% liceu 21% 25% 24% colegiu 8% 10% 8% universitate 10
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
11 57 28 4 1 Republica Moldova 26 67 7 1 Serbia 24 60 10 4 3 Cipru 27 67 2 3 1 Sursa datelor:WVS 2005 Tabelul 6.4 Tipuri religioase in funcție de caracteristicile respondentului: sex, vârstă, educație Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Sexul respondentului bărbat 37% 51% 76% femeie 63% 49% 24% Educația școală primara 24% 20% 16% gimnaziu 16% 10% 14% învățământ vocațional 21% 23% 10% liceu 21% 25% 24% colegiu 8% 10% 8% universitate 10% 12% 27
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
universitate 10% 12% 27% Vârsta media 51,2 46,8 41,8 Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.5 Tipuri religioase in funcție de tipul de localitate Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat oraș mare, peste 200.000 locuitori 23% 27% 36% oraș mare, 100-200.000 locuitori 11% 8% 12% oraș mic, 30-100.000 locuitori 14% 14% 20% oraș foarte mic, sub 30.000 locuitori 8% 10% 8
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
12% 27% Vârsta media 51,2 46,8 41,8 Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.5 Tipuri religioase in funcție de tipul de localitate Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat oraș mare, peste 200.000 locuitori 23% 27% 36% oraș mare, 100-200.000 locuitori 11% 8% 12% oraș mic, 30-100.000 locuitori 14% 14% 20% oraș foarte mic, sub 30.000 locuitori 8% 10% 8% sat centru
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sat centru comună 22% 19% 10% sat 22% 22% 14% Total 100% 100% 100% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.6 Tipuri religioase în funcție de regiunea istorică Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Moldova 26% 31% 26% Muntenia 14% 23% 18% Dobrogea 6% 4% 6% Oltenia 8% 11% 12% Crișana 8% 6% 14% Transilvania 29% 16% 22% Banat 5% 5% 2% București+Ilfov 4% 4% 0% Total 100
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comună 22% 19% 10% sat 22% 22% 14% Total 100% 100% 100% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.6 Tipuri religioase în funcție de regiunea istorică Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Moldova 26% 31% 26% Muntenia 14% 23% 18% Dobrogea 6% 4% 6% Oltenia 8% 11% 12% Crișana 8% 6% 14% Transilvania 29% 16% 22% Banat 5% 5% 2% București+Ilfov 4% 4% 0% Total 100% 100% 100
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
4% 0% Total 100% 100% 100% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.7 Tipuri religioase în funcție de încrederea în biserică Cât de multă încredere aveți în Biserică Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat foarte puțină/deloc 0% 3% 27% nu prea multă 5% 12% 35% destul de multă 25% 32% 27% foarte multă 70% 52% 10% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Total 100% 100% 100% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.7 Tipuri religioase în funcție de încrederea în biserică Cât de multă încredere aveți în Biserică Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat foarte puțină/deloc 0% 3% 27% nu prea multă 5% 12% 35% destul de multă 25% 32% 27% foarte multă 70% 52% 10% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
monoconfesională (Tabel 1). Se pot observa doi indicatori principali: 1) procentul celor care susțin oamenii politici religioși; 2) procentul celor care sunt favorabili influenței politice a Bisericii. Populația Slovaciei, Lituaniei și Letoniei înregistrează cifrele cele mai ridicate în privința oamenilor politici credincioși (întrebările 1 și 2). În Slovacia, Ungaria și Letonia, un mare număr de oameni sunt partizanii influenței directe a liderilor religioși asupra politicii (întrebările 3 și 4), ceea ce reprezintă un indicator mai radical. Tabel 1 Părerile în privința influenței politice a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor față de împărăție“ (1, 92), dar nu uita să afirme în fața mai marilor din Basarabia această lealitate „în numele nobilimii basarabene întregi, credincioasă, fără deosebire de origine, împărăției, supusă și devotată tronului“ (1, 95). Lealitatea față de împărăție și țar era dovada unui patriotism rusesc „cu atît mai fierbinte, cu cît trebuia uitată originea lui moldovenească“ (1, 108). Ideea că patriotismul presupunea acceptarea politicii
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
susține că progresul în știință nu este linear, ci prin schimbări paradigmatice, care deschid noi orizonturi în înțelegerea naturii și răstoarnă concepții existente. 6 Yoga - Tantric (kundalini) - consemnată în cartea lui Sivananda Saraswati (1935) este o yogă influențată de hinduismul credincios zeilor tantra și shakta ca divinități supreme. Practicarea regulată a meditației numită "trezirea Yoga", eliberează o energie care ridică valorile "adevărului", capabilă să vindece pe sine și pe alții. 7 Graham Hancock (născut în 1950), jurnalist și scriitor de ficțiune
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
TV, 2007) c. eu sunt un slugă sărăntoc, venit din altă lume (Busuioc și brândușa, povestire folclorică, www.e-calauza.ro, 2009)30 d. Mahomet căutând la aceasta, slăbește de greață și cade gios; pe care apoi abia un slugă credincios trezește. Mahomet începe a să jelui. (I. Budai-Deleanu, Țiganiada) (33) a. Am auzit și foste miniștri, femei foste miniștri (L. Mihaiu, Radio Guerrilla, 2008) b. Carla Bruni, frumosul, frumoasa fotomodel... (L. Chiriac, Realitatea TV, 2008) Dacă substantivul are și un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să se acorde semantic, de tipul: (35) a. *o slugă umil b. *această slugă ordinar Exemplele în care acordul semantic al adjectivului este acceptat sunt cele în care și determinantul se acordă semantic (vezi supra, un slugă sărăntoc, un slugă credincios). Acordul semantic al adjectivului este posibil datorită determinantului. Posibilitatea ca adjectivul să fie acordat semantic sau formal se explică prin ordinea în care sunt procesate componentele grupului sintactic. În sintagmele cu acord semantic al adjectivului (un slugă sărăntoc), ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numele. Există însă o amintire a locuitorilor din sat, transmisă din generație în generație, precum că la nord de sat a fost un boier pe nume Giurgiu cu domenii intinse. Acesta era un om cu dare de mână și foarte credincios, drept pentru care a dăruit o bucată din livada sa unor călugări spre a construi un mic schit. Călugării au construit mai întâi o mică bisericuță din lemn și câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lăsa argații săi să
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
să se comporte elevii în școală, acasă și pe stradă...Generația lui își saluta reverențios dascălii, le oferea respect oriunde i-ar fi întâlnit, inclusiv în mijloacele de transport, cedându-le locul... Alexandru Mânăstireanu a fost și a rămas fiu credincios al satului Priponești de Sus, al comunei Priponești, județul Galați. Doar câțiva ani a lucrat ca dascăl în satul Căuești, comuna Adam și am fost martor regretelor sale că n-a mai ajuns să revină pentru ultima oară la Căuești
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
funcții din Poliție și servicii informative. În opinia autorului, Legea Poliției din 1929 a fost „o ultimă și decisivă lovitură, dezmembrând instituția printr-o nouă structură și un nou sistem de selecționare și promovare a acestor umiliți și năpăstuiți slujitori credincioși ai țării”, deoarece, prin prevederile ei, funcționarii au fost „dezbrăcați de atribuțiuni deosebite, fără autoritate de la lege, fără suprafață și deci, firesc, și fără prestigiu”, mai ales în fața cetățenilor. Siguranța reprezenta garanția înlăturării oricărui pericol ce amenința persoana, colectivitatea sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul Presei. Secția de politică externă, cea mai importantă și „cea mai grea”, era considerată cea care se ocupa de Orientul Apropiat (Balcani) și Orientul Îndepărtat. Sârbul Tuscovici conducea problematica Orientului Apropiat, acesta fiind „sfetnicul cel mai bun și mai credincios” al lui Cicerin în problemele balcanice. Până la data respectivă, cele mai bine organizate birouri erau cele pentru Turcia, Bulgaria și Iugoslavia, cu mențiunea că ultimele două lucrau în strânsă colaborare. La rândul său, oficiul se afla în legătură permanentă cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]