3,573 matches
-
din primul secol al constituirii statelor lor medievale: sunt considerați de către catolici "latini" prin descendență și li se cere trecerea la o credință care i-ar readuce alături de Roma, de care sunt legați prin trecut, limbă și identitate; de aceea, crezul lor nu ar putea urma altceva decât dreapta credință a bisericii romane. Apelul este lansat însă de "latini", adică (în imaginarul ortodox) de "barbarii" care au invadat în secolul XIII sfântul oraș al lui Constantin I, au trădat basileul de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau de morală”. Un riguros spirit de ordine rânduiește numeroasele mărturii deslușite până în cele mai neașteptate documente, selectând acele opinii care să se adune, asemenea unor linii de forță, în jurnalul ideii călăuzitoare. De la primii muguri până la arborescența fastuoasă din crezul marilor noștri romantici, metamorfozele conceptului de „scriitor”, cu infiltrații tot mai abundente în opera literară, sunt urmărite cu o asiduitate care nu se pierde în divagații. Aprecierea estetică însoțește discret, dar îndeaproape, o demonstrație în care unele, lucide, constatări sunt
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
mai multor poeme de Tudor Arghezi. Prin bogăția excepțională a compartimentului, prin valoarea unor versuri, V.r. întrece celelalte reviste din epocă. Tot astfel stau lucrurile la capitolul critică, teorie și istorie literară. Între întemeietori nu sunt zelatori mărginiți ai crezului politic poporanist, forțați să îl impună și pe terenul cultural-artistic. Încă în etapa „Evenimentului literar”, G. Ibrăileanu și C. Stere demonstraseră că au un orizont larg, îmbogățit mereu, o bună cunoaștere a literaturii, susținută de o mare pasiune. Arătaseră, de
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
fi aderat, sau chiar membru al nomenclaturii, trebuie să faci dovada calităților tale în Komsomol - sau în organizațiile tineretului comunist -, iar apoi să fii candidat la intrarea în partid. Fiecărui nivel de apartenență îi corespunde un grad de adeziune la crezul comunist care, pe măsura apropierii de centru, merge până la credința profundă, chiar fanatică și la un stadiu de inițiere superioară în „secretele partidului” - cunoașterea „liniei politice” și a arcanelor mișcării comuniste naționale și internaționale. Oricare ar fi gradul de adeziune
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Itinerarul lui Aragon, un mare scriitor, trecut, în anii Rezistenței*, de la o literatură de ruptură față de orice tradiție la identificarea cu valorile literare naționale consacrate, este reprezentativ pentru o anumită familie spirituală. Numeroși intelectuali au ajuns ca și el la crezul comunist după traversarea unei crize de scepticism din cele mai dureroase. Albert Camus a arătat prin ce anume dandy-ul - care, prin disperarea lui, amintește de Satan - îl prefigurează pe revoluționar: aceeași aspirație spre o „trăire fremetică”, același „gust al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la gravor. În mod evident, tipul de atitudine a fost puternic marcat de comandamentele epocii, de rosturile gravurii în context. Există însă excepții care netezesc înspre zilele noastre configurarea unor atitudini foarte personale, marcate de structura profesionistului dar și de crezul lui artistic. Simplificând, ar reintra în atenție tema respectării servile a proiectului sau, la cealaltă extremă, un anumit dialog cu materialul, cu posibilitățile, dar și cu limitele sale. În loc de a pretinde rezultate nepotrivite unui anumit tip de material, artistul se
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tip de echivalent legal al sistemelor utopice filosofice din secolele al XVIII-lea și XIX-lea - a devenit formula științifică ce a ajuns, de când celebrul pacifist și câștigător al Premiului Nobel A.H. Fried a propus-o la începutul secolului, crezul unei întregi școli teoretice. Alții ar căuta remedii materiale. Nu se poartă războaiele cu arme? Hai să interzicem sau cel puțin să reducem armamentele, iar războiul nu va mai fi posibil sau, cel puțin, va deveni improbabil. Alții, din nou
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care transcende legătura statală în loc să o includă nediminuată într-una mai cuprinzătoare, slăbește controlul obișnuit al pasiunii atunci când e mai multă nevoie de el. O asemenea degradare a războiului ar putea reveni dacă socialismul ar dobândi consecvența și puterea unui crez militar și dacă ar întâlni ideea actuală de stat pe câmpul de luptă. Este posibil ca atunci să vedem în război o dezordine egală cu cea pe care anarhismul ne-o arată pe timp de pace!8 Moralitatea universală versus
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
istoriei, care este martoră a declinului treptat al societății aristocratice cosmopolite și al influenței restrânse a moralității sale asupra politicii externe. Profesorul G.P. Gooch a scris în acest sens: În timp ce patriotismul este la fel de vechi ca instinctul asocierii umane, naționalismul, în calitate de crez distinct, a provenit din lava vulcanică a Revoluției franceze. Cursul bătăliei s-a modificat la Valmy, iar în seara care a urmat ambuscadei, Goethe... a răspuns, când i s-a cerut opinia, prin cuvintele istorice: „De astăzi începe o nouă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o adresau lumii democratice și în ostracizarea morală, politică și economică cu care cea de-a doua întâmpina provocarea. În anii ’30, filosofia național-socialismului, crescută pe pământul unei națiuni anume, a fost proclamată drept noul cod moral care ar înlocui crezul vicios al bolșevismului și moralitatea decadentă a democrației și s-ar impune umanității. Al doilea război mondial, văzut din perspectiva prezentei discuții, a testat sub forma unui conflict armat validitatea acestei pretenții de universalitate, iar național-socialismul a picat testul. Totuși
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de îndeplinirea celei dintâi, la fel și realizarea celei de-a treia reguli depinde de respectarea celei de-a doua. Un stat poate avea o abordare rațională a propriilor interese naționale numai după ce s-a debarasat de spiritul cruciat al crezului politic. Un stat este capabil să evalueze cu obiectivitate interesele naționale ale părții adverse numai după ce și-a asigurat ceea ce consideră a fi propriile interese naționale. Compromisul pe orice temă, oricât de minoră, este imposibil atât timp cât nici una dintre tabere nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Irimia) care intuiește 689 de pagini fără să se „izbească“ de nimic, din greșeală. Sunt fană Margaret Atwood - căci despre ea este vorba -, poate cea mai influentă scriitoare canadiană de literatură contemporană. Acum ceva vreme povesteam, tot în „Supliment“, despre crezul ei ĂScrisul pornește, spune Atwood, de la aceleași întrebări pe care și le pune un om de știință: ce ar fi dacă?; de ce?; cum funcționează? Diferența este că acestea sunt raportate la alte aspecte ale umanității, iar dacă experimentele științifice trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
acolo personaje fără nume, dar cu ocupații bine stabilite: Caricaturistul Alcoolic, Scenaristul Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste, Gazetarul Homosexual Ascuns, Poetul Extrem de Netalentat. Vorbesc cam despre ce se vorbește și la noi, Est și Vest, istorie și prezent, adevăr artistic și crez personal versus slujbe bănoase. Comentariul unui blogger e absolut exact: „Haideți, oameni buni, nu e nimic grozav sau interesant în ceea ce-l privește pe el sau pe orice alt personaj din cafeneaua aia mizeră. Nu vedeți, sunt doar fețe și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
alternativă decât să înaintezi și mai adânc în gânduri - asta e convenția, asumată -, e poate chiar mai rău decât ar putea fi vreun final violent. Ce ați descoperi „hrănitor“ într-o părăsire ori într-o fostă iubire? Totul, acesta e crezul lui Grøndahl, care pledează în roman pentru infinitatea variantelor introspecției. Piesele de puzzle formează întregul unei memorii afective Părăsit de nevastă după 18 ani de căsnicie, pendulând între banalitatea vieții domestice și teama unei lipse - ipotetice - a ei, bărbatul tomnatic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
presa să instituie un embargou, pentru o zi, cu privire la acțiunile președintelui. Spun o recomandare riscantă deoarece CRP-ul știa cu cine are de-a face: cu o presă dezbinată, în care concurența a ajuns să distrugă, în numai câțiva ani, „crezul“ deontologic care ar fi trebuit să fie liantul breslei. Iar rezultatul a fost pe măsura riscului: doar câteva instituții, nici măcar un procent de 10%, au marșat pe acea recomandare, astfel că embargoul a fost de râsul lumii - atât de palid
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Conținutul volumului Însemnări dintr-un bordel turcesc e totuși eclectic, fiindcă printre pozele la minut ale postcomunismului în capitală se strecoară și instantanee cu morală americanizată sau descrieri pasionale ale unor aventuri (scriitoricești) cu parfum oriental. Ceea ce le unește e crezul autorului-irlandez-bucureștenizat exprimat explicit, o ars poetica a observatorului distant, calculat și, în același timp, expresiv. „Nu eu ciopleam materialul încăpățânat pentru a scoate forma la iveală. Eu eram doar conductorul unei energii magice. Eram băiatul de la livrări.“ Și le mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Augustin, care nu sunt delimitate clar, ci se suprapun până la Judecata Universală. În Istoria ecleziastică, Eusebiu de Cezareea a expus întreaga istorie a lumii, atât sacră cât și profană, ca un proces călăuzit de cunoașterea divină. În lipsa unei monarhii universale, crezul mântuitor al creștinismului nu s-ar fi putut răspândi în toată lumea locuită. Creștinii sunt cetățenii naturali și adevărați ai Imperiului Roman 57. În eschatologia orientată către lume a lui Eusebiu, Imperiul Roman era predestinat să se transforme într-un regat
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ca Director al Sanatoriului Balotești, județul Ilfov, această unitate a devenit una de primă clasă în tratamentul complex al bolilor bronhopulmonare din România. Prestigiul sanatoriului Balotești s-a consolidat an după an datorită prestației chirurgicale a domnului Dr. Stelian Ivașcu, crezului său medical profund umanist și constituirii unui colectiv medico-sanitar de excepție format datorită talentului organizatoric al directorului care știa să-și aleagă colaboratorii. Era meticulos, tăcut, exigent, atent deopotrivă la condițiile igienico-sanitare și de viață ale bolnavilor, dar și ale
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
dreptul la candidatură, pe orice listă, a foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. (...) Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența națională, absența lor din viața plitică este absolut necesară"50. Declarația din martie 1990 conține un veritabil crez al versantului anticomunist român, asociat unei viziuni morale, nemateriale a incriminării regimului comunist și militând pentru o privatizare minimalistă în interesul tuturor, invitând diaspora să revină pentru a ajuta la reconstrucție. Exceptând viziunea unei reforme economice mai accentuate, în discursul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
gimnaziul superior din Cernăuți...“, Cernăuți, 1889, p. 63. footnote> , aprecia urmașul său la catedra de limba și literatura română din Cernăuți, I. G. Sbiera, în discursul rostit la sfințirea monumentului fostului său dascăl. Prin activitatea la catedră, Aron Pumnul răspundea crezului său fundamental, făcut public în revista „Bucovina“: „Poporul este trupul națiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, înnăscutul și neînstrăinabilul drept
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lupta de redeșteptare națională a unui popor oprimat, propaganda culturală care se desface din slova scriitorilor e un hotărît act politic“ <footnote Idem, Ce e „Tribuna“ zilelor noastre? Rostul scriitorilor în politică, în „Tribuna“, 24 mai 1911. footnote> . La acest crez nu va renunța niciodată. În 1934 își exprima părerea că: „Fiecare intelectual, în măsura în care e intelectual, trebuie să ia parte la această operă de modelare nouă a sufletului românesc, și cu atît mai mult artistul, acest receptacul de fiecare clipă. De
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
veche, a scriitorului; Și dacă m-ați întreba care e formula sufletească, aceea care trebuie să fie și pentru el nu numai un comandament etic, ci, în același timp, și o formulă literară, eu v-aș răspunde cu vechiul meu crez: «e ideea național㻓 <footnote Idem, Fragmente autobiografice. Mărturisiri literare, p. 47. footnote> . Nici unul dintre mijloacele ce puteau fi folosite în susținerea ideii naționale nu trebuia neglijat, dar conturarea acestei idei cerea timp și preocupare. „Este, domnilor, ideea națională credința fanatică
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
am abătut. Ne-am zis: noi sîntem precursorii unității unui popor, noi trebuie să ne jertfim pentru coeziunea lui, noi trebuie să facem din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de mîine“ <footnote Octavian Goga, Ideea națională, Cluj, 1923, p. 4. footnote> . Crezul politic al lui Goga și al grupului din care făcea parte era mărturisit în articolul Zile mari, publicat în 1913 în „Românul“, oficiosul din Arad al Partidului Național și republicat la 13 august 1915 în „Epoca“ <footnote Împreună cu alții, îndeosebi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, înfățișînd-o ca o improvizație fără rădăcini în trecut, nu va fi poate inutil să smulgem cîte o pagină în care s-a mărturisit credința noastră de acasă. [...] ideea unității a fost singurul nostru crez politic și se va desprinde ca un ecou depărtat speranța neclintită ce-o punem noi în oastea României. Se va vedea că am urmat o linie dreaptă și că era tot același atunci, cînd ne socoteam «ariergardă» oștirei românești, ca
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fost folosită de multe ori, urmărind să convingă de verticalitatea poziției sale, că nu este dispus să facă vreo abatere de la linia trasată. Implicarea lui Goga în publicistică era motivată de temperamentul său și de fermitatea cu care își susținea crezul, dar și de prezența sa în viața social-politică a țării. Nu multă vreme după stabilirea la București a devenit o personalitate foarte cunoscută, participînd la toate acțiunile care priveau viața românilor ardeleni. E de menționat rolul pe care l-a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]