51,468 matches
-
privind reforma în domeniul sănătății. Însă Curtea observă că, anterior sesizării sale, Legea nr. 95/2006 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, dându-se textelor o nouă numerotare, normele de lege criticate regăsindu-se la art. 295 alin. (1). În aceste condiții, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 295 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, potrivit cărora: „Personalul CNAS și al caselor de asigurări este constituit din
DECIZIA nr. 154 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256571]
-
potrivit cărora: „Personalul CNAS și al caselor de asigurări este constituit din funcționari publici și personal contractual, în condițiile legii, și nu pot desfășura activități la furnizorii de servicii medicale. “ ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate instituie o incompatibilitate între calitatea de personal al Casei Naționale de Asigurări de
DECIZIA nr. 154 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256571]
-
de servicii medicale. “ ... 12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate instituie o incompatibilitate între calitatea de personal al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau al caselor de asigurări, constituit din funcționari publici și personal contractual, și cea de salariat în cadrul societăților furnizoare de servicii medicale. ... 14. Din
DECIZIA nr. 154 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256571]
-
art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii, Curtea constată netemeinicia acesteia, deoarece, potrivit normei constituționale, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă. Incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce statutul personalului CNAS și al caselor de asigurări trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de
DECIZIA nr. 154 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256571]
-
Codul penal și-au încetat efectele juridice. ... 14. Or, în practică, instanțele judecătorești au statuat că decizia Curții Constituționale este o decizie interpretativă, iar nu una pură și simplă de imediată aplicare. În acest context, apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt clare, previzibile și predictibile, întrucât nu permit persoanei acuzate să cunoască în ce condiții și prin ce acte se întrerupe cursul prescripției răspunderii penale. Astfel, textul de lege criticat nu este suficient de clar și explicit stabilit la
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
aplicare. În acest context, apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt clare, previzibile și predictibile, întrucât nu permit persoanei acuzate să cunoască în ce condiții și prin ce acte se întrerupe cursul prescripției răspunderii penale. Astfel, textul de lege criticat nu este suficient de clar și explicit stabilit la nivel legislativ, fapt ce are consecințe directe atât asupra persoanei aflate în ipoteza normei, cât și pentru instanța chemată să aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea solicitărilor. ... 15. Autorii excepției
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză“, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională. În continuare, invocând prevederile art. 147 alin. (1) din Constituție, instanța judecătorească arată că legiuitorul nu a intervenit asupra prevederilor criticate, rămânând ca instanțele de judecată să aplice instituția prescripției răspunderii penale în urma propriilor interpretări, ceea ce duce invariabil la o practică neunitară la nivelul instanțelor, fapt ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (3
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
interpretare a efectelor deciziei. Concluzionând, chiar dacă Decizia Curții Constituționale ar face parte din categoria deciziilor cu rezervă de interpretare (categorie care nu se limitează la deciziile care includ rezerva de interpretare în mod expres în dispozitiv), textul de lege criticat trebuie să fie concordant cu norma constituțională și din perspectiva clarității și predictibilității acestuia. ... 24. Judecătoria Brașov - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Pentru început, invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
din Codul penal continuă să producă efecte, dar singurele acte care pot avea ca efect întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt cele care se comunică suspectului sau inculpatului. În aceste condiții nu poate fi susținută lipsa de previzibilitate a textului criticat, cazul de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale fiind reconfigurat prin prisma interpretării Curții Constituționale. Așa fiind, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal este neîntemeiată. ... 34. Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal cu următorul conținut: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză. “ ... 40. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 alin. (1) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
anume decizii simple și decizii intermediare, în această din urmă categorie fiind incluse deciziile interpretative și deciziile manipulative. Deciziile simple, numite și „decizii extreme“, erau calificate ca acele decizii prin care se constată, după caz, constituționalitatea sau neconstituționalitatea dispoziției legale criticate. În ceea ce privește categoria deciziilor intermediare, s-a precizat că aceasta se compune din deciziile interpretative (acele decizii în al căror dispozitiv regăsim sintagmele „în măsura în care“, „dacă și în condițiile în care“) și deciziile manipulative (acele decizii
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
jurisprudența sa constantă că „atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiecților de drept. În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele și dispozitivul prezentei decizii“ (Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013). ... 52. Din această perspectivă, Curtea observă
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
cazurilor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale a rămas o operațiune realizată de către organul judiciar, ajungându-se la o nouă situație lipsită de claritate și previzibilitate, situație ce a determinat inclusiv aplicarea diferită la situații similare a dispozițiilor criticate (fapt confirmat prin constatarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a existenței unei practici neunitare). Astfel, lipsa de intervenție a legiuitorului a determinat în sarcina organului judiciar necesitatea de a se substitui acestuia prin conturarea cadrului normativ aplicabil
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
credit bancar, cu plata în rate, în localitatea unde se află sediul unității la care sunt încadrați, față de polițiștii care au încheiat asemenea contracte ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. ... 10. Se arată că prevederile de lege criticate reglementează, în mod efectiv, modalitatea de exercitare a dreptului recunoscut polițistului prin art. 32 din Legea nr. 360/2002, de a fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
de la stat, iar celălalt nu. De asemenea, dacă singurul raționament care duce la neacordarea acestui sprijin este acela că polițiștii au avut proasta inspirație de a proceda la contractarea unui credit înaintea intrării în vigoare a textului de lege criticat, reiese fără niciun dubiu că aceștia sunt pur și simplu excluși de la acordarea acestui drept și sprijinul despre care vorbește legiuitorul, și anume acela de a construi sau cumpăra o locuință, nu va fi niciodată acordat. Se mai susține
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
de la acordarea acestui drept și sprijinul despre care vorbește legiuitorul, și anume acela de a construi sau cumpăra o locuință, nu va fi niciodată acordat. Se mai susține, că prin sintagma „care contractează un credit“, din cuprinsul prevederilor legale criticate, se încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care acordarea beneficiului în funcție de data contractării creditului, înainte sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, este discriminatorie și arbitrară. Sintagma „care contractează un credit
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
creditului și momentul intrării în vigoare a legii, ci de la momentul îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru acordarea acestui drept, astfel cum a fost stabilit prin Legea nr. 288/2018. ... 14. Distinct, se invocă lipsa de claritate și previzibilitate a normei criticate, sens în care se arată că scopul urmărit de legiuitor, astfel cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 288/2018, a fost acela de a fideliza cadrele din Poliția Română față de valorile și principiile statului român și ale
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
16 din Constituție, potrivit căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. ... 19. Tribunalul Constanța - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că sintagma „care contractează un credit“ din cuprinsul prevederilor de lege criticate este susceptibilă a fi neconstituțională în modalitatea încălcării în mod substanțial a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, sens în care conținutul normativ criticat ca fiind neconstituțional are aptitudinea, ca în anumite condiții particulare, să genereze o discriminare efectivă
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
polițiștilor la dreptul de a beneficia de o compensație lunară pentru plata unui credit imobiliar, pentru o singură locuință, pe durata carierei. ... 24. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul admiterii excepției. Dispozițiile legale criticate au introdus reglementarea dreptului de a beneficia de compensația lunară pentru chirie, pentru polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și contractează un credit imobiliar, dispoziții care pot pune probleme de deosebire nejustificată după cum textul
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administrației și internelor, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia ... 31. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni și art. 16 privind egalitatea în drepturi. ... 32. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. ... 34. Raportat la criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că acestea nu relevă un fine de neconstituționalitate, de vreme ce textele de lege criticate, astfel cum sunt redactate, nu instituie ca destinatari ai normei doar polițiștii care contractează un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 și nici nu îi exclud de la acordarea compensației
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
una de interpretare și aplicare a legii, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate face obiectul unui control de constituționalitate. Astfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale să interpreteze și să aplice dispozițiile legale criticate, acesta fiind atributul instanțelor judecătorești, care, în caz de litigiu, prin analiza elementelor de fapt și de drept specifice fiecărei cauze, au competența de a verifica îndeplinirea tuturor condițiilor legale pentru acordarea compensației lunare pentru chirie. ... 36. Faptul că unele
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
proces echitabil, art. 44 alin. (1) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat constituționalitatea textului de lege criticat, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, paragrafele 29-33, Curtea a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil. ... 13. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că prevederile textului de lege criticat îndeplinesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, instituind criterii clare prin raportare la care instanța de judecată poate reduce, motivat, partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, apreciind asupra proporționalității acestora în raport cu obiectul cauzei, valoarea sau complexitatea
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]