2,880 matches
-
conștiinței morale. * Într-o modalitate ideală a moralei, în care mergem pe firul cauzal până la capăt, suntem vinovați pentru toate gândurile pe care le vehiculăm în mintea noastră ce contravin regulilor. Este posibil ca răsunetul pe care-l stârnesc în cuget să persiste până în momentul în care sunt create circumstanțele pentru o faptă imorală sau chiar ilegală. * Politica este medierea rațională a unei dispoziții afective specifice faptului-de-a-fi-cu. * Mare problemă a definirii prin intermediul propriilor copii o constituie continua amânare a sentinței finale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sfîrșitul fazei idilice din societatea romînească, efectul „pîclei” asupra sufletelor. „Furtună” în notele la Opere (1978), principala informație despre această poezie e următoarea: „Legată, în amintirile poetului, de pădurile din Gherăiești, din apropierea Bacăului, Furtună a apărut pentru prima oară în Cugetul romînesc, București, an. II, nr. 2-4, aprilieiunie 1924, p. 145 (cu mențiunea datei de elaborare: 1905)”.1) Lucrul pe care editorul pare să nu-l fi știut, însă, e că, în acest caz, prin datare, Bacovia face trimitere la un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
spus) se fripsese cu ele, le simțise falsitatea, „rafinăriile” i se par dezgustătoare. Cînd am scris partea de mai sus a „glosei”, nu citisem încă „Ziarul unui vechi student ardelean: A. (Artemiu) Homorodeanu (1876)”, publicat în mai multe numere din „Cuget clar”, 1934. Fiu de preot din Borșa, fire serioasă, ușor pedantă, la data din titlu, autorul studia medicina în Franța, după ce trecuse prin Italia și Belgia. în același timp era și „filolog” într-o accepție diferită decît cea cunoscută a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sentimentală, a fost pătruns de rostirea cîntării «Veșnica lui pomenire!» de la începutul mesei, apoi cam toropit de vinul așa bun, servit de noi toți, a absentat de la cele vorbite cu atît însuflețire de d-l Mareș și a rămas în cugetul său la pomenirea celor adormiți; de aceea a tot rostit «Veșnica pomenire!». Ai observat că la sfîrșitul cuvîntării d-lui Mareș, eu l-am trezit pe d-l Bacovia din visarea lui, spunîndu-i că sîntem gata de plecare. Și, d-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ale adamiților istorici, hedoniști creștini timpurii care au supraviețuit până în secolul al XVI-lea și despre care citise Yourcenar. Savanții olandezi și flamanzi recuperaseră istoria secretă a adamiților, iar ea citea fluent în aceste limbi. Cîteodată numiți Frații și Surorile Cugetului Liber, ei practicau nuditatea și erau adepții copulației în grup, dansând și preacurvind noaptea la lumina lunii, așa cum relatează Cyprien 76. Acum intriga se complică: Zenon este implicat. Preafrumoasa concubina a doisprezece tineri rămâne gravidă și își ucide copilul născut
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
lui de disperare este, de fapt, expresia unei revelații psihice, respectiv al unei conștiințe, devenite acum deschise spre exigențele dreptății, spre necesitatea revenirii la acele sentimente umane, care aspiră capacitatea de compasiune și de înțelegere interiorului sufletesc al semenilor: „O, cuget fricos, ce tău mă chinui! E miezul nopții: vânătă-i făclia, Reci stropi de spaimă simt pe trup, și tremur. De ce mă tem? De mine? Nu e nimeni: Richard i-e drag lui Richard; eu sunt eu. E vreun călău
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mie însumi mi-am făcut? Ba nu! De mine mai curând mi-e silă, De câte săvârșit-am silnicii! Sunt un nemernic. Nu, nu mă mint; nu sunt; Vorbește-te de bine, om neghiob; Neghiobule, să nu te lingușești. În cuget, mii de limbi îmi povestesc Câte un basm, și fiecare basm Mă-nvinuiește de nemernicie. Sperjurul, cel mai ticălos sperjur, Omorul, cel mai ticălos omor, Tot ce-i păcat, păcate de tot soiul, Mă-nvinuie răcnind: «Ești vinovat!» Nădejdea-mi pierd
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
toți greco-catolici), ajungând la universități din Budapesta, Viena, Roma, Paris. Entuziasmați de cele aflate în marile biblioteci, s-au înapoiat în ținutul natal hotărâți să se consacre cu toate puterile intelectuale și sufletești lucrării în serviciul neamului. Erau „chinuiți de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieți, să ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălțimea unui «veac prea luminat». Ei se simt chemați să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic, ceea ce istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
cotropirii și s-a cristalizat în rezistența împotriva unor dușmani de moarte. Toate acestea au de-terminat și continuă să determine o "voință de a trăi" na-țională, o "voință de a fi" franceză sau germană, ceea ce Renan numea "spirit" sau "cuget" național. Or memoriile istorice europene nu au în comun decît dezbinarea și războiul. Ele nu au altă moștenire comună în afara dușmăniilor reciproce. Comunitatea noastră de destin nu provine nicidecum din trecutul nostru care o contrazice. Ea abia începe să se
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și nouă jugul pe care îl îndură ei. Ne simțim așadar condamnați la neputință. De aici și cercul vicios în care sîntem prinși: tot ceea ce ne face să ne conștientizăm neputința sporește această neputință. Iată de ce vrem să ne abatem cugetul de la Amenințare, căutăm să ne liniștim cu orice preț, autoconvingîndu-ne fie că URSS nu dorește decît pacea, fie că puterea sa nu face nici cît o ceapă degerată, și încercăm să uităm de viitor trăind din zi în zi. De
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
El a vorbit chiar de "reunirea minței și a inimii", socotind că agerimea celei dintâi și tăria celeilalte fac viața mai deplină. De unde îndemnul reiterat în discurs: "Să luptăm fără-ncetare contra răului și a minciunei; să fim neatârnați în cugetul și spiritul nostru și să nu ne mândrim cu rezultatele dobândite, ci să tindem necontenit la a le mări și a le întinde!" Muncă, străduință, modestie, realism față de împrejurările timpului, iată însușiri recomandate de Xenopol cu accent programatic. "Să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
despre marea mișcare nonviolentă condusă de Gandhi, căci s-a petrecut înainte de nașterea lor, dar au intuit de la început că singura tărie autentică e aceea a Cuvântului rostitor de libertate, a voinței care nu se pleacă înaintea puterii oarbe, a cugetului drept care se opune implacabil nedreptății. Tinerii aceștia nu pot fi, desigur, aceiași care au luat cu asalt sediile partidelor istorice, silindu-i pe locatari, vechi militanți cu rănile încă nevindecate, să se refugieze în tancuri. Nu pot fi nici figurile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Românimea se afla, evident, la un nou ceas de cumpănă, mai grav decât cel evocat de Eminescu în episodul ce prezenta sfâșierea Bucovinei și moartea lui Grigore Ghica. Se va fi stins iarăși la Putna candela ce trebuia să țină cugetul treaz în țara tutelată de amintirea Voievodului? Alți istorici, între care și G.I. Brătianu (La Bessarabie, droits nationaux et historiques, 1943), și-au asociat atunci glasul în favoarea cauzei românești. Un lung martiraj se anunța pentru toți, de o parte și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
stăruit cu bun temei, mai ales în momentele de criză. Dimensiunea morală a unității se cuvenea deci subliniată, căci numai pe seama ei se putea închipui o redresare autentică și durabilă. Când în sfârșit fiecare dintre noi se va simți în cuget curat și din adâncul inimii frate bun, frate de cruce, la bucurie ca și la necaz, cu toți cei de același neam, toți fără deosebire de stare materială, socială ori intelectuală, când fiecare va fi gata a se jertfi, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
s-au simțit iar frați de la vodă până la țăran și de la un capăt al românismului până la celălalt" (Scrieri, 1891, p. 107). E un pasaj demn de reținut nu numai pentru autenticitatea avântului său retoric, dar și pentru accentul pus pe "cugetul curat", pe frățietatea oricui vrea să contribuie la redresare. Este spiritul în care a conceput și o "fantezie politică", un fel de utopie autoritară, menită a disciplina comunitatea și a-i pune la lucru sistematic resursele într-un moment când
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a guverna nu sunt mai puțin orbi în politică decât ei înșiși, că inițiatul chiar dacă e un prost poate guverna, pe câtă vreme mulțimea de inițiați, chiar plini de geniu, nu înțelege nimic din politică. Toate aceste considerații nu au răsărit în cugetul creștinilor; totuși pe aceasta se bazează principiul guvernului dinastic; tatăl transmitea fiului secretele politice, necunoscute înafară de cercul membrilor familiei domnitoare, pentru ca nimeni să nu poată trăda secretul. Mai târziu sensul transmiterii ereditare al adevăratelor principii ale politicii s-a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
mâna păstorului său spiritual, supus împărțirii divine a bunurilor acestei lumi. Iată pentru ce este necesar să distrugem credința, să smulgem din spiritul creștinilor însăși principiul Divinității și al Spiritului, pentru a pune în locul lor socoteli și nevoi materiale. Pentru ca cugetele spiritelor creștine să nu aibă timpul să gândească și să observe, trebuie să le distragem cu ajutorul industriei și comerțului, în acest fel, toate națiunile vor căuta avantajele lor și, luptând fiecare pentru foloasele lor proprii, nu vor observa pe dușmanul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
mai stimula câtva timp după ce vom ajunge la putere, ca să putem sublinia contrastul teoriilor noastre, al programelor noastre, cu aceste turpitudini... Înțelepții noștri, crescuți să conducă pe creștini, vor alcătui cuvântări, proiecte, memorii, articole, care ne vor da influența asupra cugetelor și ne vor îngădui să le conducem către ideile și cunoștințele pe care vom dori noi să li le impunem. Sumar: Lovitura de stat mondială de o zi. Condamnările la moarte. Soarta viitoare a francmasonilor creștini. Caracterul mistic al puterii
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pe grijile statului prin recepții reprezentative, prin etichetă, prin serbări nu erau decât un paravan al guvernului nostru. Dările de seamă ale favoriților, care îi înlocuiau la afaceri, erau făcute pentru ei prin agenții noștri și satisfăceau de fiecare dată cugetele puțin pătrunzătoare, prin promisiuni că viitorul va aduce economii și ameliorări. Economii de ce? De noi împrumuturi? Așa ar fi putut să-i întrebe și nu-i întrebau pe acei care le citeau dările noastre de seamă și proiectele noastre... Știți
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
ucis visurile preoțești. „Vino, frate Mihai, vino, căci fără tine sunt străin ” Oricât de amărât și năpăstuit ar fi omul, oricâte pârleazuri cu mărăcini ar avea de trecut în viață, tot mai găsește puterea și voința de a-și păstra cugetul curat și de a simți cu tot sufletul său valoarea, vocația. Și nu e suficient să simți, să ai conștiința vocației tale, dacă nu (o) slujești cu pasiunea ce i se cuvine. În cazul lui Ion Creangă a fost și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
calm și vorba domoală dau rezultate mult mai bune într-o discuție decât violența sau duritatea limbajului; p. 191, r. 11 12 : „Un nebun arunc-o peatră în baltă, și zece cuminți n-o pot scoate” o vorbă spusă fără cuget nu poate fi îndreptată nici cu eforturi inteligente și prompte; III. p. 194, r. 3 : „cei ce scot sabia, de sabie vor peri” duritatea și violența vor fi răsplătite, mai devreme sau mai târziu, cu aceeași monedă; p. 195, r
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
educativ - morală și civică, îndeosebi, de caracterul paradoxal al unor raporturi morale și politice (când esența este substituită prin aparență, valorile prezente se suprapun celora de durată, demagogia favorizează duplicitatea etc.) , în general de aceea se impun situațiile problemă ale cugetului moral sau ale conduitei morale. De exemplu, procedeele metodei se impun în situații în care copiii confundă ajutorul nepermis (copiatul, șoptitul, în general frauda) în activitatea didactică și în alte activități școlareă cu valoarea morală sau când ei consideră că
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
1-5: ,,Dar Duhul spune lămurit că în vremurile din ur-mă, unii se vor lepăda de credință ca să se alipească de duhuri înșelătoare și de învățăturile dracilor, abătuți de fățărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, în-semnați cu fierul roș în însuși cugetul lor. Ei opresc căsătoria și întrebuințarea bucatelor, pe care Dumnezeu le-a făcut să fie luate cu mulțumire de către cei ce cred și cunosc adevărul. Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună; și nimic nu este de lepădat, dacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și alte conspirații drăcești care scrie pe la anul 62 în Romani 2,14-15: ,,Cînd Neamurile măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii... și ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta mărturisește cugetul lor și gîndurile lor.” Traducerea cuvîntului Tora prin lege este greșit pentru că termenul în ebraică înseamnă cale sau drum de urmat. Întunecatul scornitor spune despre Neamuri că nu au Lege dar trăiesc în spiritul ei și o au în cugetul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cugetul lor și gîndurile lor.” Traducerea cuvîntului Tora prin lege este greșit pentru că termenul în ebraică înseamnă cale sau drum de urmat. Întunecatul scornitor spune despre Neamuri că nu au Lege dar trăiesc în spiritul ei și o au în cugetul lor, asta dovedind că aceste popoare practicau regulile prevăzute în Calea/Legea Adevărului și Dreptății de sute de ani iar făcătura iudeilor îmbolnăviți de revelații și conspirații nu poate fi numită decît hoție sau fărădelege. Cum barbari amintiți de Meliton
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]