2,852 matches
-
avea să-mi dea pașapoartele, în 1913, era figura cea mai marcantă. Profesiunea sa de avocat îi întărea aptitudinile congenitale pentru negocierea șireată, și înșelătorie, și o vanitate nelimitată, ceea ce îi întuneca adesea judecata și conduita, făcîndu-l să-și piardă cugetul. Corpul diplomatic era reprezentat de personalități interesante: miniștrii Austro-Ungariei și ai Rusiei care, prin însuși faptul că aceste două imperii erau rivale, abia orientate de acordurile de la Müerszteg, aveau aer de ambasadori, așa că nu mergeau să-și vadă colegii în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Prietenii sunt uitați acolo, în groapa lor - dacă ni-i mai amintim, din când în când, mai ales seara, înainte să adormim, dacă trec în vârful picioarelor prin mintea noastră obosită după atâta luptă pentru existență, oricum amintirea rămâne în cugetul nostru, nu e comunicată și altora. De ce să-i deranjăm pe ceilalți? Au și ei morții lor... Uneori sunt aceiași? Poate, dar nu suntem siguri. Și cum să fim siguri, dacă nu-i pomenim? Îl pomenim doar pe Ceaușescu... De
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
industriale și deci trebuie lăsată pe piața liberă, internațională. Nu știu exact ce e în mintea lor... Nu știu ce e în mintea prim-ministrului care, în mai multe rânduri, a făcut declarații în acest sens. Mă întreb cum au înflorit în cugetul său asemenea idei ultraliberale, potrivite cu marile puteri industriale, nu cu prăpădita noastră de țărișoară. Nu cumva înșiși intelectualii noștri au contribuit la aceasta? Celebrul critic literar și om politic N. Manolescu, talentatul scriitor M. Cărtărescu, ca să nu mai vorbesc
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
un mare comediograf este convorbirea lui St. Marc de Girardin cu locotenentul român de la Izlaz. PANTAZI GHICA, I. M. BUJOREANU Fratele lui Ion Ghica, Pantazi Ghica (1831-1882) a fost făcut celebru de Eminescu, căci el este ...uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom... Prozatorul, nuvelist și romancier, e de puțină însemnătate. Însă omul era cult, fin și sub numele de Fantazaki a trecut în vremea lui drept "regele boemei romîne". Ioan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintr-o indignare furioasă, transcrisă într-o năvală de epitete cacofonice: pocitură, broască, bulgăroi, grecotei, smintit, stârpitură, fonf, flecar, găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mușcă... Apoi aspiră la voluptăți mai sublime, la topirea în flacăra solară. Spiritul îi e zbuciumat de duhuri negre, de "visul rău", și atunci scăparea este într-un Crin grandios, sau, bolnav, își caută vindecarea în extirpațiune: Mi-e bolnav cugetul și-aș vrea să-l rup - Cum rupi unui păianjen un picior! Aci întunecat, spiritul merge în noapte ca pe corăbii cu felinare verzi, aci purificat, alunecă pe o luntre serafică cu un crin la cârmă. Viața poetului este astfel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
durere starea țărănimii din vremea sa (1826), exploatarea ei de către boieri. Constantin Radovici din Golești mărturisește că și el a făcut ca alții și spune că, după ce și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu moară acolo, pe malul Dunării. Părinții erau de acum convinși că băiatul va muri. Dar Dumnezeu i-a dat sănătate. Nu mult după ce s-a însănătoșit i-a venit ordin de încorporare. Frica morții a apărut din nou în cugetul părinților. Pentru a nu fi învinuit că nu se prezintă la încorporare, s-a dus convins că va fi reformat. Nu l-au reformat, ci l-au trimis în Banat la o unitate de grăniceri, ca să apere țara de „Călăul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
n-aș mai putea duce cu curăție jugul monahismului. În acest fel mi-am zis: „decât un călugăr fățarnic, păcătos, dar lăudat de credincioși, mai bine să fiu un preot vinovat și învinuit pentru recăsătorire, dar mai puțin vinovat în cugetul meu, predispus la orice sacrificiu pentru a sluji proporului în aceste timpuri atât de potrivnice. În aceste condiții m-am recăsătorit. Recăsătorirea mea a fost un bun prilej pentru părintele inspector bisericesc Teodor Bodnar pentru a fi scos cu brutalitate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pocnească în cap cînd adoarme în biserică. Puterile mele de vorbire le dau Părintelul Broughton, sperînd că le va folosi într-un scop mai bun decît acela de a citi prelegeri despre nemurirea sufletului. Las Părintelui Catcott un picuț din cugetul meu liber, ca să poată să-și pună ochelarii rațiunii, și să vadă cît de rău se păcălește cînd crede în Scripturi literalmente. (Aș dori ca el și fratele lui, George, să știe în ce măsură sînt adevăratul lor dușman: dar am un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
hienele securității care osândeau și ucideau din ordin, premeditat și fără vină, așa zis în numele poporului. Totul era spionare, pâră, crimă, înverșunare și gropi comune, cu cadavre mutilate. Dar adevărul și cunoașterea lui cere luptă și unitate națională. Unire-n cuget și simțiri înseamnă braț puternic, biruință. CEREM LEGALITATE Tot românul fără deosebire de originea etnică și credință religioasă, este egal în fața legilor (vechea constituție). Decenii, legionarii au fost prigoniți, maltratați, schingiuiți, înmormântați de vii, arși în crematoriu și alungați peste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sângeroase, nu din pândă, nu din ponegriri, nu din plăsmuiri, nu dând în cap semenului său cu bâta, nu prin suprimarea libertății și vieții adversarului, nu prin dezbinări, nu prin trădare. Legionarul luptă pentru solidarizarea și unitatea neamului. Unitate în cuget și în simțiri. Azi comunitatea neamului nostru a dispărut. Ea mai supraviețuiește doar în mănăstiri. Să nu ne temem de cei care ucid trupul, ci de smintiri care ucid sufletul. Trăim preludiul cataclismului universal. Omul, izvor continuu de apă lină
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
povară. Legionarul și a asumat răspunderea și și-a ispășit fapta aici pe pământ, demn și indurerat. „Acum aștept ziua și ceasul din urmă să văd dacă Dreptul Ceresc Împărat privește la fața-mi ce este urâtă sau numai la cuget ce-mi este curat.” (George Coșbuc). Aceasta a fost starea de spirit a Nicadorilor, Decemvirilor și a echipei Miti Dumitrescu când au tras. Am fost permanent loviți, ne-au chinuit, neau biciut cu acuze grele, ne-au întemnițat, ne-au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Se realizează - la rubrica „O revistă pe zi”, dar și în afara ei - o panoramă a publicațiilor din toate provinciile românești: „Revista Fundațiilor Regale”, „Dacia”, „Dacia rediviva”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața ilustrată”, „Pagini literare”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Claviaturi”, „Ramuri”, „Cetatea Moldovei”, „Cuget moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Revista Bucovinei” ș.a. O atenție deosebită se acordă revistei „Gândirea”. Ț. publică articole și studii de istorie, teorie și critică literară, aparținând lui Ovidiu Drimba, Manole Precup, Ion Oană, Romeo Dăscălescu, Mihai Manu, Tuliu Racotă, I. Negoițescu
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
devine secretar de plasă, activist sindical și, până la pensionare, îndrumător la Muzeul de Artă din Brăila. Debutează cu versuri în „Viața Basarabiei” (1932). Și-a publicat poeziile în „Basarabia literară”, „Cultura poporului”, „Bugeacul”, „Poetul”, „Itinerar”, „Raza”, „Cuvânt moldovenesc”, „Cetatea Moldovei”, „Cuget clar” ș.a., iar după război e prezent în „Iașul literar”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Pagini dunărene” ș.a. Prima carte de versuri, Caravana robilor, o scoate în 1934, în editură proprie. Urmează Somnul lebedelor (1944), Miracol carpatin (1969) și retrospectiva
TIBEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
investigație a unor cazuri de inadecvare comportamental-psihologică în medii pentru care farsa și cinismul sunt importante mijloace de supraviețuire” (Aurel Sasu). SCRIERI: Versuri, vol. I-II, New York-Madrid, 1973-1988, vol. III: La lumină, New York-București, 1993, vol. IV: Odiseea unui cuget, New York, 1993; Fata fără glas, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Teatru, vol. I, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993, vol. II: Doamna, pref. Romulus Zaharia, București, 1995, vol. III: Duminică la ora șase, pref. Ion Rotaru, București, 1997, vol. IV: Cerșetorul
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
Filosofie a Universității din București, specialitatea filologie modernă (franceză). Îi are profesori pe Mihail Dragomirescu, N. Iorga, Vasile Pârvan, Charles Drouhet. Acum ia contact cu viața literară. În 1922, cu sprijinul lui V. Voiculescu, intră secretar de redacție la revista „Cugetul românesc”, scoasă de Tudor Arghezi și Ion Pillat. Tot acum începe să frecventeze cenaclul Sburătorul. În 1924 susține examenul de licență, după care e numit profesor la Liceul „Traian” din Turnu Severin. Se căsătorește cu profesoara Elena Vasiliu, viitoarea scriitoare
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
și acesta îi dă drumul, pentru că știe că undeva asemenea refuzuri sînt contabilizate. Vorba „limbiotul” o aveam pregătită de dimineață, după lectura, în „Steagul roșu”, a poemului „Fiica visului de aur”: „Fiică a pămîntului nostru bun / Fiică a libertății de cuget și simțire / înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc, / Fiică a păcii și gîndului curat, / Fiică a dragostei sfinte de tinerețe fără bătrînețe și viață fără sfîrșit, / Fiică a visului de aur năzuind întru deplină armonie, / Fiică a istoriei unui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
E-a primăverii (sîntem în 7 ianuarie 1989 - n.m.) rază” etc. Un „limbiot” experimentat nu-și poate îngădui asemenea naivități. El adoptă o manieră afectuoasă, pentru a umfla gogoașa laudei, muncește pentru covrig, ca în versul „Fiică a libertății de cuget și simțire înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc”. „Limbiotul” știe întotdeauna cam ce anume excită, umblă la cutia cu rafinamente, polemizînd nevăzut cu cei care cred altceva decît spune el. Pricepînd ce mi-a provocat vorba țîșnită la vederea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la „trecutul” care fusese, abia ieri, prezent. El Înglobează deja, acum, trecutul mai Îndepărtat, asimilat tardiv, abia prin prezentul din urmă cu doar câteva ore. Revenirea la cele părăsite, adică. Lumești și ele, și mai mult decât atât: „În adâncul cugetului său exista o vagă amintire a ceva experimentat, cândva, Într-o zi de primăvară: o stare. Parcă se oferea tuturor, aparținând Însă doar celui iubit... Și de la o mare depărtare - așa cum spun despre Dumnezeu copiii: e grozav! - ea văzu și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca o comoară în sufletul celor dragi sau apropiați, și după ce nici aceștia nu vor mai fi, prin contribuția lui adusă la istoria neamului său sau prin semințele-frânturi din gândirea sa scrisă sau vorbită, ce răsar sau se dezvoltă în cugetele celor mai tineri. Nicolae Petrașcu a lăsat, cu toată viața lui zbuciumată și risipită în atâtea lupte, urme de neșters în inima celor ce l-au cunoscut și l-au urmat. Era un om înzestrat cu atâta putere de dragoste
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
versuri, concomitent într-o revistă locală, „Țara Fagilor” (Soloneț), și într-una bucureșteană, „Crisantema”. A continuat să colaboreze frecvent cu poezii și cu articole la „Crainicul cetății” (Burdujeni - Suceava), „Glasul studențimii”, „Chemarea”, „Cârma vremii” (de a cărei apariție se îngrijea), „Cuget moldovenesc”, „Arhiva”, „Prutul”, „Cetatea Moldovei” ș.a. În perioada transilvăneană a publicat susținut în „Lupta Sibiului”, „Steaua”, „Făclia”, „Tribuna”, iar după revenirea în Moldova, la „Zori noi”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”. De-a lungul a mai bine de patru
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
psihologică, este Chinul (1910; publicată în „Convorbiri literare”, a avut premiera la Teatrul Național din București în februarie, același an). Conflictul nu mai e, ca în Sanda, între două mentalități și două feluri de a fi, ci se produce în cugetul personajului principal, medicul Dinu Mureș. Specializat în boli nervoase, el se comportă ca un profesionist desăvârșit, refuzând compromisurile și practicând, în relațiile cu pacienții, un stil de rece probitate. Echilibrul lui se năruie pe măsură ce îl acaparează obsesia că ar putea
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
publicație europeană, 1993), „Creanga de aur”, „Transylvanian Review”, „Destin românesc”, „Glasul Bucovinei”, „Contrafort”, „Revista de istorie socială”, „International Journal of Romanian Studies”. A susținut financiar o serie de publicații ale românilor din afara granițelor: „Limba română”, „Sud-Est”, „Semn”, „Alfa și omega”, „Cugetul”, „Luminătorul”, „Curcubeul timocean”. Organizează congrese și reuniuni culturale și științifice internaționale: Forumul românilor și originarilor din România (Neptun), Congresul internațional de studii românești (Iași, 1993), România și românii în știința contemporană (1994, 1997),Contribuția politicii culturale la înțelegerea fenomenului istoric
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287109_a_288438]
-
preot și profesor la Dorohoi (1915-1940), rămânând la catedră și între anii 1940 și 1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]