10,969 matches
-
cunoștințe practice, „să se documenteze și să învețe tehnica specială a întreg programului de ridicare culturală a satului”, de fapt cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor” să pună „cea mai mare greutate pe cultivarea sufletului și inimii”, echipierul de mâine trebuind să fie „adevărat pedagog social pentru sat”, „educator al minții, al sufletului săteanului, să fie model și modelator, să fie și tehnician, și executor... pildă și pilduitor” (Popu, 1939, p. 192). Mai mult
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
conturat ideea modernă a cooperativismului. Toți cei care vedeau în soluția asociației o rezolvare a problemei sociale nu s-au rezumat doar la asocierea pentru muncă și consum. Prilejul asocierii trebuia folosit - dacă nu era primul scop - și pentru instruirea, cultivarea, formarea personalității pentru un nou etos. Era un mijloc de educație socială. G. Mladenatz, în cartea sa de istorie a doctrinelor cooperative, consideră pe Pestalozzi și pe Fellenberg drept părinții spirituali ai cooperației elvețiene. Pedagogia socială, crede economistul român, prin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la 20 septembrie 1836). Satisfăcea însă celelalte condiții: „falanga” întrunea persoane aparținând tuturor claselor sociale, de diferite vârste și profesii (croitori, fierari, morari, vieri, plugari, bucătari, lăutari). Nu lipseau nici specialiștii: agronomi, profesori. „Soții agronomi” cooperau în diferite îndeletniciri agricole (cultivarea pământului, culesul viei, construirea de puțuri, scoaterea mărăcinilor de pe câmp) în temeiul „statutelor” unei „cooperative de producție de un fel deosebit” (ibidem, p. 104). Se preconizau metode moderne de exploatare a câmpului, dar roadele n-au putut fi dovedite, întreprinderea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de echipă în școală. Caracteristicile echipei, scrie I. Popescu-Teiușan (1940, p. 250), sunt cooperarea activă, solidaritatea, trăirea afectivă. Se naște, astfel, satisfacția spirituală a participării, „plăcerea comună a triumfului”, „spiritul de echipă” prin care se cultivă integral „puterile tineretului”. Această „cultivare a individului prin colectiv pentru scopuri colective” (Popescu-Teiușan, 1940, p. 253) constituie nu numai o bună ilustrare pentru principiile pedagogiei cooperatiste, dar și o prefață la teoria grupului, care avea să cunoască o explozie în perioada de după cel de-al
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
munca sa. Principiul „localismului educativ”, care a orientat atunci opera pedagogică de culturalizare, cerea o adaptare a școlii la viața social-economică a participanților, „o întoarcere la viață și realitate”, un „contract cu pământul” ( Stoian, 1932, p. 13). Necesitatea școlilor pentru cultivarea celor defavorizați, a țăranilor îndeosebi, era reclamată - în primul rând - de insuficiența învățământului primar obligatoriu. Mai ales că „obligativitatea învățământului din România a fost și continuă să fie iluzorie” (Ionescu, 1935, p. 11), aprecia un cunoscător al fenomenului, în 1935
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
va trece niciodată peste limita pregătirii sale”. Pornindu-se de la adevărul că „omul se desăvârșește pe toate laturile aproape paralel”, preocuparea școlii va trebui să fie deopotrivă pentru menținerea și stimularea sănătății, vigorii fizice și psihice a fiecărui participant, a cultivării sale ca personalitate totală. „În Școala Superioară, îndeamnă Stanciu Stoian, gospodarul să învețe să ducă o viață sănătoasă, să gospodărească bine și să știe pe ce lume se află.” (Stoian, 1938, p. 85) Educația civică, estetică, contactul cu literatura populară
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
chemat să „învețe spiritul” prin „viețuire în societate, prin imitație, prin limbaj, prin educație și cultură”. Prin mecanismele învățării sociale dirijate, am spune noi astăzi. Nu de o „școală a cărții” are nevoie țăranul român, ci de o școală a cultivării spiritului. Aceste școli de tip nou ale tineretului țărănesc și muncitoresc, credea Gh.T.Dumitrescu, trebuie să cultive atitudinile cerute de nevoile lor sociale și biologice, să formeze „spiritul de corp”, „reprezentări colective” adecvate, să pregătească pe individ „pentru viață”, să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
șezători etc.), o bibliotecă centrală și câte una în fiecare sat, muzeu agricol. Pe tărâm economic: cooperativa agricolă a înlesnit sătenilor procurarea de semințe, unelte, mașini agricole și reproducători de rasă; începuturi de apicultură, sericicultură, legumicultură, avicultură; încasări importante din cultivarea sfeclei de zahăr; cursuri practice de gospodărie rațională a muncii; bancă proprie cu un capital de 50.000 de lei; plantații de pomi altoiți (50.000 de puieți), 5.000 de duzi, salcâmi și arbori de pădure (de notat că
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
exprimată prin dorința de autoperfecționare, de dezvoltare prin contact activ cu mediul, cu o idee, cu un model de acțiune. Universitățile populare își păstrează finalitățile educaționale și modelele de acțiune intacte, până în zilele noastre: răspândire a cunoștințelor științifice și de cultivare intelectuală și morală (stimularea intereselor, atitudine critică, gândire obiectivă, pricepere de a raționa și argumenta). În acest fel, universitatea populară îndeplinește o funcție socială importantă și anume: formarea concepției despre lume și a atitudinii față de problematica politică, economică, socială și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unei ființe care explorează sagace, lucid, inclement, propriul labirint, plasat în miezul unei ciudate logici interioare, iată ce contează cu adevărat. Astfel, descoperi o ființă însetată de viață și de Dumnezeu, care se scaldă în dezamăgire și se salvează prin cultivarea neputinței. Un erou negativ. Laș, violent, înfricoșat de moarte. Prin urmare, cui să-i fie frică de Emil Cioran? Oricum, nu celui care se recunoaște în el. Sau celui ce recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Adevăr, și cel care abandonează eroicul pentru a trăi voluptatea resemnării se salvează. Destinul lui Cioran vorbește, de fapt, despre o altă ipostază a eroicului, mai puțin spectaculoasă, dar cu adevărat angajantă, aceea care se hrănește din renunțări și din cultivarea deșertăciunii. Cultivarea deșertăciunii? O formă, nu lipsită de cinism și de lașitate, de a înșela istoria. Or, ar trebuie să se gloseze pe marginea suspiciunilor proprii asupra cauzelor prime ale scrisului, care Ă în logică tradițională Ă înseamnă lașitate, lipsă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cel care abandonează eroicul pentru a trăi voluptatea resemnării se salvează. Destinul lui Cioran vorbește, de fapt, despre o altă ipostază a eroicului, mai puțin spectaculoasă, dar cu adevărat angajantă, aceea care se hrănește din renunțări și din cultivarea deșertăciunii. Cultivarea deșertăciunii? O formă, nu lipsită de cinism și de lașitate, de a înșela istoria. Or, ar trebuie să se gloseze pe marginea suspiciunilor proprii asupra cauzelor prime ale scrisului, care Ă în logică tradițională Ă înseamnă lașitate, lipsă de curaj
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lecuit de tot de propriul meu trecut” (I, 206). Dar, cum în locul anarhismului de odinioară s-a instalat resemnarea, lui Cioran i-e greu să joace până la capăt postura celui satisfăcut de victoria sa negativă, de refugiul în anonimat, de cultivarea retragerii și a negării de sine. Deseori își detestă nu trecutul, ci prezentul acesta în care vegetează. Prezentul în care scrie. De fapt, scrisul face parte din strategiile lui Cioran de a-și schimba identitatea și de a-și justifica
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
realizeze - atunci când, zi de zi, totul se referă la activități și la ceea ce se întâmplă în companie. Pierdem din vedere ceea ce vrem cu adevărat să realizăm. Cunoscutul consultant în management Peter Drucker spunea: „Scopul unei afaceri ar trebui să fie cultivarea menținerii clienților”. Atunci când discutăm despre comportamentul pe care ați dori să îl aibă angajații dumneavoastră, gândiți totul raportat la rezultate și la ceea ce doriți cu adevărat să obțineți, adică să îl serviți pe client. Țelul nu este să îl cuceriți
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
etc. Un rol important în susținerea acestor manifestări este realizat și de presiunea care vine dinspre „mass-media”: filme, muzică, TV, radio, ziare, reviste, spoturi publicitare etc. Rușinea este un sentiment sufletesc și moral care se educă prin interiorizarea interdicțiilor și cultivarea moral-religioasă a vieții în intimitate. Degradarea normelor moral-religioase are ca efect pierderea valorică a simțului rușinii, și odată cu acesta, și a sentimentului de a comite prin ne-rușinare o greșeală, un păcat, faptul de a fi vinovat social și moral
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Cadavrul pelerin/ plutea deasupra lumii balerin/ întins ca să-și purifice sandala,/ pe spini și pe cuvinte alandala". Baladele scrise în această perioadă 1 implică, asemenea celor precedente, dar cu mai multă meditație și poate mai gravă, mai metaforic exprimată prin cultivarea simbolului, a alegoriei, a parabolei. "Cerbul invizibil" reprezintă aspirația noastră spre absolut: "unde calcă el nu se cunoaște./ Numai umbra lui în lună paște". Balada "Cerbul invizibil", scrisă în 1962 și publicată în 1974, pare a fi fost cizelată-n
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
măsură. A fi activ în interiorul tău, acolo unde este DUMNEZEU, înseamnă a rodi pe calea frumosului, a credinței și a dragostei. Cel mai benefic și mai plăcut efort este efortul de a-ți învinge ignoranța. Menținerea liniștii în spatele sufletului iluminează cultivarea vieții. Suntem actorii și spectatorii propriei noastre vanități și stupidități. Prietenia adevărată îndoiește lucrurile minunate și înjumătățește necazurile. Adevărată bucurie vine din prisos de omenie. Cam la fel s-au desfășurat lucrurile și la colaborările din teatru sau la film
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sociale, create prin observarea directă a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o vor accentua na turaliștii). - Cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil: „Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.“ (G. Larroux, Le Réalisme) - Diversitatea modelelor realiste: realismul obiectiv (de observație: Comedia umană de Honoré de Balzac; romanul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin figuri de sunet, prin laitmotive, prin tehnici ale recurenței - de la tehnica refrenului, la cea a simetriei sintactice. Verlaine năzuia să recupereze starea originară a poezieicântec, Bacovia conferă instrumentelor muzicale rolul de a sugera stări sufletești fluide sau dizarmoniile existenței. - Cultivarea imaginilor vagi, în care culorile sunt difuze, estompate printro tehnică a clarobscurului (precum în pictura impresioniștilor Degas, Monet, Renoir, Cezanne, Delauney, Gustave Moreau etc.). - Surprinderea complexității lumii prin percepție sinestezică, prin corespondențe senzoriale în care Parfum, culoare, sunet sengână șiși
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai reprezintă tipologii sau „caractere“ de tip balzacian, ci ipostaze existențiale ale omului modern: fragilitatea ființei umane în fața nean tului, angoasa existențială, solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică și de viziune - cultivarea unei poezii intelectualizate, cu funcție de cunoaștere, cu referințe din sfera culturii; construirea viziunii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică și de viziune - cultivarea unei poezii intelectualizate, cu funcție de cunoaștere, cu referințe din sfera culturii; construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului poetic e generată de: lexic poetic care rezolvă criza limbajului prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
natura, în ritmuri cosmice etc. - tiparele narative tradiționale: narațiunea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului, principii compoziționale clasice (simetria, circularitatea etc.) - limbaj care valorifică expresivitatea registrului popular, arhaic, regional, oral, simbolic etc. tipologia poeziei tradiționaliste: - cultivarea speciilor cu relevanță tradițională: lirica religioasă, poezia bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
formal, bazate însă pe o mecanică goală, pe conexiuni delirante, pe stereotipii și false analogii radicalismul și arbitrarul în construirea textului poetic, realizat prin dicteu automat suprarealist, prin tehnica dadaistă a colajului cuvintelor decupate din ziar, prin inspirația onirică etc. cultivarea unor categorii estetice noi, specifice antiliteraturii proclamarea programatică a subiectivității absolute a artistului, căruia i se atribuie o libertate totală de creație, vizând demolarea tiparelor discursive, sfidarea normelor gramaticale și a convențiilor scrierii corecte promovarea unor manifeste literare (model impus
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
perspectivă ironic nostalgică, ludică etc. Rescrierea majorității temelor (chiar și a celor cu deschidere spre tragic sau metafizic) în registru minor, prin parodiere, ironizare, pastișă, prin „traducere“ în regimul derizoriului, prin parafrazare, colaj sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje și marcaje textuale care permit lectorului să participe la construcția textuală și la procesul de semnificare. Paradigma poetică postmodernistă se definește prin „răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. INTRODUCERE: Simbolismul românesc Simbolismul românesc este un curent literar cu trăsături originale, generate de efortul desprinderii de fascinația versului eminescian. Estetica simbolistă se definește prin cultivarea unor sentimente imprecise, difuze, sugerate prin muzicalitatea deosebită a versurilor, prin corespondențe, prin simboluri multisemnificative și imagini sinestezice. Cel mai mare poet simbolist român, George Bacovia, a provocat, înainte de Blaga, Arghezi sau Barbu, o mutație de structură și de viziune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]