3,786 matches
-
pierzania, maistrul în halat albastru, îți stă ca și scrobit, m-au trimis la șuvoiul de apă ordonat pe lîngă ei, o mînă sprijinită pe troiță halta Vidrasău, petele alb-gălbui clipa din două vite marcate pe ureche, cireada, fîntîna cu cumpănă, halta Chirileu bătaia verde crud, vară ploioasă, viaduct, stația de betoane incintă betonată, ordinea de la Sînpaul, peticele de cîmp din nuanțe, paloarea ierbii pe țepușe de miriște, dacă numărul a tins la infinit rămîne cu putință numai iluzia așezărilor în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
circulate și pe Mers, acceleratul Iași Timișoara prin Adjud. XXIII. ALEX Iași Buhăești Roman Adjud Siculeni Miercurea-Ciuc Gheorghieni Tîrgu Mureș Gheorghieni Miercurea-Ciuc Siculeni Comănești Adjud Pașcani Triaj Iași Duminică, 24 decembrie 2006, ora 2,14, în personalul Iași Buhăești Roman, cumpănă cu lumina de afară: biletele dumneavoastră, la Roman? frumos la Roman! Combinatul de Utilaj Greu la capul schimbat în comerț, punctiform în mijloc portocaliul siderurgic, la Ciurea nu oprește, mers de accelerat Dos Passos Paralela 42, melodramă fața văzută realist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
locul pe trai pămîntesc, cimitirul Dumbrava, Cuca, românii în viață pe partide, Durbacă trecut la conservatori, Toader democrat cu crîșma, noaptea pustiei însorite în energia reliefului, trage la declarat dealuri Cîmpia Covurluiului, cf. Platoul Basarabiei de Nord, simetria Moldovei pe cumpănă NE SV, ploile din douăzeci de veacuri la Soroca umblă ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul carpatic, scandăm: via parte de țărînă prefăcută drog de om! Vîrlezi scoborîm pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
situațiilor din trecut care au avut o conjunctură nefastă, sau din cauza anturajului care a fost limitat d.p.d.v. al perspectivelor de viitor, și lipsit de ambiții “valabile”. Însă, vinovatul principal este cel din oglinda în care te uiți. În vreme de cumpănă apreciem greutatea alegerilor din trecut la adevărata lor valoare, simțim mai mult decât am vrea reversul medaliei. Suntem persoana care reflectă oamenii pe care i-a cunoscut, din copilărie până la stadiul de adult, de la părinți până la cercul de prieteni și
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Doar că în spațiul românesc, elementul ce obstacula adoptarea identității naționale era identitatea confesională, în speță cea creștin-ortodoxă, care crea o comunitate de credință transnațională, ce nu ținea cont nici de granițele etnice nici de cele lingvistice. Intelectualii români de la cumpăna secolului al XX-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-a dreptul exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în plan secund identitatea creștină în detrimentul celei naționale. L.-M. Murgescu (1999) relatează cazul unui revizor școlar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Evoluția tipografiilor, 1830-1890 Sursa: A. Drace-Francis (2006, p. 168, Fig. 3.9) Glisând din planul dinamicii producției de tipărituri în cel al evoluției cărții școlare, anul 1850 poate fi luat ca un reper temporal care marchează un prim moment de cumpănă al literaturii didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
4 75,6 Oltenia 29,5 70,5 5,6 94,4 17,8 82,2 Dobrogea 33,8 66,2 14,4 58,6 24,8 75,2 Sursa: Recensământul general al populațiunei României (Colescu, 1905, p. LVIII) La cumpăna dintre secole, doar 22 la sută din populația de peste șapte ani a regatului era alfabetizată, în sate rata analfabetismului atingând procentul de 84,8 la sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor la sate. Doar 4,5 la sută
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
România de la unire încoace în maĭ puțin de un patrar de veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contur doar în anii de după 1890, prin lucrările de străpungere lansate de I. Bogdan, D. Onciul și N. Iorga. Prima salvă ieșită din gura de foc a noii școli care privea cu ochi critici trecutul românesc a fost trasă la cumpăna dintre secole, deschizând frontul de luptă între "trinitatea" Hașdeu-Urechia-Tocilescu și "triada critică" Bogdan- Onciul-Iorga în cadrul Facultății de Litere a Universității din București (Nastasă, 1999, p. 93). După ce criticii au reușit o lovitură de catedră în urma căreia I. Bogdan a ajuns
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existent ca "realitate legislativă", principiul manualelor alternative nu s-a aplicat decât începând cu anul școlar 1998-1999 (în ciclul primar), respectiv 1999-2000 în clasele V-XII. Acțiunea de pluralizare a conținutului informativ a fost considerată a fi un moment de cumpănă în reforma educațională. Prin dispoziția din 1998 a Ministerului Educației Naționale de editare a manualelor alternative, "monopolul manualului unic a fost spart definitiv [după cincizeci de ani, din 1948], iar țara noastră s-a atașat celor mai bune tradiții europene
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoriei românești, ale dragostei de patrie și ale spiritului revoluționar"11. Oratorul încheie astfel: "Vă rog să-mi permiteți în încheiere să-mi exprim gândurile și prin intermediul poeziei, rostind în fața dumneavoastră "Omagiu": Cât vom lucra grădina istoriei pe lume Și cumpăna luminii cât o vom ține dreaptă, Vom înălța un cântec aducător de faptă Și vom cinsti părinții care ne dau un nume. Cât vom avea în palma acestor zări albastre O patrie de inimi s-o punem temelieNe va uni
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
valabilitatea socotind cunoașterea în întregul ei și tocmai de aceea referitor la ceea ce dictatura judicativului viza prin "regula" sa originară: este vorba despre o relație de corespondență, necesară în conceptul diferenței numite, totodată "regulă" prin care formalul este pus în cumpănă, fiindcă relația aceasta de corespondență aduce în aceeași unitate (a cunoștinței), pe lângă "forma logică" a judecății (la care am fost constrânși să revenim, odată stabilit sensul unui element a priori al analiticii și dialecticii), "semnul" despre ceva aflat în afara cercului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îl are termenul "topică" (Topik) la Kant. Există, de fapt, o anumită disanalogie între termenul consacrat de Aristotel drept sinonim (parțial) al dialecticii în sistematica Organon-ului, anume "topică" (topika), și acest din urmă termen în înțeles kantian. În locul de cumpănă între "Analitica transcendentală" și "Dialectica transcendentală" din planul Criticii rațiunii pure, loc în care se lămuresc multe probleme privind raportarea lui Kant la tradiția aristotelică a științei logicii, filosoful german distinge între topica logică (aristotelică, reprezentând, de fapt, dialectica logică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
două ipostaze, noumen-ul și necondiționatul, pare a scăpa, totuși, de încadrarea strict judicativ-constitutivă. Locul în care Kant pune în discuție nimicul se află la sfârșitul "Analiticii transcendentale", așadar în imediata vecinătate a "Dialecticii transcendentale". Este vorba de un loc de cumpănă, oarecum în afara celor două diviziuni ale logicii transcendentale. În orice caz, locul acesta poate da de gândit celui care caută sensuri kantiene ce pot scăpa dictaturii judicativului, așadar și celor două modele ale acesteia, analitica și dialectica. Locul fiind indicat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dacă preluarea ființei de către ființarea conștientă, prin timporizare, s-ar lărgi către aspectul ființial, ființarea conștientă preluând și sensul de ființă al ființei (faptul de a fi ființă și nimic altceva), atunci însuși statutul de ființare s-ar afla în cumpănă, fiindcă ar fi prea apropiat de cel de ființă: sensul de ființă al ființei, însă, nu poate trece asupra ființării, diferența ontologică despre care vorbea Heidegger fiind o "lege" în acest orizont al dictaturii judicativului; totuși, cum preciza filosoful german
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
benefică pentru partea românească, care a avut posibilitatea să lucreze cu aparatură modernă și să realizeze un schimb de experiență cu adevărat academic. Rezultatele cercetării au fost obiectul a cinci lucrări științifice care au fost publicate în volumul „Marea Neagră în cumpănă”, dedicat împlinii a 70 de ani de la înființarea Stațiunii Biologice Marine „Prof.dr. Ioan Borcea” de la Agigea și a 60 de ani de ani de la dispariția fondatorului (1996). Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Canada, iar Cristina Pălici în Anglia. În 1996, cu ocazia împliniri a 70 de ani de la înființarea Stațiunii și a 60 de ani de la dispariția fondatorului, profesorul Ioan Borcea, a fost organizată o Conferință națională jubiliară, cu genericul „Marea Neagră în cumpănă”. Cu această ocazie a fost dezvelit un bust al profesorului Ioan Borcea și a fost montat un medalion al celui mai mare algolog român, Maria Celan, care a lucrat peste o jumătate de veac la Agigea. A fost reluată seria
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
universitare - 16 - Cărți publicate în edituri - 24 ORGANIZARE DE MANIFESTĂRI ȘTIINȚIFICE: Primul Simpozion Național „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” - Iași, 1988; Congresul Național de Biologie - Iași, 1992; Congresul Internațional de Entomologie - Iași, 1996; Sesiunea Științifică „Marea Neagră în cumpănă” - Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” de la Agigea - 1996; Simpozioane în cadrul Academiei Române, Filiala Iași: Omul și natura - iunie 1996; Zilele Pământului - aprilie 1994, 1996, 1999; Personalități ale biologiei românești - 15 ediții: 1987-2001; Simpozionul „Personalități ale biologiei românești și universale” - în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
primiți. Puteam spune că aveam și noi deschiderea la Marea Neagră. Am venit cu studenții câțiva ani la rând. Mai ales cu studenții de la Tiraspol, dar nu numai. În 1996 am participat la Conferința Națională cu participare internațională MAREA NEAGRA ÎN CUMPĂNĂ, care a avut loc în luna octombrie. Conferința era organizată de domnul prof.dr.Gheorghe Mustață, directorul STAȚIUNII. Atunci am descoperit calitățile umane și manageriale ale mai tânărului coleg. Domnia sa m-a invitat la Universitate să țin prelegeri de Ecologie studenților
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
stoicism. Puterea de muncă și mintea sa ageră l-au mobilizat către noi proiecte, întâlniri științifice, conferințe. In aceste momente poate reflecta în liniște. Cei de lângă el îl înconjoară cu respect și admirație. L-am cunoscut și în momente de cumpănă când nori negri erau asupra-i. Nu s-a dat învins. El știe că pentru fiecare din noi există o răspântie a vieții când te găsești singur ca într-un început de amurg al dezamăgirilor. Cei care ți-au rămas
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
fi cu adevărat om de știință sau de cultură, sau un bun român, cel care nu este profund ancorat în realitățile vieții sociale, care nu-și cunoaște originea și nu militează pentru emanciparea și salvarea neamului său la vremuri de cumpănă. Mihai Eminescu, unul dintre cei mai mari români ai tuturor timpurilor, nu a fost doar geniul poeziei românești, ci și un profund cunoscător al istoriei neamului său și un luptător pentru libertate și neatârnare. Din Ținutul Botoșanilor s-au ridicat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
plugar / Fără boi și fără car / Doar cu ghiciul rămânea / Și eu cu el pocneam. / Din ghici tata nu mai pocnea / Carul nu mai scârțâia / Cumpana fântânii încet se legăna. Din ghici tata nu mai pocnea / Carul nu mai scârțâia / cumpăna fântânii...încet se legăna. CAPITOLUL II Noi date cu caracter literaro-istorice, furnizate de publicistul și scriitorul Constantin Hușanu, personalitate marcantă a culturii românești, de pe meleaguri pungeștene - Mult stimate domnule Constantin Hușanu. Sunteți o persoană foarte bine cunoscută pe meleagurile noastre
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
anesteziant. Marele animal cosmic nu pare încă să ia în serios agitația noastră propagandistică, spaimele noastre apocaliptice. Se poate trăi. Se poate trăi bine. Se poate (încă) trăi frumos. S-ar spune, pe scurt, că lumea stă într-o tolerabilă cumpănă. Relele ei nu prevalează semnificativ asupra părților ei bune. Putem încă să ne așezăm într-un unghi convenabil față de hărțuiala zilnică, să o interpretăm pedagogic și, la limită, să ne salvăm, luând, față de tot și de toate, o relativizantă distanță
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
părților ei bune. Putem încă să ne așezăm într-un unghi convenabil față de hărțuiala zilnică, să o interpretăm pedagogic și, la limită, să ne salvăm, luând, față de tot și de toate, o relativizantă distanță. Cât va mai dura însă această cumpănă? și ce e de făcut pentru a întreține statica ei precară? E o întrebare veche, întrebarea lui Avraam către Dumnezeu, înaintea condamnării Sodomei. Care trebuie să fie, înăuntrul unei comunități, proporția dintre bine și rău, astfel încât comunitatea cu pricina să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]