37,383 matches
-
căsătorit cu Caterina Greceanu, n-a avut copii. A fost ofițer de cavalerie, iar în timpul războiului s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Părțile de moșie care i-au revenit ca moștenire după Dumitru și Eufrosina Rosetti le-a vândut luncașilor (vezi: „Cumpărări de pământ” din prezenta lucrare). A rămas în toponimia locului Dealul lui Petru - Dealul Petrii). Mai trăiesc, din familia Rosetti - Boteanu nepoții Sofiei Rosetti, copiii Lizucăi și fata lui Cocu. III. 2 Frații Sterian, proprietari ai moșiei Dobreana Trupul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sentimente care i-au fost întreținute și de părinți care n-au rupt niciodată legătura cu satul, cu Slobozia - Filipeni. Mitruț se simte bine în lumea mirifică a copilăriei și, ca să-și întărească legăturile cu locurile îndrăgite, a preluat, prin cumpărare, o mică parte din ceea ce a fost moșia Filipeni a boierilor Rosetti. Astfel, cumpărând de la moștenitorul Rosetteștilor, Mihăilescu, aproximativ 90 ha, se înscrie în șirul proprietarilor fostei moșii, care-și are punctul de pornire de la Coste Călugărul de la Runc, pisarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 160.000 lei. Vestea că moșia Dobreana este scoasă la vânzare a ajuns la urechile luncașilor, prin Iacob Vodanovici, mecanică la moșie și om de încredere al boierului. Moșia era atunci arendată de Spiridon Herțanu, proprietarul moșiei Mărăști. Istoricul cumpărării moșiei Dobrena „în primăvara anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o parte am rămas până la sfârșitul lui mai. - îmbrăcămintea ne era împestrițată: unu cu pantaloni vătuiți rusești, altul cu tunică nemțească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
000 lei. Eu încasasem numai suma de 35.000 lei. Această sumă era numai de la 150 de societari. Restul de 50 de societari s-au înscris mai în urmă, numai după ce au văzut că s-au făcut toate formele de cumpărare. Din cei 35.00 lei am rămas numai cu 10.000 lei pe care i-am depus la Federală. Ne-am prezentat la Federală, am arătat ce s-a făcut și am cerut un împrumut de 200.000 lei. Ni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care i-am depus la Federală. Ne-am prezentat la Federală, am arătat ce s-a făcut și am cerut un împrumut de 200.000 lei. Ni s-a răspuns că nu ne pot da întrucât statutele noastre erau pentru cumpărare de pământ iar nu pentru cumpărare de creanță. Atunci, controlorul Mazăre și cu avocatul nostru dl. Gr. Mârza au documentat că s-a cumpărat creanța ca să se poată cumpăra moșia. După 30 de zile am achitat creanța. Acum eram noi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ne-am prezentat la Federală, am arătat ce s-a făcut și am cerut un împrumut de 200.000 lei. Ni s-a răspuns că nu ne pot da întrucât statutele noastre erau pentru cumpărare de pământ iar nu pentru cumpărare de creanță. Atunci, controlorul Mazăre și cu avocatul nostru dl. Gr. Mârza au documentat că s-a cumpărat creanța ca să se poată cumpăra moșia. După 30 de zile am achitat creanța. Acum eram noi stăpâni. S-a scos citație, s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vraciu. Atunci am plecat la București. Dl Capraru și cu mine. Ne-am dus la Casa Centrală unde am stat de vorbă cu Gh. Duca, căci el era în locul lui Fotin Enescu. Acesta murise în Basarabia. I-am spus despre cumpărarea moșiei Dobreana și că eram amenințați cu exproprierea. Am cerut ca să nu ne mai exproprieze moșia. Ni s-a aprobat, însă cu condiția ca membrii acestei obștii să nu mai ia pământ din alte moșii., la împroprietărirea pe baza reformei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 1 ha și 6050m2, un lot cu aceeași suprafață calitatea I și 5700m2 pădure. Sunt înscriși toți cei din Obștea „Sf. Treime”, cu specificații că unii au primit loturi calitatea a II-a, cu un preț mai mică la cumpărare, dar, în general, loturile primite sunt aproximativ egale, toate, la un loc, însumând 731 ha și 2.300m2. Planul geodezică și de parcelare s-a păstrat din anii 1920-1922 până în anul 1970 de către agronomul Toader Boca, care mărturisește, la 24
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucrau cu oamenii din Slobozia, Valea Boțului și Lunca. Petru Rosetti, bolnav de tuberculoză, a 176 decedat în 1922, partea de moșie a lăsat-o unei prietene, Eleonora Cocu, care a scos-o la vânzare. S-a constituit obștea pentru cumpărarea de pământ, numit „Petru Rosetti”. Obștea luncașilor a cumpărat 93 ha pământ arabil și 50 ha pădure. Tot atunci, și Mihai Rosetti a scos în vânzare partea lui de moștenire, moșia de „Sub Margine”, numită și „La păr”, situată în dreapta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Evoluția moșiei Filipeni, determinată de asaltul marilor boieri asupra moșiei răzășești, a dusă la trecerea moșiei prin mai multe mâini, ajungând în 1692 în proprietatea lui Manolache Roset (Rosetti), rămânând în proprietatea acestei familii până în 1945 și 1949. Extinderea, prin cumpărare a moșiei Filipeni, asupra moșiei răzeșilor din Fruntești, nu a putut „înghiți” toate proprietățile răzeșilor, cei din Fruntești reușind să-și păstreze libertatea și pământul. O lungă perioadă de timp nu a existat nicio deosebire între modul de organizare și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1,43 ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎla 0,89 18,96 10 de la 0,89ÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎÎ la 0,18 6,94 Total 187 1323,62 ha. Situația foștilor clăcași și a răzeșilor fără pământ s-a ameliorat după reforma agrară din 1921, iar pentru luncași, cumpărările de pământ prin care au intrat în posesia fostelor moșii boierești, i-a pusă în situația de-a avea mai mult pământ decât răzeșii din Fruntești (vezi cap. „Modificări în structura de proprietate” din prezenta lucrare). În perioada interbelică, gospodăria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
animale. Statistica a fost făcută în ideea că se va primi izlaz în plus, cel puțin pentru satul Lunca, Slobozia și Valea Boțului, deoarece răzeșii din Fruntești aveau suficient teren degradat care putea fi folosit ca izlaz. Aplicarea reformai agrare, cumpărările de pământ, au condusă ca în perioada interbelică numărul animalelor din gospodăria țărănească să crească, proces care a fost întrerupt de pregătirea și declanșarea celui de-al doilea război mondial. Regimul Antonescu a dirijat tăierile de animale, primăriile fiind obligate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
I, Școala Filipeni - Lunca. Sunt nominalizați 39 elevi. c) învățătorul Gheorghe Postoi cere concediu pentru zilele în care va putea ajunge la Bacău pentru a ridica un împrumut de 6500 lei pentru obștea „Dornenii”, pentru a completa garanția colectivă pentru cumpărarea de pământ din moșia boierească. Gheorghe Postoi era președintele acestei obști. A se observa că nu se putea pleca de la programul școlar fără învoire, fără să știr revizorul școlar! d) Adresa din 20 octombrie 1906 privind ținerea Cercurilor culturale. Cercul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot mai frecventă a dolarului de către creditorii străini. New York nu mai este singurul loc în care se elaborează politica financiară a lumii: City-ul londonez îunde un emigrant german, Sigmund Warburg, lansează primele împrumuturi în eurodolari și prima ofertă publică de cumpărare) pare să regăsească un loc pe care îl crezuse pierdut pentru totdeauna. Japonia devine principalul creditor al Statelor Unite, unde cumpără, în mod spectaculos, un mare număr de întreprinderi simbolice și de bunuri imobiliare. America a ajuns în situația de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mediu pentru fiecare locuitor al planetei cu 50%. O parte semnificativă a celor mai săraci dintre ei vor fi intrat în economia de piață în calitate de muncitori, dar și de consumatori. Vor fi puse în vânzare produse adaptate puterii lor de cumpărare îalimente, îmbrăcăminte, locuințe, medicamente, motociclete, calculatoare, telefoane și produse financiare). Emigranții vor continua să-și finanțeze țările de origine prin transferarea economiilor. Microcreditul îcare permite încă de pe acum accesul la finanțarea unor mijloace de muncă pentru mai mult de 100
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
preda altora după fiecare utilizare. Va apărea un nou drept de proprietate, permițând accesul, în fiecare loc de reședință, la o locuință de o calitate și o mărime determinate, neatașată de un loc anume. în general, se va trece de la cumpărarea unui anumit produs la accesul la utilizarea acestuia. în special dematerializarea informațiilor va face să fie mai ușor să treci de la proprietatea asupra datelor la utilizarea lor, permițând accesul la cultură, la educație și la informație. Controlul proprietății intelectuale va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
toate sectoarele consumului se vor pune în circulație și produse foarte ieftine. Ele vor permite indivizilor săraci din toate țările să intre în economia de piață, iar clasei de mijloc să consacre o parte tot mai mică din venituri pentru cumpărarea produselor alimentare, a calculatoarelor, automobilelor, îmbrăcămintei, echipamentului casnic. Cea mai mare parte a venitului claselor mijlocii și superioare va fi utilizat pentru achiziționarea de servicii: educație, sănătate și securitate. Pentru a le finanța, partea din venitul repartizat va crește, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
termenul de expirare; ei vor fi informați de îndată de telefonul mobil al copilului lor că acesta a intrat pe poarta școlii; vor putea comanda de la distanță deschiderea automată a ușii domiciliului, punerea în funcțiune a aparatelor de uz casnic, cumpărarea unui produs a cărui lipsă frigiderul o va detecta. în vehiculele noi vor fi integrați detectori de erori, iar acestea vor evolua în funcție de gradul de utilizare. Oricine va putea deveni student al învățământului la distanță, fiind înscris la o universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
atrage clientela îlucru pe care nu-l fac serviciile publice), costul final al serviciului cerut de client va crește în mod proporțional. Clienții, persoane private sau întreprinderi, vor deveni consumatori, obligați să plătească direct serviciile cerute, fie sub formă de cumpărare directă de la prestatori, fie sub formă de prime vărsate în contul unor companii de asigurări - private sau publice -, substitute ale impozitelor, care vor scădea substanțial. Aceste companii de asigurări vor pretinde clienților nu doar să-și plătească primele îpentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
informează că, la ora șapte fix, va fi transmis un comunicat al șefului statului adresat întregii țări și, în special, așa cum era normal, încăpățânaților locuitori ai orașului capitală. Deocamdată chioșcurile încă nu sunt deschise, e inutil să se coboare pentru cumpărarea ziarului, la fel cum nu are rost, deși unii, mai moderni, încercaseră deja, să caute în rețea, cea de internet, previzibila ocară prezidențială. Secretismul oficial, dacă e adevărat că, ocazional, poate fi atins de pesta lipsei de confidențialitate, așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
am reușit să determin majoritatea populației capitalei să voteze în alb, băgând fluturași pe sub uși, prin rugăciuni și exorcism la miezul nopții, aruncând un produs chimic în rezervorul de apă, promițând premiul cel mare la loterie fiecăruia sau cheltuind cu cumpărarea voturilor tot ce câștigă soțul meu la cabinet, Dumneavoastră v-ați păstrat vederea când toată lumea era oarbă și încă n-ați putut sau refuzați să-mi explicați de ce, Și asta mă face acum vinovată de conspirație împotriva democrației mondiale, Exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
spre est marea înghețată de apropierea iernii. Am povestit toate acestea cât am putut mai bine întrucât îmi place contrastul acestor episoade cu viața pe care văzusem că o ducea Strickland la Ashley Gardens, când se ocupa de vânzarea și cumpărarea acțiunilor la bursa; dar îmi dau seama că acest căpitan Nichols era un mincinos fără pereche și presupun că nu e pic de adevăr în tot ce mi-a spus. Nu m-ar mira să aflu că nici nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Moldova lui... Undeva, un sentiment subconștient luminează o emoție veche, de tinerețe, și îi dictează o replică din Apus de soare: O, Moldovă... După Paștele ăla plin de gafe, n-am uitat ce mi-a făcut Căpșuna cu vânzarea și cumpărarea casei de lângă noi, aveau proprietate acuma și o făceau pe nebunii?, ce, degeaba a muncit Maestrul?, nu l-am uitat pe babalâcul, mitocanul Cezarinei, câte beri?, una pe zi sau una pe an?, a întrebat ăla, ce viață duceți voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de sănătoasă! Întrucât sărmana Beatrice a murit, probabil că voi primi ceva bani, dar al naibii de puțini. Îi pot ierta mamei aproape totul, cu excepția faptului că, Într-o izbucnire bruscă de habotnicie, Înspre sfârșit, a donat jumătate din banii rămași pentru cumpărarea de vitralii și echiparea seminarului teologic. Avocatul meu, domnul Barton, Îmi scrie că miile mele de dolari sunt investite În cea mai mare parte În liniile de tramvai și că numitele Tramvaie Urbane pierd bani, din cauză că biletul costă numai cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cum poate cineva să știe că și-a asigurat serviciile cuiva care chiar e bun în ceea ce face? — Sunt foarte bun în ceea ce fac, Frau Lange. Reputația mea e recunoscută. Acum două luni am avut chiar și o ofertă de cumpărare a afacerii. Se întâmplă să fi fost o ofertă foarte bună. — Și de ce nu ai vândut? — În primul rând, pentru că afacerea nu era de vânzare. Și în al doilea rând, pentru că aș fi un angajat la fel de prost pe cât de prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]