3,132 matches
-
Făgărașului. Cetatea Comăna, situată la 15 km în amonte de Comăna de Jos, pe Valea cu același nume, a fost construită în secolele XII-XIII de comunitatea locală pentru a asigura independența Țării Făgărașului față de invazia maghiară. De asemenea, vestigiile localităților dacice și prefeudale din lunca Oltului (care curge la 500 m de sat), atestă existența multimilenară a oamenilor în aceste locuri. Festivalul Tradițiilor și obiceiurilor de iarnă,(2 ianuarie) Comăna de Jos. Organizator: Primăria Comăna. Ceea ce frapează vizitatorul este modul în
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Cetatea dacică Costești - Cetățuie este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu scop de protecție împotriva cuceririi romane. Se găsește lângă satul
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
Cetatea dacică Costești - Cetățuie este una dintre cele șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu scop de protecție împotriva cuceririi romane. Se găsește lângă satul Costești, comuna Orăștioara de Sus din județul Hunedoara. Cetățuia
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
lină deoarece accesul era mai ușor. Zidul era inspirat de construcțiile elenistice analoge iar tehnica de construcție a fost adaptată de daci la condițiile specifice ale Munților Orăștiei. Acest tip de zid a fost botezat de specialiști "murus Dacicus" (zidul dacic). Zidul avea cel puțin 3-4 m înălțime, era gros de 3 metri, avea două fețe, una exterioară și una interioară, și era format din blocuri din calcar conchilic, blocurile erau tăiate regulat ("opus quadratum"). Aceste blocuri aveau dimensini variabile: 60-80
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
luptă pentru apărători. Mai existau în spatele zidului și niște platforme de luptă care erau sprijinite tot pe blocuri de calcar. Dacă atacatorii treceau de aceste sisteme defensive ei trebuiau să dărâme o altă poartă (înaintea celui de-al doilea război dacic această poartă a fost blocată cu coloane luate din sanctuarele de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă spre platoul superior. După poartă singurul sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
barbare" papar. Deci Huda lui Papara ar putea înseamnă adăpostul, casa conducătorului religios. În preistorie și în vremea dacilor peșteră a fost folosită că locuința și loc de cult. Nu departe, la nici 20 km distanță se află ruinele cetății dacice, Apoulon (Piatră Craivii) clădita în sec. al 3-lea î.e.n., pe vremea regelui Rubobostes(unde se crede că Decebal și-a pus capăt zilelor). Zamolxes, zeul dacilor s-a retras într-o peșteră din Trăscău, cea mai mare și mai
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
ai lumii : Zamolxe, Zaratustra și Moise. Cât despre retragerea lui în peștera și apariția după 4 ani nu a avut rolul de mister inițiatic ci a fost o lecție pentru poporul care poate nu ii urma toate îndemnurile. Mitologicul munte dacic care a fost sediul lui Zamolxis sau locuința marelui preot dac a fost Kogaionon. Semnalat de greci, Strabon scrie despre peșteră de retragere a lui Zamolxis care se află în acest munte. Muntele luase numele de la râul ce curgea alături
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. Ei se trag din vechii preoți asceți traco-geti - kapnobatai călători prin nori sau umblători prin fum, cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Solomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacica, solomonarul din tradiția folclorica este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Faptul că în zi senina de vară, fără nici un semn special, apa Văii Morilor își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
au considerat impunătorul monument roman Tropaeum Traiani drept biserică. Cu un diametru de 30 m și o înălțime de 20 m, monumentul are de jur-împrejur 54 de basoreliefuri reprezentând scene de luptă. Lângă monument se află un muzeu de antichități dacice, grecești și romane. Comuna se află în sudul județului și este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Constanța de Călărași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Adamclisi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
timpurie; la „Groapa cu albeală” aflată la 2 km sud de satul Zorile se află o altă așezare din perioada Latène; la Adamclisi, la intersecția DN3 cu drumul local ce duce la Tropaeum Traiani s-au găsit urmele unei necropole dacice din perioada Latène; în marginea de vest a satului Adamclisi se află o așezare medievală timpurie (secolele al VIII-lea-al X-lea); altă cetate similară se află și la est de cetate; un alt apeduct roman (denumit „Apeductul de la
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
Ilieni, în locul numit "Dealul Izvorului" s-au descoperit urmele unor construcții cu ziduri de piatră și fragmente de țiglă și ceramică romană. La săpăturile din 1963 de la punctul numit "Kerekesvas" (Roata de Fier) s-au găsit fragmente ceramice de factură dacică din secolul I î.e.n. Al II-lea război mondial face multe victime în luptele dintre detașamentele române și sovietice pe de o parte și detașamentele ungare și germane pe de alta. Osemintele celor căzuți pe câmpurile de luptă au fost
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
din epoca bronzului târziu. Urmele de fortificție ale unor construcții medievale: "Cetatea Aluniș" și "Cetatea Meszke" s-au descoperit în satul Măgheruș. Ceramică pictată de tip "Cucuteni-Ariușd", ceramică ornamentală cu dungi de tip "Coțofeni", o urnă ceramică Hallstattiană și ceramică dacică din epoca "La Téne" s-a descoperit la Ozun. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul industriei alimentare, textile și de prelucrare primară a lemnului, precum și activități în domeniul comerțului, morăritului și panificației, serviciilor și agroturismului. Agricultura prin cultura
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
aparțin actualei comune Turia aduc dovezi ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Alungeni, în locul numit "Piatra" s-a descoperit o așezare neolitică, lîngă pădurea " Capătul Stejarului" una "eneolitică" iar la "Fântâna Sărată" o așezare dacică din a doua epocă a fierului, cu vetre de pământ și pietre. În acest loc s-a descoperit și un tezaur format din 148 denari romani republicani, precum și mai multe fragmente ceramice lucrate cu mâna. În grădina conacului Apor, din
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
un tezaur format din 148 denari romani republicani, precum și mai multe fragmente ceramice lucrate cu mâna. În grădina conacului Apor, din satul Turia, au fost dezvelite resturile unor așezării aparținând culturii Srarčevo-Criș, o așezare din epoca bronzului, Hallstatt, "La Téne dacic" și o așezare din evul mediu timpuriu, secolul al XII-lea și secolul al XIII-lea. Lângă satul Turia, pe un deal se află ruinele cetății Bálványos iar în urma explorărilor, pe baza studierii materialului și a elementelor de construcții descoperite
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
în urma explorărilor, pe baza studierii materialului și a elementelor de construcții descoperite, donjonul a fost încadrat în sec. XII-XIII. Lângă cimitirul roman-catolic din Turia s-a descoperit materiale ceramice aparținând culturilor "Coțofeni, Schneckhenberg și Wietenberg", precum și două locuințe atribuite perioadei dacice din sec. IV-III î.e.n. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul prelucrării lemnului, comerțului și agroturismului, activitățile principale rămân însă agricultura prin cultivarea terenurilor, creșterea animalelor și exploatarea fânețelor.
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
-se printre cele 20 de persoane cercetate pentru subminarea puterii de stat și crime împotriva umanității. De asemenea, s-a aflat și în atenția procurorilor în dosarul „Aurul dacilor”, fiind indicat de martori sub acoperire ca posibil beneficiar al brățărilor dacice, însă procurorii au decis neînceperea urmăririi penale în cazul său. În declarația de avere înaintată de Dan Iosif la data de 13 iulie 2006 către Camera Deputaților din Parlamentul României, Dan Iosif a declarat că a avut în posesia sa
Iosif Dan () [Corola-website/Science/304940_a_306269]
-
ceramică, unelte, arme și un mormânt de inhumație. Pe baza stratigrafiei și a materialelor descoperite, s-a putut stabili că zona a fost locuită sporadic în epoca bronzului, mai accentuată în prima parte a epocii fierului și consistentă în perioada dacică. Tot aici s-au găsit un inel de argint, un vârf de spadă medievală din secolul al XII-lea și câteva monede din secolul al XVI-lea. În 1548 este amintită ca și „Covasna”. În 1840 a primit dreptul de
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
puternice decât în cazul celților. Aceste influențe s-au materializat în produse evident superioare de care cultura celtică nu a beneficiat niciodată înainte de ocupația romană. Este vorba de cetățile cu ziduri de piatră ecarisată ori de arhitectura sacră. Tehnica zidurilor dacice (de factură grecească) era evident superioară modalității în care celții își construiau, în aceeași vreme, cetățile. Toate aceste denotă un serios pas înainte, un avans al civilizației daco-getice, favorizat de prezența efectivă și activă a meșterilor greci. Tracii, al căror
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
ale tracilor, triburile dacilor și geților erau cele mai mari și cele mai puternice. Ocupau teritoriul cuprins între Munții Balcani (Haemus) și Munții Slovaciei, și de la litoralul apusean al Mării Negre până dincolo de bazinul Tisei, adică până la Bazinul Panonic. Triburile denumite "dacice" locuiau pe teritoriul actualei Transilvanii, - Bazinul Carpatic -, și al Banatului, iar ale "geților" în câmpia Dunării (inclusiv în sudul fluviului), în Moldova și Dobrogea de azi. Una și aceeași populație geto-dacă apare la scriitorii greci de obicei cu numele generic
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii cultivau intensiv și vița de vie. Câțiva termeni dacici legați de această ocupație au rămas până azi în limba română ("butuc", "strugure", "curpen"). Practicau tot atât de intens albinăritul și, bineînțeles, pescuitul. Creșteau vite cornute, mici și mari; iar rasa de cai foarte iuți ai geților era renumită. Dacia era vestită
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
prin împletire de fibre sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de tip elenistic, din tezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna, Stăncuța în județul Galați, etc. Pe întreg teritoriul geto-dacic exista o artă dacică a argintului, generalizată, începând din sec. III î.e.n. Meșterii argintari daci practicau și tehnica suflării cu aur. Obiectele de aur descoperite până acum sunt însă într-un număr foarte mic. Explicația (o explicație cel puțin parțială) ar putea fi dată
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
acea dată se aflau pe aceeași treaptă de civilizație. Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna, cele două forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca cu toartă (așa numita ceașcă dacică) și farfuria cu picior înalt, „fructiera”, cum i se spune de obicei, fiindcă seamănă într-adevăr cu o fructieră clasică. Cea mai veche ceașcă dacică cunoscută (găsită la Schela Cladovei, lângă Turnu Severin) datează din sec. II î.e.n. Ornamentația este
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
cu mâna, cele două forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca cu toartă (așa numita ceașcă dacică) și farfuria cu picior înalt, „fructiera”, cum i se spune de obicei, fiindcă seamănă într-adevăr cu o fructieră clasică. Cea mai veche ceașcă dacică cunoscută (găsită la Schela Cladovei, lângă Turnu Severin) datează din sec. II î.e.n. Ornamentația este încă simplă, reducându-se la linii incizate, alveole făcute cu degetul, precum și proeminențe în relief de brâie, butoane, uneori chiar reprezentări schematice de flori sau
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că folclorul românesc, arta plastică, muzica, dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv în fondul principal lexical al limbii române, arată
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv în fondul principal lexical al limbii române, arată încă o dată că poporul român este continuatorul civilizației și culturii daco-geților. În scrierile lor cu caracter literar și istoric, Sofocle, Herodot și Tucidide oferă primele informații despre geto-daci, populațiile ce
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]