4,493 matches
-
Tinereții tale, printre altele, Îi lipsește... cum să-i spun!... Ah, da - candoarea! Tinerețea ta, a voastră, este una Îngâmfată, plină de sine și de „marele vostru rol”. Da, asta e, vă lipsește „purtarea nobilă”, acea frumoasă reticență sau ipocrizie decentă, cum vrei să-i spui, a adevăraților aristocrați, cei care, din eleganță măcar, sunt capabili să emită lucruri negative despre propria persoană! Ha, te-ai gândit vreodată la acest aspect al lucrurilor, o, zeule măreț și atoatedistrugător, deși, uneori, nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pornirile umorale și merge la victorie cu puterea argumentelor irecuzabile. E foarte bine informat și are convingeri consolidate. Nu fixiste! Stilul său este alert, al urgenței, dinamic, decis, cursiv. Căci ce poate fi mai ispititoare decât o bună controversă, intelectuală decentă în pofida acidității ei? Polemistul nostru nu-i viforos ca Eminescu, nici neguros subiectiv ca G. Ibrăileanu, nici "imperturbabil" ca E. Lovinescu. Reacțiile lui per contrariam, repet, au vehemență temperată, argumentația permanentă și vioiciune stilistică. Să mergem la exemple. Campaniile demarează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apăr cinstea, dreptatea și dragostea de viață ! Trăiesc într-o lume frământată, zbuciumată, o lume care încearcă să-și croiască un nou drum spre viitor. Văd în jurul meu o lume necăjită, lipsită de strictul necesar, ajut cât pot și trăiesc decent din drepturile pe care le am ca fost slujitor al școlii și ca veteran de război. Dacă timp de aproape 50 de ani regimul comunist m-a arătat cu degetul ca indezirabil, mă bucur că astăzi Țara recunoaște că i-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
avut în vedere colonizarea unei zone de cel puțin 30-50 km de la graniță cu etnici din Valea Timocului, din Grecia, din regiuni suprapopulate sau din acelea în care calitatea solului și lipsa de resurse nu permiteau localnicilor o stare materială decentă. Tot în 1938, Secția a II-a a întocmit un amplu material despre organele de informații din Germania, apreciate drept „foarte răspândite și perfect constituite”. Studiul a început cu un editorial din ziarul „Der Deutsche Radfahrer”, care a dat, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
domeniile. PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE COALIȚIEI POLITICE DE GUVERNĂMÂNT 1. Reforma societății românești pentru recunoașterea și afirmarea valorilor morale, democratice și general umane. 2. Așezarea dreptului de proprietate la temelia societății românești. 3. Actul de guvernare va urmări atingerea unui nivel decent al calității vieții. 4. Accelerarea reformei instituționale, incepand cu Guvernul României, pentru crearea unui stat modern. 5. Restructurarea și modernizarea industriei românești, în sensul redimensionării și privatizării acesteia, în vederea asigurării unei creșteri economice durabile. 6. Reorientarea și dezvoltarea agriculturii în
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
unui ajutor de urgență în suma de 10 milioane lei, din fondurile prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, domnul Muntenasu Dumitru, domiciliat în comuna Pantelimon, sătul Runcu, județul Constantă, pentru completarea veniturilor în vederea asigurării condițiilor decente de trai. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu Ministrul finanțelor, Daniel Dăianu Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Remus
HOTĂRÂRE nr. 128 din 11 martie 1998 privind acordarea unui ajutor de urgenta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120457_a_121786]
-
Cașinului coastele de sud ale văii, umbrele la ora cînd sînt ghizi, Oneștiul crescînd clădiri albe, încolo în vigoare libertatea văzduhului de seară fără om, în gara cu de Chirico Trei fete la țîșnitoare, cu o minge în mînă, totul decent pe peron, ca viitorul, semnul bisericii legendare din Borzești palimpsest, deasupra lent jeturile albe de avion de vînătoare, semn șters ori confirmat în mijloace moderne, comuna Căiuți seamănă cu numele din panoul rutier, două tunuri autentice, cu țeavă lungă, casca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
omul lucrează la altă scară decît aceea a propriilor condiții și intră direct în foc, nu în pămînt, canton luminile domesticite pe lîngă el, Borzești locomotiva de manevră, vagonul cu inscripție de leșie de sodă, biserica în mituri ștefaniene luminată decent de mit. Ora 8,02, în personalul Buzău Ghimeș, urcat din Onești, cald, miroase, a fost plin de țigani! stai aici, unde te duci pe culoar, vrei să răcești? cercetarea în exterior exclusivă, inclusivă interiorizarea, tot caracterul unilateral deschide geamul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la AMT (a mai trecut ), dar nu trebuie să ne intereseze acest aspect, ci cu ce rămânem în urma faptelor de ieri. O zi trecută nu este și pierdută, atăta timp cât vei face alegerile potrivite în scopul asigurării unui trai decent. Fă diferența dintre lucrurile care îți pot îmbunătăți calitatea vieții și lucrurile care îți încetinesc “evoluția”. Acest lucru te poate face să deslușești misterul oamenilor care au reușit în viață. Maturitatea înseamnă de fapt conștientizarea importanței fiecărui lucru din viața
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
încăperea nu este bine aerisită și încărcată cu o mai mare cantitate de ioni negativi, decât cei existenți. Am auzit de vedete cum că ar dormi cu geamul deschis în vreme bună, pe lângă faptul că se culcă la o oră decentă, și asta pentru a arăta bine în ziua următoare. Faceți și voi la fel, măcar timp de o săptămână, bineînțeles nu și într-un anotimp rece, și veți fi uimite de rezultate. În anotimpurile reci este recomandat să aerisim măcar
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Toma Florica, fost secretar în anii '80, cum ați cunoscut-o? D. T.: Când am ieșit eu, era secretar doi, cu cadrele, venea de la "Țesătura", a lucrat și la UTC. S. B.: Ion Iliescu o descrie astfel: "O femeie destoinică, decentă, activă, bucurându-se de respect și simpatie"5. D. T.: Mi-o amintesc ca pe o femeie echilibrată, atentă, comunicativă, înțelegătoare. S. B.: Urmează Chelaru Cristea, fost șef al propagandei, fost șef al TVR-ului, venit dinspre presă. D. T.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bine făcut, agreabil, comunicativ. Parcursese mai multe trepte de școlarizare pe linie de partid și de activitate practică; era un om inteligent, receptiv. Era bine văzut și apreciat în rândul activiștilor de partid, ca și al cetățenilor, fiind un om decent și deschis dialogului și contactelor umane"10. De la Iași, Potop a plecat ca adjunct-șef al Secției de Propagandă a CC, apoi prim-secretar la Buzău și Președinte al Comitetului de Radio și Televiziune. Și acolo i s-a întâmplat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Comitetului municipal, tovarășa Costin Constanța 45 aduce în atenție că studenții ce fac practica pedagogică în licee vin în ținute necorespunzătoare: "Profesorii se prezintă într-o ținută corespunzătoare, femeile au fost obligate să-și facă halate, să aibă o ținută decentă la ore, în schimb vin o parte dintre studenți într-o ținută indecentă și dacă le facem observație atunci apărem, noi, cei din licee, niște femei îmbătrânite care nu mai pricepem moda și tinerețea. Pur și simplu am interzis unor
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ședința secretariatului Comitetului județean de partid din 24 decembrie 197910, s-a stabilit realizarea "Revelionului tineretului și studenților", organizat în cantina "Tudor Vladimirescu". Secția de propagandă urma să verifice repertoriul formațiilor artistice care urmau să evolueze, urmărind "asigurarea unui conținut decent și eliminarea manifestărilor religioase". În toate unitățile de învățământ urmau să funcționeze "Cluburile de vacanță". "Comitetul județean de cultură va asigura repertorii pentru urături cu caracter laic, care să prezinte succesele obținute de poporul nostru în construcția socialistă, dragostea și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la care invitam activul biroului ASC din CU. Țineam foarte mult la echipa mea. Eu o consideram ca pe o chestie de socializare extraordinară. Nu se cântau imnuri, ode. S.B.: Dar la repertoriu era o cenzură, de pildă, să fie decente, cel puțin așa se arăta în 1979. Probabil să nu se cânte colinde religioase. D.T.: În 1979 era Cranta, dar eu personal nu am semnat niciun pricaz vizavi de colinde, de cântece religioase. Singurul meu interes era ca să vină la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
zis trăsnet? Mai mult decât atât, efectul unei serii declanșate de tunete și trăsnete. Timp să-mi adun gândurile nu aveam și nici să meditez asupra frazelor din care să improvizez ceva asemănător cu un discurs cât se poate de decent. Să refuz invitația amfitrionului? Imposibil, căci asta ar fi însemnat să jignesc publicul care habar n-avea de împrejurările în care sunt invitat să iau microfonul și să vorbesc. În sfârșit, m-am ridicat în picioare și, începând cu câteva
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
total de 756.930 de suflete. Deși privați de cetățenia care le-a fost acordată abia în urma prevederilor Tratatului de Pace încheiat cu România la Paris în 1919 (și a presiunilor marilor puteri occidentale), evreii care aspirau la o integrare decentă în societatea românească, cu drepturi, dar mai cu seamă cu datorii, s-au înrolat ca voluntari și au participat atât în Războiul de Independență din 1877-1878 (cu 883 de ostași și subofițerul Mauriciu Brociner distins pentru bravură în lupta de la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
continuat discuția, dar eu mi-am format convingerea că o fi fost o neatenție din partea domnului López, dar și un pic de patriotism. Chiar așa, fără control?! Umor latino-american Señor Escandel Zambrana Eduardo era un om serios, funcționar public, îmbrăcat decent și foarte orgolios. Mergea pe jos la serviciu, țanțoș, grav și metodic. Adică avea un ritm al său, din care nu ieșea, chiar dacă ar fi întîrziat la serviciu. Îmbrăcat ca un om dintr-o țară caldă, totuși avea ceva în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
activ și inteligent, încropesc, în grabă („în grabă“ e mult spus), un inventar: câte tipuri de trecere prin viață există? Tipul A: Subzistența. N-ai timp să reflectezi la rostul vieții. Te străduiești să obții, mai mult sau mai puțin decent, substanța ei zilnică, materia ei vitală. Ești ocupat și obosit. Abia dacă poți savura mici episoade de refacere, în weekend sau în concediu. În rest, n-ai nici o poftă de metafizică. Speri doar să nu te lovească vreo nenorocire. Tipul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
resursele nebănuite ale bunei-cuviințe, practica uitată a politeții. Măcar atât. Deocamdată, scena e integral ocupată de râgâieli și sudalme. Plăcerea de a beșteli mitocănește tot ce mișcă, voluptatea de a silui limba și de a contraria regulile minimale ale conviețuirii decente, demolarea oricărui respect pentru oameni și instituții, vulgaritatea, prostul gust, reaua-credință, sminteala, minciuna, batjocura au devenit reflex cotidian. Ecranele televizoarelor și paginile gazetelor sunt pline ochi de harță și dejecție. Mi se va spune că am pretenții utopice, că nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai joasă: forța brută. Actorii publici nu mai au decât un singur țel, o singură preocupare, o unică specie de interogativitate: care pe care? Scuipatul a devenit o formă de dialog, datul la gioale - o metodă. În peisajul imperfect, dar decent al Uniunii Europene, facem figura unei rezervații de caftangii. Știu, și „la centru“, în țări cu democrații stabile, există conflicte, replici dure, nervi. Dar la noi ele au devenit pâinea zilnică. „Bărbații de stat“ nu mai vor să fie decât
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nici disperarea, nici inaptitudinea de a-ți găsi rostul nu se pot rezolva prin legiferare, prim „măsuri“ guvernamentale. Statul poate interveni când ele se manifestă în afara legalității și în detrimentul celorlalți. E obligat, de asemenea, să asigure contextul necesar unei vieți decente și echitabile. Dar nu poate modela suflete, nu poate „livra“ rețete euforizante, nu se poate ocupa de mistagogie și psihiatrie. Astea sunt treaba individului atemporal, a omului lăuntric, a conștiinței de sine. Să nu fim mai subtili decât e cazul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de a intermedia între opinii contradictorii, de a fi un manager înțelept al dialogului și al bunei-cuviințe. Evident, aș fi încântat să constat că jurnalistul are, când scrie, și o notabilă înzestrare literară. Dar mă mulțumesc și cu simpla folosire decentă a limbii române. Pe acest fundal, declarația unei tinere și drăgă lașe reprezentante a breslei, cum că ocupația ei de predilecție este să mănânce politicieni pe pâine, mă tulbură. Adică cum? Ce să înțeleg? Că pleacă „pe teren“ cu șișul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
emitea decât două ore pe zi, dintre care una de propagandă, lumea se uita la ce i se dădea. Înjura și se uita. Dar când avea parte de un film bun, de o piesă de teatru „normală“, de o muzică decentă știa să se bucure. Cei care „prindeau bulgarii“ n-o făceau ca să afle niscaiva intrigi amoroase din Bal cani, ci tot pentru vreun serial sau vreun film de calitate. Publicul nu e imbecil, decât dacă te ocupi asi duu, pe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
adevăr: nu mai poate fi vorba de libertate deplină, nici de sclavie, ci de o libertate limitată și controlată În cadrul ansamblului viu care este biocenoza, al cărei prototip fusese lichenul, În care nici unul nu huzurește ci, acționând complementar celuilalt, trăiește decent. O libertate am putea spune „constituțională“. Și așa, au Încetat Încercările de evadare, deși tentația rămâne, În favoarea alternanței la guvernare a fiecăruia. Omul Însă, nițeluș infatuat - și putea fi, mai ales avea și pentru ce, căci obținuse rațiunea -, a crezut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]