104,572 matches
-
aplicabile, reglementând în materia pedepselor penale, în sensul înlocuirii răspunderii penale cu o formă de sancțiune civilă, și au și o natură procesuală, prin termenul instituit, respectiv, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Instanța de sesizare a reținut și soluția dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 17/2015, conform căreia, în cauzele penale având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr.
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
prevăzute de Codul fiscal și de Codul de procedură fiscală;“. Art. 10: (1^1) În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
în mod cumulativ, și îndeplinirea unor condiții procedurale, referitoare la momentul-limită până la care conduita activă a inculpatului care optează pentru achitarea integrală a sumelor prevăzute de legea specială conduce la obținerea beneficiului impunității. Această limită normativă corespunde momentului rămânerii definitivă a hotărârii judecătorești, ceea ce înseamnă că, pe întreaga durată a urmăririi penale și a judecății în fazele ordinare, participantul la comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 are posibilitatea să uzeze de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
penale a făptuitorului, în urma exercitării depline a acțiunii penale. Ea presupune, prin ipoteză, epuizarea acțiunii penale exercitate, prin stabilirea condițiilor de existență a infracțiunii, a celor de tragere la răspundere penală a făptuitorului și prin formularea unor concluzii judiciare definitive cu privire la vinovăția acestuia și imperativul sancționării sale penale în vederea restabilirii ordinii de drept. În schimb, plata majorării procentuale prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu reprezintă efectul stabilirii răspunderii penale a inculpatului. Ea
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
în vederea restabilirii ordinii de drept. În schimb, plata majorării procentuale prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu reprezintă efectul stabilirii răspunderii penale a inculpatului. Ea intervine pe parcursul procesului, anterior, așadar, pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive și, implicit, premergător stabilirii răspunderii penale a făptuitorului; în plus, plata acestei sume nu are rolul de constrângere specific pedepselor, de vreme ce ea urmărește tocmai stingerea acțiunii penale, adică lipsirea sa de obiect, și prin aceasta împiedică o statuare
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
și, implicit, premergător stabilirii răspunderii penale a făptuitorului; în plus, plata acestei sume nu are rolul de constrângere specific pedepselor, de vreme ce ea urmărește tocmai stingerea acțiunii penale, adică lipsirea sa de obiect, și prin aceasta împiedică o statuare definitivă a instanței asupra vinovăției ori a celorlalte condiții de tragere la răspundere penală a făptuitorului. În acest context se poate aprecia că plata unei sume superioare valorii prejudiciului infracțional de către persoana suspectată de comiterea faptelor cauzatoare ale respectivului prejudiciu
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
în cauză, se consideră cheltuieli accesorii. ... (3) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei; ... b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate; ... c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere; ... d) valoarea ambalajelor care
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, urmând ca această sumă să se restituie sau să se vireze, după caz, în conturile corespunzătoare de venituri bugetare, conform hotărârii definitive a instanței judecătorești; ... d) permisiunea privind reluarea efectuării transportului se acordă cu condiția achitării amenzii aplicate sau a achitării unei sume egale cu amenda, precum și a îndeplinirii condițiilor legale pentru continuarea efectuării transportului. ... (2) La efectuarea controlului în trafic
ORDONANȚĂ nr. 12 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251255]
-
Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, excepție ridicată de Dan Băzăvan în dosarele nr. 1.370/3/2020 și nr. 28.972/3/2019 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ.
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Avocatului Poporului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 18 noiembrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-șef delegat, Mihaela Senia
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
de acest refuz, la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc. Judecarea plângerii se face cu citarea părților, hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului, iar executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătorești rămase definitivă. Așadar, dispozițiile art. 56 din Legea nr. 188/2000 reglementează calea de atac pe care o are la dispoziție partea interesată, respectiv plângerea împotriva refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi un anumit act în cadrul procedurii executării silite, alin.
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
de neconstituționalitate ridicată de Mirela Cottea în Dosarul nr. 18.953/300/2016* al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 56 alin. (3) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
controlului din perspectiva nerespectării principiului egalității și a celui al neretroactivității. Astfel, susține că se creează o discriminare între acei magistrați care au săvârșit infracțiuni anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2014, dar care, în funcție de data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, respectiv înainte sau după acest moment, vor beneficia sau nu de pensia de serviciu. Arată că se încalcă și principiul neretroactivității legii, citând, în acest sens, cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 660 din
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
acesteia va pierde pensia de serviciu, dar un militar condamnat pentru spionaj sau trădare prin transmitere de secrete nu o va pierde. De asemenea, dacă s-ar considera că dispozițiile Legii nr. 118/2014 trebuie aplicate prin raportare la data deciziei definitive de condamnare, independent de data comiterii infracțiunii, s-ar încălca principiul egalității în drepturi, deoarece magistrații care comit aceeași infracțiune de corupție, în același timp, dar sunt judecați separat și condamnați definitiv la date diferite, ar avea, din punct de
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
a cerințelor pentru primirea pensiei de serviciu nu poate avea înrâurire și nu poate produce efecte asupra persoanelor cărora le-a fost deja recunoscut dreptul de a beneficia de această pensie, câtă vreme condamnarea însăși nu atrăgea, la momentul rămânerii definitive a hotărârii penale, pierderea dreptului la pensia de serviciu. Ca o consecință directă, se pune și problema respectării principiului previzibilității legii. ... 13. Tribunalul Iași - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 14. Curtea de Apel București - Secția
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
din Legea fundamentală mai sus invocate. Semnificația principiului ne bis in idem este aceea că nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică (art. 6 din Codul de procedură penală), situație care nu se regăsește în ipoteza analizată. ... 25. Totodată, referitor la critica prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (8) din
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
reținut că prevederile art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prezintă două ipoteze de aplicare. Întro primă ipoteză, când condamnarea intervine în timpul în care persoana deține calitatea de judecător, condamnarea și amânarea aplicării pedepsei dispuse printr-o hotărâre definitivă constituie chiar cauze de eliberare din funcția de judecător [art. 65 alin. (1) lit. f) din lege], astfel încât pierderea calității de judecător împiedică nașterea dreptului la pensia de serviciu. Spre deosebire de cauza de eliberare din funcție care survine
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
după încetarea funcției de judecător prin pensionare, efectul juridic al hotărârii de condamnare cu privire la beneficiul pensiei de serviciu se produce imediat, respectiv judecătorul pierde beneficiul pensiei de serviciu (născut la data eliberării din funcție) începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Sub aspectul incidenței temporale a normei care reglementează sancțiunea cu privire la dreptul la pensie de serviciu, singura condiție impusă de legiuitor este aceea ca infracțiunea pentru care a fost condamnat judecătorul să fi fost săvârșită
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
3.014/99/2017 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și de Elena Rovența și Liliana Bădescu în dosarele nr. 14.806/3/2017 și, respectiv, nr. 19.522/3/2018 ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția I civilă și Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
și procesual aplicabile. Referitor la prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală arată că acestea îngrădesc accesul la justiție și încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât încheierea de respingere de către judecătorul de cameră preliminară este definitivă, „neexistând calea de atac prevăzută de dispozițiile art. 129 din Constituție“. Totodată, susține că „prin textul de lege menționat se încalcă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie penală“. Consideră că plângerea întemeiată pe prevederile art. 340 din
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
Astfel, consideră că din modalitatea de redactare a dispozițiilor art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală rezultă caracterul imperativ al elementelor ce intră în cuprinsul ordonanței emise de procuror. De asemenea, arată că, în ceea ce privește caracterul definitiv al încheierii pronunțate în temeiul prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că liberul acces la justiție nu presupune accesul la toate căile de atac și la toate instanțele judecătorești
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
de fapt și de drept ale acestora;“ ... – Art. 341 alin. (8): „(8) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. “ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
Cărbunești. ... 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 286 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Cărbunești și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, în ansamblul ei, precum și dispozițiile art. 87 alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021. PREȘEDINTELE
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
Tilă în Dosarul nr. 478/98/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 16 alin. (1^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
DECIZIA nr. 715 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251579]