4,789 matches
-
sociale. De aici, rezerva evidentă față de diversele tendințe ale culturii contemporane ce cultivau anarhia, înțeleasă ca principalul pericol la adresa sensurilor pozitive ale creației artistice. Nu era totuși un conservator, dar înnoirea însemna pentru el o reconstrucție raționalistă, a cărei valoare definitorie e libertatea. Raționamentul ce prezidează sistemul preconizat de V. explică și de ce, de pildă, a respins suprarealismul, a cărui poetică se întemeiază pe funcțiile subconștientului. În ansamblu, libertatea e privită ca o condiție existențială a culturii, opusă prin spiritul ei
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
Paul Valéry, personalitatea pe care o admira cel mai mult dintre contemporani. Cel de-al doilea ciclu de eseuri, dedicat culturii franceze, se definește prin același respect față de raționalismul pe care îl întrupează mentalitatea franceză, în opoziție cu neliniștea romantică, definitorie pentru cultura germană. Această secțiune - unde figurează și un elogiu adus lui Alain Gerbault, navigatorul solitar care a traversat Atlanticul - pare a constitui doar o schiță ce urma să fie completată în sensul sugerat de ultimele eseuri, cele din ciclul
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
Paleologu), însă modelând-o și interpretând-o într-o configurație de o superioară spiritualitate. Moralist și istorist, V., smerit la prima vedere, are obiective mari: panoramarea sapiențială a existențialului, din detaliile evocării enunțiative fiind abstras generalul. Ceea ce frapează și pare definitoriu este omogenitatea tematică, stilistică și valorică. Se poate cita de oriunde, eventual un poem precum Capodopera cinematografică din volumul cu același titlu (1999): „intrăm să vedem capodopera în timp ce afară / se pregătește alt film// desigur o altă capodoperă din ghemul negru
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
și să „supună judecății” partea de ridicol a vieții. Programul este completat de un articol al lui Delavrancea, Cultul celor mici, în care sunt elogiați eroii uitați, necunoscuți, umilii care fac istoria. Chiar din primele numere se întrevăd câteva atitudini definitorii: tendința moralizatoare, susținerea unui ideal etic de iubire universală și o înduioșare sentimentală (ulterior omniprezentă în literatura de aici). Vlahuță vorbește despre „familia artiștilor”, respinge, în dispută cu B.P. Hasdeu, critica ce poate lua forma de răfuială (Zacherlina d-lui
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
în România și Franța (1999), unde V. dă o lucrare academică consistentă, cumpănit structurată și redactată cu rigoare. Cercetarea este una de erudiție, de recenzare și interpretare a informației. Deși obiectul ei ține în principal de istoria și teoria literară, definitoriu pentru felul în care a fost concepută e caracterul interdisciplinar, autorul operând cu suplețe pe tărâmurile stilisticii, poeticii, retoricii, prozodiei etc., dar și în alte domenii: istoria artei, istoria ideilor și mentalităților, a filosofiei etc. Perspectiva de ansamblu este comparatistă
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai degrabă decât pentru cvasiacceptarea cunoașterii deja afirmate. Tot la reflecție critică (sau ceea ce numim filosofie a interpretării, hermeneutică, adaptată contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice sunt cele care duc la formularea finalităților educaționale, argumentează anumite discursuri și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decât cele formale, emis de MEC, reglementează punerea în aplicare a prevederilor art. 32 din O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată. • Acordul tripartit Guvern - Patronate - Sindicate privind Cadrul Național al Calificărilor (2004), corelat cu elementele definitorii ale Cadrului European al Calificărilor, completat în 2005, având drept anexă Cadrul de referință comun pentru dezvoltarea unitară a calificărilor în România în concordanță cu principiile și instrumentele Cadrului European al Calificărilor, cu precizări conceptuale și standarde de pregătire profesională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acesta funcționează în tinerețe la parametri înalți, ceea ce nu absolvă tânărul de necesitatea stimulării asidue a acestei funcții. Altfel, adică în absența unei exersări sistematice, capacitățile lingvistice ale tânărului pot înregistra evidente eroziuni (Denney, apud Munteanu, 2004). Cât privește învățarea, definitorie pentru adultul tânăr este deplasarea centrului de greutate de la învățarea dirijată social la autodidacticism. Desigur, unele profesii reclamă, prin însuși specificul lor, învățarea din necesitate. Tânărul, comparativ cu adultul de vârstă mijlocie, știe, de regulă, să uziteze cu mai multă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată încadrabili într-un altfel de „tip pur”, mereu fiind vorba despre o mixtură de câteva tipuri înrudite, cu o anumită prevalență definitorie. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că tipul concret de ascultător specific fiecărui adult nu este insurmontabil în abordare, mereu încremenit și egal cu el însuși, fiind totuși flexibil și versatil între anumite limite, variind și în funcțiedeunele condiții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru un timp, într-un același sau alt proces de „învățare-formare la locul de muncă” (Rogers, 2002). Dar, oricât de ample, extinse și variate ar fi preocupările pentru evaluarea în educația adulților, ele trebuie totuși jalonate de câteva motive majore, definitorii, evitându-se astfel și potențialul pericol al „diluției”, al „corodării” rațiunii sale de a fi, printre astfel de motive figurând obligatoriu (Caffarella, 2002): - identificarea cunoașterii, experienței și atitudinilor cursanților în preajma debutului programului de formare; - optimizarea punerii concrete în practică a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât și relativ la noi modalități, metode și instrumente de predare. Chiar dacă inițial implică un mare efort din partea lor, ulterior multiplele avantaje dobândite (mobilitate, un număr mai mare de studenți ce pot fi instruiți, economie de timp cu predarea etc.) sunt definitorii pentru justificarea efortului depus; - unele cadre didactice consideră că platformele de învățare virtuală pot fi folosite ca rampe de lansare pentru cariera lor, îmbunătățindu-le reputația și imaginea; - deși există programe și strategii privind adoptarea VLE-urilor, presiunea exercitată de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realitatea zilei, la o forță de muncă ce este caracterizată în ultimul timp și din ce în ce mai mult de mobilitate, venind astfel în întâmpinarea cursanților ce doresc să-și perfecționeze studiile, însă care mai au și alte îndatoriri de îndeplinit. Astfel, trăsăturile definitorii ale m-learning, mobilitatea și conectivitatea 1, s-au conturat pentru a suplini atât nevoia de educație și de mobilitate, cât și dorința comunității mobile de a accesa internetul folosind tehnologiile mobile. O astfel de conexiune internet asigură o independență fizică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai degrabă decât pentru cvasiacceptarea cunoașterii deja afirmate. Tot la reflecție critică (sau ceea ce numim filosofie a interpretării, hermeneutică, adaptată contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice sunt cele care duc la formularea finalităților educaționale, argumentează anumite discursuri și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
decât cele formale, emis de MEC, reglementează punerea în aplicare a prevederilor art. 32 din O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată. • Acordul tripartit Guvern - Patronate - Sindicate privind Cadrul Național al Calificărilor (2004), corelat cu elementele definitorii ale Cadrului European al Calificărilor, completat în 2005, având drept anexă Cadrul de referință comun pentru dezvoltarea unitară a calificărilor în România în concordanță cu principiile și instrumentele Cadrului European al Calificărilor, cu precizări conceptuale și standarde de pregătire profesională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acesta funcționează în tinerețe la parametri înalți, ceea ce nu absolvă tânărul de necesitatea stimulării asidue a acestei funcții. Altfel, adică în absența unei exersări sistematice, capacitățile lingvistice ale tânărului pot înregistra evidente eroziuni (Denney, apud Munteanu, 2004). Cât privește învățarea, definitorie pentru adultul tânăr este deplasarea centrului de greutate de la învățarea dirijată social la autodidacticism. Desigur, unele profesii reclamă, prin însuși specificul lor, învățarea din necesitate. Tânărul, comparativ cu adultul de vârstă mijlocie, știe, de regulă, să uziteze cu mai multă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
caracterizând sugestiv, prin ele însele, fiecare tip, dar trebuie menționat faptul că, în realitate, adulții ascultători nu sunt niciodată încadrabili într-un altfel de „tip pur”, mereu fiind vorba despre o mixtură de câteva tipuri înrudite, cu o anumită prevalență definitorie. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că tipul concret de ascultător specific fiecărui adult nu este insurmontabil în abordare, mereu încremenit și egal cu el însuși, fiind totuși flexibil și versatil între anumite limite, variind și în funcțiedeunele condiții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru un timp, într-un același sau alt proces de „învățare-formare la locul de muncă” (Rogers, 2002). Dar, oricât de ample, extinse și variate ar fi preocupările pentru evaluarea în educația adulților, ele trebuie totuși jalonate de câteva motive majore, definitorii, evitându-se astfel și potențialul pericol al „diluției”, al „corodării” rațiunii sale de a fi, printre astfel de motive figurând obligatoriu (Caffarella, 2002): - identificarea cunoașterii, experienței și atitudinilor cursanților în preajma debutului programului de formare; - optimizarea punerii concrete în practică a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât și relativ la noi modalități, metode și instrumente de predare. Chiar dacă inițial implică un mare efort din partea lor, ulterior multiplele avantaje dobândite (mobilitate, un număr mai mare de studenți ce pot fi instruiți, economie de timp cu predarea etc.) sunt definitorii pentru justificarea efortului depus; - unele cadre didactice consideră că platformele de învățare virtuală pot fi folosite ca rampe de lansare pentru cariera lor, îmbunătățindu-le reputația și imaginea; - deși există programe și strategii privind adoptarea VLE-urilor, presiunea exercitată de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realitatea zilei, la o forță de muncă ce este caracterizată în ultimul timp și din ce în ce mai mult de mobilitate, venind astfel în întâmpinarea cursanților ce doresc să-și perfecționeze studiile, însă care mai au și alte îndatoriri de îndeplinit. Astfel, trăsăturile definitorii ale m-learning, mobilitatea și conectivitatea 1, s-au conturat pentru a suplini atât nevoia de educație și de mobilitate, cât și dorința comunității mobile de a accesa internetul folosind tehnologiile mobile. O astfel de conexiune internet asigură o independență fizică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și etnocentrică, nu a existat dintotdeauna, ci reprezintă mai curând un produs specific al naționalismului epocii moderne. În Evul Mediu și mai ales În epoca Principatului (sec. XVI-XVII), elitele ardelene au profesat o Înțelegere a Transilvaniei care includea drept componentă definitorie diversitatea acesteia, caracterul său mixt, neomogen. Identitatea comună a instituțiilor sale politice și sociale avea la bază, după 1437, pactul dintre cele trei „națiuni” (adică stări sociale) componente, căruia i se va adăuga, după 1568, pactul stabilit Între cele patru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vremii: „Pricina - scrie el - sunt oamenii stricați cu liberte, egalite..., fără domn, făr’ de liturghie.” Nu este vorba despre un simplu clișeu conservator, nostalgic și moralizator, valabil pentru toate generațiile. De fapt, cei doi observatori surprind În pagina scrisă emblema definitorie a epocii lor: dramatica schimbare socială, Într-un ritm nemaivăzut până atunci. Pentru că, la cumpăna dintre veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea, societatea românească din Ardeal traversa apele unor prefaceri fundamentale. Semnele noului se Înfiripă timid sau eclatează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
impactul modernității, normele sale sunt greu de precizat, deoarece ele glisează continuu În spațiul dintre morala creștină „oficială” și etosul popular. În etica ortodoxă sau greco-catolică ale cărei precepte, difuzate săptămânal din amvon, marcau adânc mentalul popular, fidelitatea reprezenta nota definitorie a dragostei dintre bărbat și femeie, concepută Între frontierele unei stricte monogamii. „Să nu râvnești la muiearea de-aproapelui tău” - suna, În formularea din Catehismul lui Șincai XE "Șincai" (1783), binecunoscuta poruncă a noua. În plus, marcată de ideea păcatului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răscoalei, sau cel puțin să Încerce să le minimalizeze ori să le neglijeze. De aceea, el acordă un spațiu tot atât de Întins ca și ceilalți istorici ai răscoalei descrierii faptelor reprobabile comise de răzvrătiți. Combinația de iluminism, liberalism moderat și romantism definitorie pentru profilul ideologic al lui Horváth explică această atitudine, care Îl distanțează atât de viziunea autojustificativă a nobilimii, cât și de justificarea revoltei și a violenței, În spirit contractualist și iacobin, pe care o Întâlnim la apărătorii răscoalei. Dacă motivațiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stabilite sunt mult mai firave, mai greu de urmărit și de explicat. Aceste imagini sunt, de regulă, sumare, lipsite de complexitate și de nuanțe, fiind constituite din câteva caracteristici distinctive atribuite grupului respectiv, adeseori chiar dintr-o singură trăsătură, considerată definitorie pentru acesta. În pofida sărăciei lor de conținut (sau poate tocmai de aceea), stereotipiile etnice populare sunt deosebit de pregnante, se Întipăresc cu putere În mentalul colectiv și se repetă cu insistență, având o mare capacitate de rezistență În timp. În momentul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
onomastică și folclor), În accepțiunea lor de etnonime, atestă indubitabil un minimum de informație cu privire la popoarele respective În imaginarul social țărănesc. Mai mult, În conformitate cu mecanismul caracterizării etnice prin clișeu și stereotip, etnonimul Însuși conține adeseori, În semantica sa, trăsăturile distinctive, definitorii, ale poporului respectiv, așa cum sunt fixate ele În mentalitatea tradițională. Cazul francezului este deosebit de semnificativ În această privință. În textele aparținând culturii românești din faza de geneză a modernității sale (prima jumătate a secolului al XIX-lea) - publicistică, literatură, ideologie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]