2,722 matches
-
nu exista. În majoritatea țărilor foste comuniste, cartea „clasei” era discreditată, iar conflictele etnice interne nu ofereau suficient material, prin urmare noul teren politic a fost populat de o serie de noi categorii de uz public: „privatizarea”, „societatea civilă” sau „democratizarea” (sau „Europa”, care făcea cât toate trei). Dar Iugoslavia era un caz aparte. Tocmai pentru că variile grupuri etnice erau atât de Întrepătrunse (și nu suferiseră genociduri sau transferuri de populație de genul celor care au „purificat” Polonia sau Ungaria cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de putere (managerii cu conducerea), dar și una neoficială „acceptată” (liber sau impusă, dar tot acceptată), prin care salariații (prin disciplină) se supun puterii oficiale. Lucrarea va dezvălui relațiile „ascunse” ale puterii, căile „vizibile și invizibile” ale acesteia și căile democratizării vieții instituționale. Instituțiile administrației publice pun în evidență o serie de particularități de a concepe și practica managementul resurselor umane. Specificul instituțiilor administrației publice constă în realizarea de servicii publice. „Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
efectuată pe alte criterii și vizând alte obiective. Strategiile în managementul resurselor umane vor avea, ca „punct principal de sprijin”, tipul de relație public-administrație publică. Ca organ al puterii publice (am văzut anterior), administrația publică poate exprima grade diferite de democratizare. Organizarea activităților managementului resurselor umane ar putea lua, în acest sens, diferite forme (soluții). O soluție constă în reorganizarea „serviciilor de personal” într-un „consiliu director” aflat în directă legătură cu directorul general (conducerea de vârf a instituției). Funcția principală
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
perspectivă ale societății, în general, cu cele ale instituțiilor, în particular. În cadrul administrației publice, problematica locului de muncă evidențiază o serie de aspecte specifice de mare semnificație societală. Locul de muncă, într-o instituție publică, se proiectează în raport cu gradul de democratizare a societății, cu nivelul de participare civică a populației, cu schimbările dorite în sfera relațiilor publice. Locul de muncă în administrația publică „se mută” (am putea spune) la interfața instituției cu societatea (publicul) și are „ramificațiile” funcționale spre diversele domenii
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
divide și conduce”. Sistemele alternative de concepere și realizare a postului denotă, așadar, grade diferite de exercitare a dominației. Managementul postului se dovedește a fi un tip specific de exercitare a puterii, în cadrul instituțiilor prin care procesele de dominare (sau democratizare) își fac prezența în mod tacit (ascuns) sau deschis. Vom avea, deci, (a se vedea paragraful 3.2) diferite sisteme de management axat pe post, în raport cu tipul relațiilor sociale din cadrul instituției (capitolul 8). Sistemele tayloriste (tehnocentrice) se remarcă printr-o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia muncii, Editura Hyperion, București, 1996, pp. 23-25. footnote>. Mai recent, locul de muncă începe a fi conceput în raport direct cu problematica umană generală a unei instituții și cu cerințele tot mai presante ale democratizării vieții în „spațiul social al muncii”. În afară de unele aspecte de amploare mai redusă (despre care am mai vorbit, cum ar fi „insulele de producție”, „organizarea flexibilă”), se trece la schimbarea paradigmelor de gândire strategică asupra muncii ca atare<footnote Zarifian
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
trei mari considerente: comportamentul consumatorului pune În evidență modificări atitudinale și comportamentale care au avut loc la nivelul societății În ansamblul ei, iar studierea mecanismelor care stau la baza deciziilor oamenilor sunt esențiale pentru evoluția fenomenelor de globalizare, integrare europeană, democratizare; industria se află În fața unei mari provocări - aceea de a găsi soluții inovatoare pentru afirmarea și impunerea pe piața de consum, o astfel de analiză a comportamentului consumatorului putând furniza pârghii utile pentru managerii care vor să valorifice oportunități de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puternic polarizate, în care un grup restrâns controlează resursele economice în timp ce majoritatea populației trăiește în sărăcie. Dezvoltarea socială presupune deci un ansamblu coerent de politici economice și sociale menite să creeze o societate a bunăstării pentru cei mai mulți membri ai săi. Democratizarea învățământului a fost și este considerată mijlocul prin excelență de reducere a inegalităților sociale, de rupere a cercului vicios al sărăciei. În aceste condiții, politicile de promovare a egalității de șanse în educație au devenit cele care stau la baza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
impresia generală că dimensiunile măsurate în cadrul unor sisteme de indicatori nu sunt corelate” (Lindenberg, 2002, p. 303). În același timp, există dimensiuni ale calității vieții care sunt doar sporadic abordate de sistemele de măsurare a dezvoltării, cum ar gradul de democratizare a societății, gradul de participare: „Capitalismul promovat de agențiile internaționale precum FMI sau BM definesc dezvoltarea mai mult ca un proces de producție. Ca rezultat, măsurile se centrează pe două seturi de date: variabile de sistem (populație, PIB, cheltuieli publice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întrunire un moment istoric. Cuvintele-cheie erau perestroika sau restructurare și glasnost, adică deschidere. În viziunea lui Gorbaciov, perestroika era o politică "de accelerare a progresului social și economic al țării și de reînnoire a tuturor sferelor vieții"2366. Glasnost' însemna "democratizare a atmosferei"; nevoia de "mai multă lumină!". Partidul trebuia să știe totul, "adevărul" era obiectivul fundamental 2367. La cel de-al 27-lea Congres s-a adoptat al 12-lea Plan Cincinal, pentru 1986-1990 și s-au fixat directive economice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea probleme, dar găsise o soluție. Tema de bază a vieții sovietice era perestroika, "restructurarea tuturor aspectelor vieții sociale - la o scară fără precedent și de tip revoluționar. Mai mult decît atît, în ianuarie 1987, CC al PCUS optase pentru "democratizare", o deschidere care era "o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea democrației". Erau acești doi stîlpi de susținere un panaceu pentru problemele sovietice? Bineînțeles că nu. La urma urmei, deschiderea și receptivitatea la critici afectează interesele oamenilor... Tuturor ne este drag socialismul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noii oligarhii" alcătuită din oameni protejați sau chiar membri ai elitei politice postcomuniste. În ciuda lentorii reformelor, a genezei noii oligarhii politico-economice și a ubicuității corupției, trebuie remarcate și progresele înregistrate în direcția consolidării democrației românești. Cel puțin trei factori ai democratizării merită subliniați ca având o influență notabilă în acest sens: a) în primul rând, alinierea la instituțiile occidentale fundamentale a avut un efect democratizor. De exemplu, în 1994 NATO a anunțat programul de cooperare în vederea cooptării de noi membri. România
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
democrației românești; c) în fine, merită evidențiat rolul jucat de inițiativele non-guvernamentale din străinătate, printre care Fundația pentru o Societate Deschisă, finanțată de George Soros, a avut un rol catalizator (Gallagher, 2004, pp. 148-149). Un simptom și mai puternic al democratizării l-a reprezentat însă prima alternanță la putere ocazionată de rezultatele alegerilor din 1996. Convenția Democrată Română, coaliția care a polarizat opoziția față de elementele conservatoare, a primit 30,17 procente din voturi, în timp ce partidul succesor al PCR, acum sub o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic etc.); ii) perioada pluralizării (post 1998), în timpul căreia se conturează o "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122), fapt care conferă discursului istoric școlar note de polifonie. Democratizarea societății românești a adus multiperspectivismul în conceptualizarea trecutului. Imaginea monolitică și absolută asupra trecutului promovată de regimul (post)autoritar s-a spart în puncte de vedere relative. Piața memoriei colective, care anterior livra o singură viziune asupra trecutului, s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă de povara trecutului autocratic. Una dintre cele mai "fierbinți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de întoarcere în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic al trecutului autohton pe principii radical diferite de cele ale gestiunii rolleriane. În fine, ultima mutație semnificativă în structurile memoriei naționale este în curs de realizare începând cu ultima decadă și jumătate a societății românești. Orientarea fermă spre occidentalizare, democratizare și liberalizare începută cu oarecare întârziere după schimbarea de regim din 1989 s-a repercutat și asupra noii conștiințe de sine pe care elitele politice și intelighenția românească s-au străduit să o impună în mentalul colectiv. Europenism, democratism, anti-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limba și cultura lui). UE și integrarea fostelor state comuniste Consiliul European de la Copenhaga (1993) a aprobat principiul extinderii UE către statele din Europa Centrală și de Est și a definit criteriile pe care țările candidate trebuiau să le îndeplinească: democratizarea regimului politic; respectarea drepturilor omului și ale minorităților; armonizarea legislației interne cu cea europeană; asigurarea unui climat economic sănător, cu inflație redusă și o monedă națională stabilă, cu o economie de piață; capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
restructurare”, adică tentativa de reformare a sistemului comunist sovietic încercată de Mihail Gorbaciov după 1986, la un an după ce a devenit secretarul general la Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.); Gorbaciov dorea salvarea regimului comunist prin reformarea sa; Perestroika viza democratizarea economiei, prin transformarea radicală a metodelor economice și o largă autonomie dată întreprinderilor; această reformare implica și glasnost, adică transparența informațiilor; liberalizarea informațiilor a condus la generalizarea criticilor astfel că, în loc să sprijine Perestroika, mai mult a demolat-o; cele mai
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Mircea Dinescu, Paul Goma); grevele muncitorilor din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987); Treptat, puterile occidentale s-au îndepărtat de România. Izolarea României și înrăutățirea relațiilor cu țările occidentale s-a datorat politicii lui Ceaușescu caracterizată prin: opoziția față de tendințele de democratizare internă; criza economică în care se afla România; reprimarea brutală a mișcărilor opoziției interne; excesele cultului personalității; Venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea URSS și lansarea reformelor sale au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. Mihail Gorbaciov a vizitat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana. Principalele urmări ale evenimentelor din decembrie 1989 au fost:înlăturarea regimului comunist; instaurarea statului de drept; deschiderea drumului României spre democrație și economie de piață; b) Statul de drept și instituțiile sale Democratizarea vieții politice a avut ca trăsături principale: domnia legii; separarea puterii în stat; construirea societății civile (organizații independente politic și financiar care urmăresc apărarea drepturilor omului); pluralismul politic care s-a manifestat prin reînființarea vechilor partide (PNȚ, PNL, PSD) și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]