3,173 matches
-
de la Popa. - Deci recunoști! - Ce? - Că tu și Popa... mă rog... că ați... Discuția devenea penibilă. Și planurile lui Mișu riscau să se ducă pe apa sâmbetei dacă Mariana făcea scandal. Mișu se ridică din pat, luând în picioare încet, demonstrativ, șlapii vechi ai lui Popa, pe care-i folosea când spăla cu furtunul curtea MaxiBarului. Mariana nu era proastă, trebuia să înțeleagă singură. Și să-și ceară iertare. La urma urmei o salvase de la moarte, îi făcuse și cadou, câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
a înscenării ne revenea nouă. ― A căzut și și-a luxat piciorul, don' profesor! Nu poate să stea în picioare! Înduioșat la culme de starea nenorocită în care se găsea Simulescu, mai ales după ce i-a văzut piciorul înțepenit, aruncat demonstrativ afară din bancă, profesorul a început să-l întrebe, după vechiul său obicei: ― Te doare? Ce-ai făcut? Cu ce medic te tratezi? La acestea răspundeam mai mult noi decât Simulescu, care era prea obosit și plictisit de nenorocirea ce
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Dovadă această caricatură în fiare a lui Hérédia: "Tiara grea pe frunte, de aur gros bătut, S-a făurit frumoasă Acum vreo șapte veacuri, Lucrată în robie de meșter priceput, A-mpodobit tripticul cu gingășii și fleacuri." (Mitra lui Grigore) Emfaza demonstrativă din această manieră devine gesticulatoare în următorul ecce-homo: "Să bat noroiul vremii Cu ochii-nchiși. Hlamida Să-mi scoată-n drum nerozii, Din cârciumi grași și beți. Ca fluturii, ce rabdă Să-i poarte-n praf omida, Să rabd și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
gol cu ușa deschisă ? Nu-i fhumos“. „Citeam o carte, doamnă, de unul, Kierkegaard, dacă vreți, v-o împrumut și dumneavoastră.“ „Mehsi“, mi-a spus ea, „deocamdată citesc alt homan“. Iar după ce a vărsat olița în chiuvetă și a clătit demonstrativ usturoiul, doamna Gerda s-a întors spre mine, șoptindu-mi ca pe o taină: „Am auzit că și dumneata shii...“. „Da, doamnă“, i-am mărturisit, „scriu de mă rup“. „Ce shii ?“, m-a întrebat ea, „și de ce shii ?“. „E o
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
sacrificării unui animal, fără să curgă strop de sânge? Ia, să se mai aducă încă un bandit din ăștia, ca să vă demonstrez cum îl fac la beregată! Însă, nu mai apucă să treacă la executarea numărului de iscusință în căsăpirea demonstrativă a porcului următor. De undeva, din gangurile subpământene ale pădurii, o pisică neagră cu blana lânoasă, plină de scaieți, năvăli în viermuiala ziafetului, între vâlvătăile focului aprins pentru pârlirea porcinelor măcelărite. Era o pisică despre care Vladimir nu mai află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să simtă această ambivalență. — Tu nu ești ca Emil. El e atras de orice fată care i-ar arăta unghiile de la mâini. Cred că ar regula și o pisică cu spatele rupt. Cum e băutura ta? Am scos un sunet demonstrativ și am adăugat: — Foarte bună, i-am răspuns. — Ei bine, pot să-ți ofer și altceva? I-am simțit pieptul apăsându-se pe brațul meu și am zâmbit în jos spre ceea ce atârna la galerie. Mi-am aprins o țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
facă o fată ca să i se acorde puțină atenție? se gândi Adriana. — Cum? — De ce? — E vorba de Toby? — Te muți la el? — Părinții tăi știu? E definitivă treaba? — Vă căsătoriți? Era absolut delicios, mai mult chiar decât sperase ea. Oftă demonstrativ. — Bine, bine, vă povestesc tot. Dar calmați-vă. Cu asta vroia de fapt să spună Continuați să mă chestionați, îmi place la nebunie! Din fericire, prietenele i-au făcut pe plac și Adriana era încântată de curiozitatea lor până când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
acum? Haidade! Toată lumea muncea; iar ea era sigură că și ea se poate descurca. — Bine, Adi, nu ne face să ne rugăm de tine. Spune-ne și continuarea, zise Leigh pregătindu-se să asculte. Adriana trase adânc aer în piept, demonstrativ. Ce să-i faci, s-o omori fiindcă vroia să se bucure și ea? Nu se întâmpla prea des ca Adriana de Souza să fie luată în serios. — Ia să vedem. Vă spun povestea pe scurt. Știți deja de rubrica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
bar la Potaisa. Eram bine chercheliți când ne-am apropiat de casă. Poarta era încuiată. „S-a supărat, bătrâna, vrea să-mi arate cine-i șefu’, zice Mircea. O scot eu afară din vizuină, imediat. Știu antidotul.” Mircea bătu tare, demonstrativ, în poartă, apoi se dădu câțiva pași în spate, parcă era în Rigoletto, și strigă cu dicție „Doamna Suuuciu? Doamna Suuuciuu?”. Un oblon se deschise brusc și apăru chipul ei disperat „Mircea mamă, nu mai bate că vine mama acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nu te gândești să faci altceva ! Până când trebuie să te apuci de cină, adaugă cu un gând. — Sunteți foarte bună cu mine, bâigui. În clipa în care rostesc aceste cuvinte, îmi dau seama că sunt chiar adevărate. În ciuda aerului ușor demonstrativ, bunătatea ei e reală. — Poftim. Pune o ceașcă de ceai jos și mă cântărește din priviri câteva momente. Ți-e dor de casă ? Are un ton victorios, de parcă tocmai a rezolvat marele mister. Pe fata din Filipine o mai apuca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pentru ca gospodina vrednică să se poată asigura la modul absolut că nu există nici o urmă cât de mică de praf sau murdărie pe undeva. Și nici nu există așa ceva în această bucătărie. Este înspăimântător de curat, ca într-o fotografie demonstrativă dintr-o reclamă pentru „Noul Ajax lichid. Mai bun. Mai curat“. Contrastul dintre bucătăria imaculată și urletele de fiară sălbatică ce răzbat prin ușa bucătăriei este atât de cutremurător, că nu reușesc să-mi cred ochilor. Suntem prizonieri într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de zbor se leagă bine cu centurile de scaune. Una dintre stewardese Își șterge sângele de pe față. Acum un minut, se plimbau fericite cu căruciorul cu alune prăjite. Asta se Întâmplă altor oameni, de pe alte avioane. Oamenilor de pe casetele video demonstrative. Nu mie. — Vă rugăm să vă păstrați calmul, spune căpitanul. În clipa În care vom avea mai multe informații... Să-mi păstrez calmul ? Nu mai pot nici să respir, darmite să-mi păstrez calmul. Ce facem ? Trebuie să stăm pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Întâmplă aici ? Ce e cu ei aici ? Nu le-am spus nimic despre Ziua Angajaților În Familie. Știu sigur că nu le-am zis. Categoric. — Bună, Emma ! spune Kerry când ajunge lângă mine. Ce zici de costumul meu? Se unduiește demonstrativ și-și pipăie ușor peruca blondă. — Tu cine ești, scumpo ? spune mama, privind nedumerită spre rochia mea de nailon. Heidi? — Eu... Mă frec pe față. Mamă... ce-i cu voi aici ? Fiindcă eu... adică, am uitat să vă spun. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
prin magie a bolilor infecțioase, precum holera. Ca și prelegerile anterior discutate, și aceasta conține multe alte considerații cu totul străine de cartea lui Underhill. Cât de riguroasă este comparația întreprinsă de Marta Petreu și cât de mare tendința ei demonstrativă o dovedește următorul exemplu. Ea susține că „reziduurile mnezice“ îl fac pe Nae Ionescu să folosească „formulări verbale“ foarte apropiate de cele ale lui Underhill. Astfel, Nae caracterizează magia drept „o cunoaștere rece a realității“ (de fapt acesta este scopul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Apocalipsa după Marta Așa cum am văzut, afirmația că cele opt (sau nouă) ultime prelegeri ale cursului lui Nae Ionescu sunt „împrumutate“ din Mistica lui Evelyn Underhill, „în întreaga lor substanță“, nu se susține. Avalanșa de citate și „argumente“, precum și siguranța demonstrativă a Martei Petreu sunt menite să-l impresioneze pe cititorul de bună credință care, eventual, sfârșește prin a se lăsa convins. E greu să crezi că cineva care iese în public cu acuzații de o asemenea gravitate, susținute atât de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
soft educațional). Ca o dovadă a faptului ca suntem buni organizatori si gazde primitoare, în liceul nostru s-a organizat și desfășurat ani la rând faza județeană a Olimpiadei de Fizică și Chimie pentru mediul rural „Impuls Perpetuum”, precum și activități demonstrative - experimente de laborator, cu ocazia Zilelor Școlii. Roadele muncii noastre s-au materializat în obținerea a numeroase premii și se vor vedea și peste mulți ani, pentru că prin tot ceea ce facem ne dorim ca activitatea educativă să fie pentru elevi
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
reușitei. Laboratorul de chimie a devenit un loc unde fiecare elev găsește prilej de manifestare și afirmare, de valorizare la maximum a potențialului fiecăruia. Existența în școală a unui laborator modern a permis organizarea în cadrul liceului a numeroase manifestări: activități demonstrative și schimburi de bune practici în cadrul cercurilor metodice ale profesorilor de chimie care au fost extrem de apreciate precum și organizarea de concursuri școlare și olimpiade. O activitate didactică de înaltă calitate nu se poate desfășura fără o echipă de profesioniști. Cele
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
în satul nevestei mele, înseamnă că m-am măritat? Nu m-am însurat, ca tot bărbatul? Măi, să fie! Asta întrece orice măsură! - a sărit unul cu o mustață cât o mătură, pe care și-a dres-o răsucind-o demonstrativ în fața tuturor. La apariția omului în față și la auzul vorbelor lui, a izbucnit un râs ce a zăngănit geamurile vagonului... Când și ultimul icnet de râs s-a stins, cel supărat a reluat vorba: ― Râdeți voi, da’ mie îmi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
aștepta mapa de la Delegația Comisiei Europene, care într-un an s-a crăcănat ca o țărancă ținând o casă de copii, înghițind totul (chiar gândeam că pot să scap, plecând undeva departe, de criza de europenism în care intrasem, adunând demonstrativ, dar mai ales maniacal, de pe fluxurile de știri care ne invadau, ciudățenii cuprinzând în ele vorba Europa, cuvântul și umflat și supt în funcție de starea de moment, dar mai ales cuprinzând în prima lui silabă noțiunea grecească de bine - citit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dinți, conducându-mă pe aleile scrâșnind de nisip. Și ce faci aici? Ce ți se pare că fac? Încerc să mă cazez. - La ăștia vrei tu să te cazezi? Păi tu nu vezi ce nebunia dracu-i aici? Se uită demonstrativ peste coada șuie de pălării și șepci, își trosnește sonor palmele asudate, pe urmă, lovit de o idee: Știi ce? Tu întoarce-te la coadă și dă-mi mie actele să-ncerc o mișcare cu ăștia, bine? Și te chem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
să-ți frămânți dumneata nevasta un sfert de oră, să vezi cum dormi după aia! - Bine-bine, da, cu mata ce-i pe stradă? - Eu de asta am ajuns aici (mi-arată de departe sticla de un litru, din care trage demonstrativ un gât gros). Dacă mă duc acuma acasă, pune câinele pe mine! - N-am mai auzit așa ceva, câine să-și atace stăpânul. - Păi, câinele-i amantu’ ei, bre! începe să râdă omul și pune punct conversației trăgând din sticlă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de trecere a frontierei, iar „invadatorii“ făceau parte dintr-o unitate specială de securitate. De pe peronul gării s-au auzit voci, lătrat de câini. Vânătoarea a fost scurtă. Prada: doi bărbați tineri, cu mâinile legate, strașnic păziți, îmbrânciți brutal și demonstrativ cu patul puștii. Încercaseră probabil să treacă ilegal frontiera ascunzându-se într-unul dintre vagoanele trenului în care aveam să urcăm „legal“ peste vreo oră. Plecarea era definitivă. Înapoi nu mai existau decât părinții mei, sora și o mătușă, prietenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dobora oboseala. Am adormit îmbrăcat. A doua zi, n-am dus scrisoarea la cutie pentru că draga mea vecină a găsit cu cale să plece dis-de-dimineață, pe când eram încă în pat. Plecarea ei, care nu era, în fond, decât un gest demonstrativ, mă îndîrji și mai mult. "Așa te porți, iubito? o amenințam imaginar. Ei bine, uite ce meriți!" Și pe loc am rupt scrisoarea în două. " Să poftești acum să-ți mai scriu alta!" Am luat jumătățile și prefăcîndu-le în bucăți
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe jos. Am ridicat-o și fără să o agăț la loc, am pus-o pe cap. Acest gest îmi dădu ideea plecării, singura soluție care curma cearta fără ca vreunul din noi să fi avut aerul că cedează. Am plecat demonstrativ, evitând să trântesc ușa, deși tare aș fi avut poftă. Mihaela a rămas pe loc, uluită de brutalitatea gestului. Pe stradă, am întors de câteva ori capul. N-a venit după mine și foarte bine a făcut. Intre timp mi-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
acest moment, nu-mi arde să aud povești despre romantismul fidelității lebedelor; în capul meu e o singură grijă, aceea de a ajunge la timp la aeroport, dar tot ce îndrăznesc e să nu mă las antrenat în discuție. Tac demonstrativ și ostentativ, sperând că, astfel, voi descuraja apetitul de călăuză guralivă al lui Cristian B. În zadar. Binevoitor și dorind să plec cât mai informat din Chicago, îmi arată casele ascunse printre copaci, precizând prețurile, clădirea colegiului unde au învățat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]