3,978 matches
-
în județul Brăila, Muntenia, România, situat la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori, în Câmpia Bărăganului. În extravilanul de la SSV de sat, relieful este format din depresiunea, crovurile, movilele și cuveta lacului sărat Tătaru, unul dintre cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării. Altitudinea, energia de relief și fragmentarea sunt foarte reduse, din această cauză existând zone fără scurgere. În afară de Lacul Tătaru, în jurul localității
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
a Platformei Sălăjene Marginale, la contactul Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjean, la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău, si la 23 km față de Șimleu Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
cazul altor localități, asta nu înseamnă că el datează doar din acel an, ci doar că atunci, după actualele cercetări istorice a fost atestat documentar. Apropierea de Porolissum, așezarea strategică în zona Porților Meseșului, culoarul principal ce făcea legătura între depresiunea Silvaniei și cele ale Agrijului și Almașului, sunt argumente folosite de cei care afirmă că așezarea este cu mult mai veche. O altă consemnare este din anul 1423 când este pomenit sub denumirea de "villa olachalis Bred." Numele satului variază
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Balaci (reședința), Burdeni și Tecuci. Satul Balaci este format din cătunele (cartierele) Braniște, Odorog și Săracani. Situat în zona geografică "Găvanul Burdea", denumită astfel din cauza că este presărată cu dese mici depresiuni, ca niște "găvane" (găvan = farfurie din lemn scobit). Satele sunt situate în general în astfel de depresiuni. Localitatea se află la cca 70 km sud de orașul Pitești; la cca 30 km. nord de orașul Roșiori de Vede. Comunele din
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
format din cătunele (cartierele) Braniște, Odorog și Săracani. Situat în zona geografică "Găvanul Burdea", denumită astfel din cauza că este presărată cu dese mici depresiuni, ca niște "găvane" (găvan = farfurie din lemn scobit). Satele sunt situate în general în astfel de depresiuni. Localitatea se află la cca 70 km sud de orașul Pitești; la cca 30 km. nord de orașul Roșiori de Vede. Comunele din imediata apropiere: Siliștea-Gumești (localitatea natală a lui Marin Preda) la est, Dobrotești la sud, Mirosi (satul Surdulești
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
Crasna (în sau "Szilágykraszna", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Crasna este situată în partea sud-vestică a județului, la intersecția drumurilor ce leagă Munții Apuseni de Câmpia de Vest și Depresiunea Transilvaniei prin Poarta Meseșană la o distanță de 20 km. spre est, în zona în care începe să se formeze lunca văii Crasnei. Localitatea este străbătută de râul Crasna. La sud-est de localitatea Crasna a fost descoperit un topor confecționat
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
terenurilor celor mai fertile. La Crasna au existat așezări importante în epoca bronzului. Corelând aceste descoperiri cu cele menționate mai sus, se poate aprecia o continuitate în locuirea axei Crasna-Mortăuța, prin care se realiza legătura între Câmpia de Vest și Depresiunea Transilvaniei, pe la nord de Munții Plopiș, pe Valea Barcăului, pe Mortăuța, Crasna și de aici fie pe Valea Ragului, fie pe Calițca și apoi pe Poarta Meseșană. Triburi dace sunt răspândite pe teritoriul cuprins între Carpații Occidentali și Tisa. În
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Poarta Meseșană, consolidând puterea dacilor asupra acestei regiuni. Din această perioadă este datată și o așezare din perimetrul satului Marin. Ceva mai la nord se găsea cetatea Dacidava, pe Măgura Șimleului. Aceasta puteau să apere cea mai mare parte a Depresiunii Șimleului, situație în care așezările mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordică
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
Gălpâia este un sat în comuna Bălan din județul Sălaj, Transilvania, România. Gălpâia este așezată în Depresiunea Almaș-Agrij, între "dealul Cățânaș" la sud și colinele "dealului Dos" la nord, între Valea Almașului la est, și Valea Agrijului la vest. Satele cu care se învecinează Gălpâia sunt: Chendrea la est și Romita la vest. Satul este situat la
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
la est și Romita la vest. Satul este situat la o distanță de 28 de kilometri de Zalău ( municipiu reședință de județ ),71 de kilometri de Cluj Napoca și la 534 de kilometri de București, capitala României. Un relief colinar cu depresiuni subdeluroase și văi. Pe dealul pădurii Brusturilor de deasupra viilor bătrânii, este punctul cel mai înalt din sat și din împrejurimi, iar priveliștea deschisă-n fața ochilor, aflându-te acolo, îți fașcinează privirea. Coama dealului de la "Pârâul Ciociului" de-a
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
au rămas și învață, în cele patru clase primare rămase deschise în sat, este doar opt. Astăzi statisticile abia mai numără 489 de locuitori, conform datelor înregistrate în urma recensământului din anul 2002. Iernile mai blânde sunt o particularitate climatică a Depresiunii Almaș - Agrij, dată fiind încadrarea între Munții Meseș și Dealurile Șimișna-Gârbou. Caracteristic climei de deal, temperatura medie anuală este de 8 - 9 °C, iar media precipitațiilor anuale de aproximativ 600 - 700 mm. În lunile de vară temperatura se ridică la
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
Creaca (magh. "Karika") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Creaca este situată în partea centrală a județului, în zona de contact dintre Munții Meseșului, Dealul Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij. Dealul Dumbrava este puntea de legătură dintre culmea Meseșului și horstul cristalin al Ticăului, valea Ortelecului fiind cea care desparte cele două unități. Așezat la întretăierea unor drumuri importante încă din vechime, satul Creaca apare în documente pentru prima
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
una dintre cele mai vechi așezări sălăjene, atestată documentar din anul 1219. În hotarele localității este cuprinsă din anul 1968 și așezarea Boianu Crasnei. Satul Cizer este situat la limita sud-vestică a județul Sălaj, ocupă zona marginală de contact a Depresiunii Crasna cu horstul lamelar al Meseșului și Plopișului, in bazinele hidrografice ale Crasnei si Crișului Repede. Localitatea Cizer, în structura sa actuală, cuprinde și satul Boianu Crasnei. Împreună, cele două așezări se învecinează cu satele Plesca la nord, Bănișor și
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Moigrad-Porolissum este un sat în comuna Mirșid din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul propriu-zis este așezat într-o depresiune. Hotarul Moigradului este format din multe dealuri dintre care se remarcă "Măgura" (504 m), pe care se exploatează o carieră de piatră. Satul este situat la aproximativ 10 km de orașul Zalău, având hotare cu satele: Mirșid, Ortelec, Stâna, Brebi
Moigrad-Porolissum, Sălaj () [Corola-website/Science/301812_a_303141]
-
Meseșenii de Sus (in maghiară: "Oláhkecel") este un sat în comuna Meseșenii de Jos din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul Meseșenii de Sus este situat în partea central-vestică a județului Sălaj în "Depresiunea Crasnei", la poalele nordice ale "Osoiului Ciontului" (870 m), cel de-al II-lea vârf montan al Meseșului (înălțimea maximă a acestor munți fiind atinsă în Măgura Priei - 996 m), în apropierea drumului județean (DJ191C) care leagă satul Crasna de
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
și de hotarul împădurit format de pădurile Gorgana și Jernău. În partea de nord este delimitat de dealul Buda și lunca formată de valea Agrijului cu șesurile Vașcapău, Lab și Rona. Teritoriul localității este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Almaș-Agrij, depresiune mărginită la nord de Munții Meseș. Din punct de vedere geomorfologic predomină dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
hotarul împădurit format de pădurile Gorgana și Jernău. În partea de nord este delimitat de dealul Buda și lunca formată de valea Agrijului cu șesurile Vașcapău, Lab și Rona. Teritoriul localității este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Almaș-Agrij, depresiune mărginită la nord de Munții Meseș. Din punct de vedere geomorfologic predomină dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Marin (în maghiară: "Máron") este un sat în comuna Crasna din județul Sălaj, Transilvania, România. "Marin" este un sat din comuna Crasna, județul Sălaj. Din punct de vedere geografic este situat în depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de Pârâul Marin. Altitudinea Marinului variază între 288 și 392 metri, iar suprafața totală a satului este de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
păduri, pajiști și vii, iar în planul îndepărtat se dezvăluie culmile muntoase ale Sălajului. O mare de verdeață, aer proaspăt și înmiresmat, oameni harnici și generoși, o combinație fericită de tradiție și modernitate, un loc binecuvântat. Marinul este situat în Depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de pârâul Marin. Satul este amplasat pe două dealuri, unul cu expoziție nordică, iar celălalt cu expoziție sudică
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
în parc. Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpinița, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
sate și anume: Surduc "(Szurdok)", Brâglez "(Tótszállás)", Cristolțel "(Kiskeresztes)", Solona "(Szalonnapatak)", Teștioara "(Kőszénbányatelep)", Tihău "(Tihó)" și Turbuța "(Turbóca)". Satul Surduc ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna - Gârbou, Depresiunea Almaș - Agrij și Culmea Prisnelului. Întreaga comună este drenată, în partea de vest și nord-vest, de râul Someș și pârâuri ce izvorăsc din acesta ("Valea Gârboului", "Valea Solonei", "Valea Almașului", "Valea Teștioarei", "Valea Cristolțelului" ș.a.). Din punct de vedere al
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
un loc pustiu; cu siguranță că aveau cunoștință de existență anterioară, pe aceste locuri a unor așezări monahale. Important e și faptul că Niculitelul s-a numit până acum cca 180 ani, Mănăstirea, iar în apropiere de dealul “Cetățuia” o depresiune poartă și astăzi numele “Valea Episcopiei”. În cadrul descoperirilor de la Niculitel un loc aparte, ca importanță istorică și religioasă îl are cripta. Ea reprezintă cea mai veche construcție de acest gen construită până în prezent. În timpul cercetărilor arhelogice intrarea a fost găsită
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Jijila este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Tulcea, Dobrogea, România. Se află în partea de nord-est a județului, în zona de contact a munților Macin (Depresiunea Jijila), cu Lunca Dunării, pe malul sudic al lacului Crapina. Localitatea se învecinează la nord cu satele Garvăn și Văcăreni, Tulcea, la nord-est cu localitatea Luncavița, Tulcea, la sud cu orașul Macin iar la sud - est cu localitatea Greci. Actuala
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
Bârsești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vrancea, Moldova, România. Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Vrancei, pe terasele râului Putna. La recensământul din 2002 avea o populație de 1026 locuitori. Satul Bârsești este așezat și se află dispus în trepte. Partea de jos, numită "În prund", se află chiar în lunca râului Putna. A doua
Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/301861_a_303190]
-
la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme pozitive și negative. Între formele pozitive întâlnim grădiști, popine, cursuri părăsite și grinduri fluvioeoliene, iar dintre formele negative se întâlnesc coșcovele, depresiunile lacustre sau mlăștinoase, care de fapt au fost desecate în majoritatea lor iar terenurile au fost luate în cultură.
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]