3,167 matches
-
Genial, recunoscu în sinea lui Mircea. „A gângurit suav precum șoaptele îndrăgostiților pentru că și-a băgat-o în ea și a spus și-o poezie de Bacovia.” Genial. Simplu, adevărat, fără ocolișuri, nu cu înfloriturile lui nenorocite pe care le deprinsese în facultatea care îi promisese, chipurile, că avea să-l învețe să scrie. Ei bine, nu-l învățase. Și, lucru mai important, nu-l învățase să-și trăiască viața, ceea ce era cel mai grav. El de ce nu și-o putuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
o figură severă. ‘’Acesta este deci rodul tuturor străduințelor mele? Zise ea. Pentru asta te-am hrănit eu cu măduvă de urs și de leu, pentru asta te-am învățat să dobori dragoni și, întocmai ca pe Hercule, te-am deprins din leagăn să gâtui șerpi în mânuțele-ți de copil, numai pentru a scoate din tine un Adonis moleșit? Nopțile ce mi le-am petrecut veghind cu ochii la stele, fibrele calde încă din carnea vitelor, sorții ce i-am
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a întâmplat și cu loviturile aplicate cu genunchiul, piciorul sau degetele ținute ea o furculiță îndreptate spre ochi; toate erau arme noi, expresie a frustrării, furiei și spaimei, capabile să tranșeze argumentele în favoarea mea. Dar trebuie să te antrenezi. Le deprinzi de-a lungul anilor prin metoda învățării din greșeli. Nu vei ajunge să le stăpânești uitându-te la televizor. Trebuie să folosești muniție de război. Dacă ai avea vreodată de-a face cu mine și s-ar ajunge la cafteală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
moduri de a face nuanțele să intre în dialog unele cu altele. Zi de zi, desco peream raiul crea ției. Mai târziu mi-am luat examenele la Roma. — Dar de unde știai cum să faci? Poate că în altă viață am deprins tot meșteșugul picturii... — Cu ce ai început, cu desenul sau cu acuarela? — Mai întâi am desenat în tuș și am pictat în guașă, la mine în odaie. Făceam și portrete. Visam să am un șeva let, să pot lucra în
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
alta ar fi fost dorința mea, de aș fi cunoscut și alte lucruri. Am învățat să-mi ascut singur penele, seturi întregi, pentru tot felul de litere, iar puțin mai târziu cum să prepar cernelurile, chiar și pergamentul. Nu am deprins lesne toate acestea: degetele îmi erau vinete de la vergile primite de la tatăl meu și - atâta cât a trăit - de la bunic, dornici amândoi să scoată din mine un caligraf cu mult mai presus decât fuseseră ei, la vremea lor. Am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Debutul nu era deloc încurajator, dar la ce se putea aștepta într-o secție unde majoritatea pacienților erau cu răni sângerânde, operați de curând, imobili, implorând înțelegere, bunăvoință și empatie. Singura soluție era să-și impună a fi răbdătoare, să deprindă tainele unei profesii deloc ușoare în care cine nu se adaptează trebuie să părăsească terenul ca un jucător fără chemare. * Ina la rândul ei avusese și ea o zi grea. Deși nu fusese implicată direct, asistase la trei nașteri, din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și fără cumpăneală teoriile generale câte i se ivesc în drept, în economia politică și în ipotezele științelor naturale. Filozofia are valoare critică, ea crește intelectul, îl dezvață de la lenea cugetării / / și de la încrederea prea mare în idei străine, o deprinde a cerceta lucrurile în mod genetic și a cumpăni fiecare cuvânt înainte de a-l așeza într-o teorie. Dar a-și suge degetul cel mic și a răsufla sisteme metafizice, precum le poate întocmi oricare ciubotar, înseamnă a abuza de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lui Napoleon; și numai asupra unui popor ce rezistă la introducerea așa-numitelor 174 {EminescuOpXV 175} îmbunătățiri e un popor vrednic, pe care te poți rezăma. Românul nu rezistă, dar nici nu le bagă-n samă. Orice canalie care a deprins trei buchi franțozești la Paris aspiră de a se face aici în țară cel puțin ministru. 2) Sistemul instrucției noastre, neîntemeindu-se pe priceperea obiectelor predate, ci pe memorarea de regule abstracte și de cuvinte, copilul n-are niciodată acel, repaos
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
făcute gata din latinește și grecește și ar face-o asta zilnic fără să observe sau fiindu-i cu totul indiferent daca elevul învață ceva sau nimic? Ce-am zice asemenea de-un economist care, departe de-a voi să deprindă colectivitatea națională din care face parte la diferitele soiuri de munci productive câte există în lume, ar face-o să importe totul din străinătate și să rămâie pururea inaptă și incapabilă de-a produce singură și bărbătește ceea ce-i trebuie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și bărbătește ceea ce-i trebuie*? Rău dascăl am zice - rău economist! Înțelegem ca oameni bătrâni, deci și societățile bătrâne, să n-aibă nevoie de dascăli; dar societățile tinere și popoarele tinere au nevoie de dascăli, riguroși chiar, pentru a se deprinde cu lucrări și îndeletniciri utile. CE E EDUCAȚIA? 2275 B O constantă deprindere la economie de puteri și la aplicarea lor pentru obiecte cari merită să le cheltuim. [ÎNVĂȚĂMÎNTUL LATINEI ȘI ISTORIA NAȚIONALĂ] 2254 Exercițiile latine din gimnaziul inferior cl
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
alții. Terminii în privire cătră noi înșine ne aduc acel folos, căci ne agiutură memoria; căci deși legătura terminului cu lucrul pre care îl însemnează se razimă singură numai pe buna plăcere a noastră, totuși cu trecerea timpului într-atît ne deprindem cu dânsul încît se preface ca și în natura noastră; în privire cătră alții ni aduc terminii acel folos, căci printr-înșii ne obicinuim împărtăși altora simțirile sufletului nostru. Această folosire a terminilor este sau civilă sau științifică, precum sau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ani de viață apar deosebiri în procesul de acumulare a experienței. Când aveam puțini ani de viață și minte tot atât de puțină, părinții m-au învățat să muncesc, lucru ce mi-a fost de folos toată viața. Alți copii s-au deprins să nu facă nici un efort, să ocolească munca. Aceștia au învățat să fie leneși pentru totdeauna. Ca să supraviețuiască au trăit ca niște paraziți sau au recurs la minciună, la înșelătorie, furt. După o viață împovărată de muncă, de dificultăți am
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
puținii bani în fiecare zi etc. Toate aceste preocupări l-au obligat să se „specializeze” în treburi de casierie, planificare, achiziții și evidență contabilă. În activitatea de casier s-a descurcat cel mai bine, număratul fiind o abilitate care se deprinde încă de la grădiniță și este mai simplă atunci când nu prea ai ce număra. Planificarea cheltuielilor era operația cea mai dificilă, lista de cumpărături și ordinea lor trebuind să fie ajustate zilnic, în funcție de creșterea prețurilor. Trebuie să ai picioarele bune pentru
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Versatilul gazetar socialist s-a numărat, într-adevăr, printre primii susținători ai „artei noi” în România; în cronicile sale plastice din Noua revistă română se arată a fi, încă de prin 1909, un adversar al „formulelor artistice perimate”, al „clișeelor deprinse de pe băncile școlilor” și un adept al artei care trece „dincolo de legile naturii”, în vreme ce tînărul Gala Galaction, teolog de stînga și, mai tîrziu, prozator cu tentă moralizantă, era la acea dată un emul al extravaganțelor decadentiste; împreună cu „ereticul”, „anteclericalul” Tudor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se poate spune, un impresionism liric în care imaginea joacă întîiul rol. Însă un poem de dragoste lăsat pe seama imaginei va fi, în mod fatal, lipsit de unitate, de acea atmosferă de confesiune plină de convicție, cu care ne-au deprins literaturile. (...) destrămarea aceasta imagistă nu poate da un întreg, o armonie. Se întretaie prea mulți curenți în atmosfera electrică și cîntecul nu se recepe (sic!) clar”. Cu următoarea precauție totuși: „Că poetul va fi urmărit altceva, și că mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în domeniul justiției, s a umplut și cu niscaiva bani. Și, la următoarele alegeri, și-a cumpărat un loc de consilier. De-aici în colo, viața Stârliciului a devenit un fel de stea, pe firmamentul cerului politic al țării. A deprins repede meseria de a manipula masele. De a și le racola și supune. De a le desmoșteni, de ce aveau ele mai valoros:încrederea! Transferul de încredere, a maselor, din tot ce puteau ele, să creadă, la un moment dat,în
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
viața oamenilor... Nimic și nimeni nu pot sta în calea unei iubiri interzise! Făcând daruri celorlalți, omenindu-i pe semenii tăi, inimii tale îi va fi cu atât mai drag de tine... „Școala muncii” te învață, printre altele, cum să deprinzi lecția fericirii! Deschizând bine ochii la tinerețe, vei avea mai puține dureri de cap la bătrânețe. Vinovați pentru multele rele ce se întâmplă într-o colectivitate nu sunt numai răufăcătorii ci și tăinuitorii faptelor acestora. Crezând în ziua de mâine
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
ea, chiar în incinta școlii, într-o căsuță cu două camere, construită cândva de un primar liberal pentru luminătorii satului. Basarabean înalt și bine legat, voinic ca un taur, cu părul roșcovan și un început de chelie, directorul școlii se deprinsese cu oamenii și cu locurile și nu avea de gând să mai plece. În momentul când Stelian păși pe poartă, mai marele peste așezământul școlar al comunei tocmai stătea în veranda casei, așezat la o măsuță de răchită împletită, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
luat-o. Cânta cu ochii pe jumătate închiși, ca un apucat, plutind în lumea lui. Dar, după ce cânta așa o vreme, lăsa găidulca din mână și începea să lovească în ea cu arcușul, de parcă găidulca era vinovată că el nu deprinsese bine toate cântecele din moși-strămoși sau dumnezeu mai știe ce. Sfârșindu-și istorisirea, Mitică al lui Caloianu își lăsă capul în piept și rămase nemișcat pe scaun. Impresionat de cele auzite, Stelian îi spuse vecinului său că nu trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Iorgu, scuturându-și pânzele de păianjen de pe haine. Cine-a lucrat la pompele funebre știe mai bine decât oricine cât de vremelnică e lumea asta, fiule!... Știi, Stelică, i se confesă Iorgu cu glas coborât, eu tot nu m-am deprins bine cu gândul că plec de aici definitiv... V-aș fi lăsat vouă casa și toate lucrurile astea, dacă s-ar fi putut... Aș fi știut că sunt pe mâini bune... Așa... Cine știe?... Chiar când făcea aceste observații, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
locuri străine cine știe cât timp. Oare chiar nu se putea găsi un post liber și pentru el la secția financiară de la Vidra sau bătrânului nu-i surâdea perspectiva de a-l vedea întorcându-se în casa părintească, pentru motivul că se deprinsese, poate, prea mult cu traiul său de om singur, liber și independent? Nu era sigur că așa ar fi stat într-adevăr lucrurile, dar nici nu era exclus... Rămase la birou până seara târziu, luând mai multe antinevralgice pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mutat chipurile în interesul serviciului, Sever trăia într-o stare de nemulțumire și de revoltă permanentă. Cu toate că trebuise formal să se conformeze deciziei luate de conducere, ca să nu rămână pe drumuri, dar și în virtutea spiritului de disciplină cu care fusese deprins din copilărie, el nu era nici pe departe resemnat cu soarta, convins fiind că serviciul de la cimitir nu era decât o scurtă și tristă paranteză a carierei sale inginerești. Simțea, știa, era perfect conștient că pregătirea și competența lui meritau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zîmbet pocăit, Își aplecă docilă capul ca să-i fixeze vălul. - E doar o unealtă de lucru, adăugă ea, calină. - L-ai fi putut lăsa acolo, spuse Jeanne, În timp ce prindea vălul mătăsos În părul Mariei. Acolo. Jeane nu se putuse niciodată deprinde să numească altfel SRPJ, Serviciul Regional al Poliției Judiciare. Tot așa cum le răspundea pudic celor care o Întrebau despre fiica ei că era funcționară la Ministerul de Interne. Marie aruncă o privire spre oglindă și spre chipul ei, căruia delicata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu putere spre păsări. Acestea Își luară În cele din urmă zborul, bătînd frenetic din aripi și țipîndu-și mînia de a fi fost deranjate, iar Marie descoperi obiectul poftei lor, despre care știa deja că nu era un delfin. Deși deprinsă cu vederea cadavrelor, n-avea să uite niciodată oribila imagine a ochiului care atîrna, pe jumătate ieșit din orbită, nici adînciturile sangvinolente cu carnea smulsă de ciocul ascuțit al pescărușilor. Reflexul portocaliu provenea de la eșarfa pe care bărbatul, căzut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ce trăgea el la măsea, ar fi crăpat pînă la urmă de ciroză. Măcar În cazul ăsta n-a suferit. Philippe intrase fără ca ele să-l bage măcar În seamă și fără ca el să se formalizeze. Soțul lui Gwen se deprinsese să treacă neobservat. În afară de niște ochi mari și blînzi și de niște mîini de pianist, nimic din ființa lui nu depășea banalul. Un fizic total insignifiant. La douăzeci și doi de ani, venise În vacanță la Lands’en cu prietenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]