3,128 matches
-
și suferinzilor de felurite feluri. Cele mai grele și mai apetisante mâncări sunt partea localnicilor de la Karlsbad pe această lume. Printr-o contradicție normală, desigur că autohtonii nu folosesc băile. S-au deprins să le socotească ale străinilor; s-au deprins să folosească pe acești străini, ca să-și agonisească ei înșiși cât mai mult pentru propriul lor trup și fac fără greș bolile pe care străinii le curarisesc și pe care ei înșiși le lasă necurarisite până la sfârșit; au mijloacele prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în stare să facă o revizuire a bagajului lor intelectual, așa încât orice propagandă care îmbracă o formă familiară stereotipelor lor e acceptată fără bănuială și fără spirit critic. Tot așa omul mijlociu, semidoctul, care se informează din gazete și e deprins să nu cugete, devine pradă lesnicioasă pentru demagogiile extremiste. Antisemitism, naționalism integral, hitlerismul, kukuxclanul au fost acceptate de tineret și semidocți fără discernământ. M-me d'Oberkirch, în "memoriile" sale, spune că d. duce d'Aumont, privindu-se în oglindă, avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
condiții cu totul favorabile, asigurând țării o abundență cum nu s-a pomenit de multă vreme. Institutul continuă să prevadă vremea, cu liniște și siguranță, în perfectă contradicție cu realitățile; așa încât oamenii care se interesează de aceste fenomene s-au deprins cu desinvoltură și veselie să ia drept adevăr tocmai contrariul aserțiunilor Institutului. Pe cât știam eu, țara noastră e o regiune extrem-continentală care nu îngăduie prognosticuri decât pentru 24 de ore. Legea aceasta e și a Mării și a firii oamenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
camaradul meu de arme nu are obiceiul să citească gazete. Are obiceiul numai să se mire "cum pot trăi oamenii între atâția Jidani"... * Puțină fiziologie Și creierul își are prejudecățile lui cași stomahul. Noi, de pildă, de mici am fost deprinși să socotim de spurcată carnea de cal și de broască. Nu e o carne spurcată, dar n-o mâncăm, n-o voește cu nici un preț stomahul: are o prejudecată. Tot așa și cu creerul care primește din copilărie, de la mediu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Fie. Cu acest preț, datoria noastră dobândește un caracter sacru. * * * Aș dori să mai adaog câteva propoziții care privesc primele exerciții și învățăminte ale neofitului intrat în tagma noastră: Un neofit trebuie să exercite discreția, să practice toleranța, să se deprindă a ciopli piatra brută. Ceremonialul tradițional de recepție n-are valoare decât prin contribuția vie a neofitului, care trebuie să se silească a-și armoniza viața cu noua disciplină pe care a acceptat-o. În primul rând i se recomandă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a acceptat-o. În primul rând i se recomandă discreția. Ce înseamnă asta? De ce discreție, când nu avem a ascunde nimic? A fi discret, a tăcea și a asculta e o bună rânduială pentru un om care vrea să se deprindă a gândi. Ideile se dezvoltă și rodesc în meditație și tăcere, într-un fel de colocviu cu tine însuți. Opiniile bine raționate sunt un rezultat al desbaterilor intime. Înțeleptul după tradiția esoterismului care nu întrebuința cărți și opinii gata făcute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
necesară. Acest zel în interesul instituției a fost greșit interpretat de unii din f.f. noștri care au situație de conducători ai ritului. S-au produs bănuieli, nu ne-au fost făcute reproșuri fățișe; s-au urmat procedee pe care eram deprinși să le vedem în lumea profană. S-au rostit și amenințări de caterisire; deoarece am fi călcători de jurăminte. Țin să pun lucrurile la punct. 2. Lucrarea noastră masonică, cu totul desinteresată și liberă urmează o prestare cu toată forța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acele neamuri nu se folosește aproape deloc pedestrimea, atât pentru că este alcătuită din oamenii cei mai de jos, și pentru că este fără rost din cauza iuțelii și a mulțimii cailor. Au cai mici, dar foarte buni la muncă, nu se prea deprind cu grajdul; chiar în mijlocul iernii pasc pe câmp și învățați de desprinderea zilnică și de nevoie ei zdrobesc cu copitele lor, deși nu au potcoave, gheața acoperă iarba.” Așadar, oștile Țărilor Române, aveau în secolele XIV-XVI efective foarte mari în comparație cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătate de secol în urmă, a adus printre localnici primele cunoștințe de specialitate asupra uneia dintre cele mai răspândite bogății vegetale ale dealurilor din împrejurimi. De atunci încoace, de când, tânăr învățător, se reîntoarce în satul său natal, Bogata, și-a deprins treptat consătenii cu miracolul "hultuoanelor" altoirile dezvoltând nobile însușiri în ființa cu roade acre a merilor autohtoni 78. Un alt articol interesant este al dr. ing. Teodot Groza, directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
orașul Fălticeni strada Petrari. Era un om foarte de treabă și foarte bun la inimă. Eu mă duceam pe la el și-i ajutam, ba să strâng coalele de hârtie, ba să spăl piatra. Și așa azi și așa mâne, am deprins și eu meșteșugul să pot autografia. Și în clasa a IV-a am autografiat un caiet de medicină veterinară după explicația Dlui Profesor Gheorghe Apostolescu și unul de Psihologie după explicația Dlui Profesor de Pedagogie Const. Meissner [42]. Și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fiind declarată inginer în specialitatea produse de piele. Țara de activitate - România. S-a afirmat ca un cadru didactic de exceptie la Grupul școlar de Petrochimie și Chimie „Radu Cernătescu”, din Iași, unde a introdus micropiloții industriali pentru ca elevii să deprindă încă din școală procesele de producție din marea industrie. Viața i-a fost curmată de o boală nemiloasă în plină desfășurare a activității. CUIMGI ALEXEI Id. S-a născut în anul 1900 în orașul Bolgrad, județul Izmail. Decedat în anul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
înscrie, pe bază de concurs, la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, Facultatea de Farmacie, pe care o absolvă strălucit în anul 1947. Paralel, lucrează la cea mai bună farmacie particulară ieșeană, a distinsului farmacist dr. D. Beceanu, unde deprinde secretele meseriei, dar și menirea reală a farmacistului în slujba sănătății omului, care îi va fi călăuza în activitatea profesională. Se încadrează după absolvire la farmacia dr. D. Beceanu, unde funcționează în anii 1947-1949, după care se transferă la întreprinderea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
va putea urma destinul colegilor săi de liceu și de facultate: Simeon Bulgarov, Ion Caraconstantin, Trifon Podoleanu, ș.a. A fost nevoită să se mulțumească cu serviciul de bibliotecar la Spitalul orășenesc din Câmpulung Moldovenesc, unde a lucrat până la pensionare. Dar deprinsă cu ordinea, cu organizarea exemplară a serviciului, s-a străduit și a reușit să pună la dispoziția personalului spitalului ultimele publicații de specialitate și revistele științifice din țară și de peste hotare pentru ca aceștia să fie la curent cu tehnicile medicale
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
dedicat tot talentul și dragostea sa. A pregătit zeci de serii de școlari din învățământul primar pe tot cuprinsul României, așa cum rezultă din activitatea sa profesională îndelungată. Crescută într-o familie de bulgari coloniști din sudul Basarabiei, în care a deprins încă de mică să prețuiască munca, pe cei apropiați, să fie cinstită și tolerantă față de cei din alte etnii și religii. S-a dăruit cu trup și suflet pregătirii copiilor din primele clase de învățământ, întreaga sa activitate caracterizându-se
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
stimată, iubită, apreciată pentru răbdarea și conștiinciozitatea sa. S-a născut în orașul Bolgrad, județul Izmail, la 27 aprilie 1911. Părinții săi - Atanasie și Maria Manolov - au crescut-o în tradițiile coloniștilor bulgari din sudul Moldovei. De mică a fost deprinsă cu munca, să fie respectuoasă față de cei din jur, să fie îngăduitoare, să trăiască în armonie cu cei de altă naționalitate și credință, să ajute pe cei în dificultate. Aparține generației de copii care și-au început pregătirea școlară după
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
este oricând util să ai cu cine să te sfătuiești asupra anumitor aspecte. Vă mărturisesc că și eu, la rândul meu, după ce am venit în Școala nr. 22, am învățat foarte multe de la doamna profesoară Maria Marin, cu ajutorul căreia am deprins mai repede felul în care te poți apropia de cei mici (până atunci eu lucrasem mai mult cu elevi de liceu, inclusiv seraliști, care aveau, unii dintre ei, cu mai mult de zece ani în plus față de vârsta mea de
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
fără scăpare, în care singura speranță putea fi moartea lui Ceaușescu. E adevărat, n-aș fi avut poate curajul să înțeleg toate astea, deși le vedeam tot mai clar, dacă nu v-aș fi întâlnit în acei ani. M-am deprins de atunci să văd triumful răului în lume și n-am mai scăpat niciodată de asta. Cu colegii de atunci am pierdut legătura. Pe câțiva i-am reîntâlnit mai târziu, sau i-am depistat ca autori de poezie. Știu că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca și cum tiparele uzuale, formele experimentate ar fi neapărat și expirate, trebuind înlocuite rapid cu altele. E o nervozitate epocală ce ne dislocă, ne scoate din obișnuințele noastre inclusiv intelectuale, din sistemele de referințe cu care uneori nici nu ne-am deprins bine, aidoma unor mode de vestimentație, coafură, cosmetică. Nicolae Manolescu și Alex Ștefănescu ne-au dovedit că, în ciuda unor puncte discutabile, deloc puține, ale întreprinderii lor, se pot alcătui încă istorii literare solide, pe urma de care nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
insulă, care socotesc că trebuie să fie Cipangu, după informațiile pe care mi le dau acești indieni pe care-i am cu mine și care o numesc Colba, și acolo spun că se află corăbii foarte mari și mulți oameni deprinși cu marea..." La 23 octombrie, "Jurnalul" consemnează din nou: "Azi voiam să pornesc către insula Cuba, după informațiile pe care mi le dau acești băștinași în privința mărimii și bogăției, socot că trebuie să fie Cipangu" (p. 66). Se cuvine o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pe măsură. * Eroismul este în egală măsură inteligență, cutezanță și inconștiență. * De înălțimi nu se tem decât muritorii. * În adâncime pătrund numai ideile înalte. * În zbor, mor doar visele cu aripi căzătoare. * Visătorii nu au rău de înălțime. * Zborul se deprinde visând cutezător. * Poeții sunt odăi cu interiorul înafară. * Poezia e starea de veghe a poetului. * Omul este puternic prin ceea ce nu are la vedere. * Credinciosul nu se teme de Dumnezeu, ci de propriile slăbiciuni. * Urmele omului nu sunt lăsate de
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
alcătuiește o povestire pe baza sintezelor din cele două planuri, apoi și un titlu tabloului.Exemplu: „O zi în grădiniță” , „Familia mea” , „Jocurile copiilor în diferite anotimpuri” . Educatoarea are prilejul să corecteze pronunția copiilor, să le îmbunătățească exprimarea, să îi deprindă cu o vorbire corectă, coerentă și logica. O mare contribuție în dezvoltarea limbajului copiilor o are poezia. Prin modelul oferit de limbajul poetic, vocabularul devine mai bogat, mai nuanțat. Memorizările oferă educatoarei prilejul de a dezvălui copiilor bogăția limbii române
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
copii, "se vor primi gratuit toți copiii a căror familii nu sunt în stare a solvi retribuțiunea obișnuită". Aici, "copiii cei mai mici vor fi nutriți, curățați și feriți de orice vătămare; iar copiii mărișori, pe lângă acestea: 1) se vor deprinde cu rânduiala la ascultare și moralitate; 2) se va face cu dânșii oarecari încercări la lucru manual și la învățătură prin intuirea de obiecte plăcute; 3) se vor exersa, conform cu etatea, la învățarea citirii, la scrierea pe placă, la calcul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau la meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat "fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor, cu cel puțin doi ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
indiferenți. Ar fi trebuit să fim ascultători, dar nu-l puteam asculta pe Teodorovici, un om prea fin pentru a se putea impune. Nu avea morga pe care alții, în același grad cu el, o învățaseră încă înainte de a fi deprins alfabetul disciplinei pe care o predau. Spre disperarea lui, noi plecam direct la Sidoli, cinematograful suprem al Iașului de atunci, sau rătăceam pe ulițele ieșene atât de poetice (dar ce nu era poetic la Iași, în acea vreme... și sărăcia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ca "morfopatologie", această școală a ilustrat învățământul medical românesc, în paralel cu cealaltă catedră, de profil apropiat, histologia, care, datorită eminentei dr. Gioconda Dobrescu, a dublat în mod armonios această parte din învățământul medical ieșean. Multe generații de absolvenți au deprins în cadrul acestei școli filozofia de bază a profesiei, optica anatomopatologică introdusă în secolul al XVIII-lea de școala italiană, de reputație mondială. Această filozofie, care concepea boala ca efect al unei cauze situată ca "loc și timp" în structura biologică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]