5,982 matches
-
reflectat în Constituția din 1923 și a constat în extinderea sistemului Vechiului Regat la noua realitate teritorială. Art. 4 stipula că teritoriul României se împărțea în județe și comune, iar art. 8 menționa ca principiu al organizării administrației publice locale descentralizarea (în practică, principiul director în organizarea administrației a rămas tot cel al centralizării). Ca noutate, figura elementul democratic al alegerii consiliilor județene și comunale de către "cetățeni români prin votul universal, egal, direct, secret, obligatoriu și cu reprezentarea minorității". Printre membrii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
5 județe (24.078 km²) și 10. Transilvania 15 județe (57.819 km²)15. Principiile anunțate de Constituție au fost dezvoltate de Legea de unificare administrativă din 1925, din care sunt de menționat următoarele elemente: 1. păstra ca unități de descentralizare administrativ-teritorială județele și comunele, 2. conserva distincția dintre: comunele urbane (reședințe de județ și nereședințe) și comunele suburbane (dependente de cele urbane sub aspect edilitar, de salubritate și poliție) și prelua din legislația Ardealului titulatura de "municipiu". 3. împărțea județul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
un aspect pozitiv al acesteia a fost reducerea numărului de județe la 71 și apariția a 8.751 comune care cuprindeau în circumscripțiile lor teritoriale 15.267 sate. Legea a fost una profund centralizatoare. Teama legiuitorului ca prin aplicarea principiului descentralizării să nu fie periclitată unitatea statului național l-a determinat să nu mai statueze în mod expres acest deziderat. Așa cum remarcă Manuel Guțan 17, acesta este un caz unic în istoria legislativului românesc, când un principiu constituțional este ocolit pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
acest deziderat. Așa cum remarcă Manuel Guțan 17, acesta este un caz unic în istoria legislativului românesc, când un principiu constituțional este ocolit pe față din rațiuni de securitate națională. Legiuitorul, consideră autorul, a confundat mai mult sau mai puțin voit descentralizarea administrativă cu cea politică. Imperfecțiunile legii din 1925 au scos în evidență necesitatea unei noi legi de organizare administrativă. Așa a părut Legea pentru administrația publică locală, din 5 august 1929, propusă de guvernul național-țărănesc condus de Iuliu Maniu. Spre deosebire de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
național-țărănesc condus de Iuliu Maniu. Spre deosebire de cea anterioară, anumite prevederi ale noii legi (alegerea tuturor organelor administrației publice locale, înființarea prefectului administrativ, eliminarea tutelei administrative arbitrare) reflectau o voință politică reală de schimbare și de progres. Prin această lege, principiul descentralizării a căpătat dimensiuni mai ample: satul a devenit unitate administrativă autonomă (de două tipuri, sate mari și sate mici) și au apărut asociațiile județene al căror scop era realizarea unor lucrări de interes comun (care depășeau posibilitățile financiare ale unui
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a îndepărta cangrena politizării excesive, ce a afectat și administrația Vechiului Regat. În scopul îmbunătățirii legii, în intervalul 1930-1935, i s-au adus 14 modificări. Cu toate acestea, este apreciată ca fiind una dintre puținele legi care a realizat o descentralizare administrativă în gradul cel mai înalt cunoscut în istoria României moderne 18. În 1935, teritoriul României era organizat în 9 provincii, 71 de județe, 322 de plăși, 172 de orașe și 15.201 sate. După cum aratau Manuilă & Georgescu 19 în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1938, ce trebuia să pună bazele juridice ale noului regim. În ceea ce privește organizarea administrației teritoriale, aceasta nu a fost reglementată în esența ei prin Constituție, art. 72 dispunând că "instituțiile administrative sunt statornicite prin lege". Ea nu mai conținea nici principiul descentralizării administrative și nici pe cel al eligibilității organelor deliberative județene și comunale, rămânând la latitudinea Parlamentului statuarea principiilor. Decretul-lege pentru reforma administrației din 14 august 1938 a introdus o nouă organizare administrativ-teritorială, după canoanele unui centralism riguros. Era desființată personalitatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
al eligibilității organelor deliberative județene și comunale, rămânând la latitudinea Parlamentului statuarea principiilor. Decretul-lege pentru reforma administrației din 14 august 1938 a introdus o nouă organizare administrativ-teritorială, după canoanele unui centralism riguros. Era desființată personalitatea juridică a județului. Unitățile de descentralizare erau comunele (împărțite în urbane, rurale și stațiuni balneoclimaterice) și ținuturile. Ținuturile înglobau 71 de județe, 429 plăși, 179 orașe și 15. 891 sate20. Cu toate că legea, după cum arăta Guțan 21, a avut pe alocuri o claritate și o simplitate nemaiîntâlnite
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
promovat toate criteriile de realizare a unei administrații moderne și eficiente, prin faptul că a acordat prioritate instituțiilor unipersonale (primarul care era numit) și de executare în locul celor colective și deliberative (consiliul comunal) a provocat o răsturnare totală a valorilor descentralizării administrative și a făcut posibilă instaurarea unui centralism fără precedent. Epoca dictaturii regale a marcat începutul decăderii și, în final, al eliminării sistemului administrației publice locale introdus în 1864. În perioada regimului antonescian (septembrie 1940-august 1944), organizarea administrativ-teritorială din timpul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
În perioada regimului antonescian (septembrie 1940-august 1944), organizarea administrativ-teritorială din timpul lui Carol II-lea a fost abandonată. Ținuturile au fost desființate iar județele și-au recăpătat personalitatea juridică. Dar măsura a fost una șchioapă, din punctul de vedere al descentralizării administrative, deoarece actul desființării consiliilor ținutale nu era urmat de înființarea celor județene, ca organisme deliberative alese, iar primarul era în continuare numit. Tutela administrativă nu numai că nu a dispărut, dar s-a intensificat în mod considerabil devenind din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
celor două funcții într-una (primul-secretar de județ exercita și atribuțiile președintelui Consiliului județean, iar primarii de municipii și de orașe erau în primul rând prim-secretari ai PCR). Consiliile județene, municipale, orășenești și comunale aveau un rol decorativ. De descentralizare administrativă nici nu putea fi vorba. 4. România după 1989 Prăbușirea regimului comunist nu a fost urmată, așa cum s-a întâmplat în alte state ce au aparținut acestui bloc, de o reconsiderare în privința organizării administrativ teritoriale printr-o reformă ce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
alin. 3, aceeași împărțire administrativ-teritorială a țării în comune, orașe și județe adăugând: "În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii". În art. 120 (1) sunt menționat principiile după care funcționează administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale și anume cel al descentralizării, al autonomiei locale și al deconcentrării serviciilor publice. La paragraful (2) se precizează că "în unitățile-administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mai des în diferite proiecte prezentate opiniei publice, fie de la tribuna Parlamentului, fie prin intermediul presei. În 1907 și apoi în 1912, conservatorul P. P. Carp, plecând de la ideea că în România județele și comunele erau incapabile să facă față cerințelor descentralizării administrative, a prezentat un regim administrativ pe baze regionale, al "dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg curent de opinie. P. Negulescu, I. V. Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
român prin faptul că alimenta tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
tendințele separatiste, necesita cheltuieli prea mari și complica aparatul administrativ. Aserțiunile de mai sus puteau fi ușor de răsturnat, afirma Guțan 29, deoarece emitenții făceau confuzii între regionalism și regiune, între regionalism și separatism, între descentralizare și deconcentrare administrativă, între descentralizarea politică și cea administrativă. Disputa a fost soluționată de Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-un demers sisntetic, M. Guțan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Consiliul legislativ din 1929, care a hotărât că înființarea unor regiuni era neconstituțională pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-un demers sisntetic, M. Guțan 30 a grupat proiectele de legi care au susținut descentralizarea administrativă pe baze regionale în trei categorii: 1. cele care propuneau o descentralizare moderată, precum cel al Th. Rosetti (1888) și un altul la 1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pentru că art. 4 din Constituție nu prevedea o astfel de unitate administrativ-teritorială. Într-un demers sisntetic, M. Guțan 30 a grupat proiectele de legi care au susținut descentralizarea administrativă pe baze regionale în trei categorii: 1. cele care propuneau o descentralizare moderată, precum cel al Th. Rosetti (1888) și un altul la 1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1909; 2. cele care pledau pentru un regionalism cu tendințe federaliste, precum cel al lui C.L. Negruzzi, la 1919, și Proiectul de Constituție al lui Romul Boilă, la 1931; 3. cele care veneau cu un regionalism administrativ mixt ce combina descentralizarea cu deconcentrarea la nivelul regiunii: proiectul lui Carp (1912), al Cercului de studii al PNL (1918), al lui C-tin Argetoianu (1921 și 1931) și al lui I. V. Gruia (1926). Dar cele care și-au găsit aplicarea în practică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nevoile oamenilor, interesele lor economice nu au figurat printre prioritățile legiuitorului. Combinând elemente de organizare administrativă din țări precum Franța și Belgia, într-un model sui generis românesc, el a făcut posibilă funcționarea unei tutele administrative excesive ce a transformat descentralizarea într-un deziderat mereu asumat de legile de organizare formulate în acest spațiu, mai puțin de cele elaborate în timpul dictaturilor. Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției Tudor PITULAC Introducere Procesul regionalizării este strâns legat de înțelegerea și delimitarea regiunii din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
reforma administrativă respectă o serie de principii precum cel al subsidiarității ("exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean"), asigurării resurselor integrale, responsabilității autorităților locale și regionale, principiul "asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau regionale", principiul echității, al democrației participative și al "cheltuirii eficiente a resurselor financiare publice"5. Toate acestea sunt bune pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utilizare eficientă a fondurilor 6. În funcție de criteriul dat de statutul juridic, identificăm o tipologie a regionalizării 7 care include exemplul regionalizării administrative (Luxembourg), prin intermediul colectivităților locale (Finlanda, Irlanda, Ungaria), descentralizarea regională, cea politică sau autonomia regională (Spania, Italia, Belgia) sau prin intermediul autorităților federale (Germania). Regionalizarea administrativă presupune o delegare a autorității de la nivelul statului către acele entități subordonate guvernului de la nivel local. Cu toate acestea, este prezent controlul statului la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nivel regional urmăresc mobilizarea și promovarea colectivităților locale pentru dezvoltare economică și regională. Modelul regionalizării prin intermediul colectivităților locale urmărește cooperarea dintre comunitățile locale, cu atribuții extinse, astfel încât cele care își exercită puterea sunt practic instituțiile descentralizate de la nivelul fiecărei regiuni. Descentralizarea regională introduce între nivelul administrației de stat și cel al comunităților și colectivităților locale deja existente un alt nivel, cel al regiunii, care are un cadru instituțional specific, o circumscripție mai largă ce urmărește în principal dezvoltarea economică. Important de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ne referim la modelul regionalizării prin intermediul autorităților federale, cu alte cuvinte o uniune de state, în care fiecare entitate are particularități regionale și etnice. Însă pentru cazul României relevant este exemplul Franței, urmărindu-se realizarea procesului regionalizării în paralel cu descentralizarea 8. Atribuțiile organelor regionale de administrație ar viza domeniile economic, cultural, educațional și planificarea teritorială 9. 2. Contextul românesc: obiective, procese, consecințe Proiectul regionalizării face parte din seria obiectivelor Programului de Guvernare 2013-2016, cu două coordonate majore în direcția dezvoltării
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
2. Contextul românesc: obiective, procese, consecințe Proiectul regionalizării face parte din seria obiectivelor Programului de Guvernare 2013-2016, cu două coordonate majore în direcția dezvoltării și administrației, respectiv reorganizarea administrativ teritorială care să permită funcționarea regiunilor și continuarea, respectiv eficientizarea procesului descentralizării. În acest sens este necesară derularea a trei procese administrative corelate: revizuirea Constituției, elaborarea cadrului normativ care să reglementeze funcționarea regiunilor și pe cel care să delimiteze descentralizarea competențelor 10. Dintre cele trei procese, de importanță majoră este cel referitor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
administrativ teritorială care să permită funcționarea regiunilor și continuarea, respectiv eficientizarea procesului descentralizării. În acest sens este necesară derularea a trei procese administrative corelate: revizuirea Constituției, elaborarea cadrului normativ care să reglementeze funcționarea regiunilor și pe cel care să delimiteze descentralizarea competențelor 10. Dintre cele trei procese, de importanță majoră este cel referitor la revizuirea Constituției, pentru că asigură cadrul pentru îndeplinirea celorlalte două procese. Propunerile de revizuire au în vedere, printre altele, stabilirea clară a raporturilor dintre președinte, Guvern și Parlament
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]