6,256 matches
-
ele, construite de către cititor-interpretant pe baza unei scheme cognitive: suprastructura narativă, eventual structura secvențială indusă de instrucțiunile furnizate de textul-artefact. În cadrul unor recente cercetări făcute asupra psihologiei cognitive, în scopul de a pune în evidență modul de tratare a părților descriptive și narative ale povestirii, G. Denhière și D. Legros (1986, p. 10) se inspiră din definițiile lui R. Barthes și determină trei tipuri de propoziții: În general, cele mai importante propoziții dintr-o povestire sînt cele care exprimă macrostructura sa
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
9) și care diferențiază stările ce trimit la situația unui personaj de cele care fac referință la lumea fizică, "indici" și "informanți". În urma numeroaselor experimentări, ei constată că "enunțurile narative nucleu" se citesc într-un timp mai îndelungat decît enunțurile descriptive, fie că sînt de "stare" sau "acțiuni secundare". În plus, aceste "enunțuri-nucleu" sînt mai bine memorate decît descrierile, cît despre "descrierile de acțiuni", ele sînt mai bine memorate decît "descrierile de stări". Această diferență de tratare a diferitelor tipuri de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ipoteza că o secvență de DA este mai dificil de memorat decît o secvență narativă prin faptul că informația dată nu poate fi condensată în nici un moment al lecturii, adică să fie rezumate mai multe nuclee 4 într-o macropropoziție descriptivă. În acest tip de secvență, totul este de importanță egală, totul este adus în prim-plan. Dimpotrivă, este posibil ca o DA să fie mai bine memorată decît o secvență descriptivă de stare, în măsura în care marcajul planului său de text ar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fie rezumate mai multe nuclee 4 într-o macropropoziție descriptivă. În acest tip de secvență, totul este de importanță egală, totul este adus în prim-plan. Dimpotrivă, este posibil ca o DA să fie mai bine memorată decît o secvență descriptivă de stare, în măsura în care marcajul planului său de text ar fi mai bine subliniat. Înainte de a aborda ultimul punct teoretic care ne va permite mai bine să delimităm caracteristicile și diferențele dintre povestire și DA, vom face o ultimă remarcă privind
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dintre DA și POVESTIRE? O analiză a suprastructurii POVESTIRII și cea a DA permite rezolvarea acestei probleme. Dacă se face atît de des confuzie între DA și POVESTIRE este pentru că, după toate aparențele, cu DA se pierde semnul emblematic al descriptivului, adică "etc.-ul". Într-adevăr, logica acțiunii presupune ca o DA să aibă început și sfîrșit, astfel ca ierarhia ramificației descriptive să pară că se aplatizează într-o simplă succesiune de propoziții. La nivel de suprafață, această linearizare-cronologizare a elementelor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de des confuzie între DA și POVESTIRE este pentru că, după toate aparențele, cu DA se pierde semnul emblematic al descriptivului, adică "etc.-ul". Într-adevăr, logica acțiunii presupune ca o DA să aibă început și sfîrșit, astfel ca ierarhia ramificației descriptive să pară că se aplatizează într-o simplă succesiune de propoziții. La nivel de suprafață, această linearizare-cronologizare a elementelor prezintă o similitudine cu progresia povestirii: Schema 30 Structura Pn1 + Pn2 + Pn3 + Pn4 + Pn5 Pd1 +Pd2 +Pd3 + ...+Pdn liniară: Structura pd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aplatizează într-o simplă succesiune de propoziții. La nivel de suprafață, această linearizare-cronologizare a elementelor prezintă o similitudine cu progresia povestirii: Schema 30 Structura Pn1 + Pn2 + Pn3 + Pn4 + Pn5 Pd1 +Pd2 +Pd3 + ...+Pdn liniară: Structura pd PĂRȚI ierarhică: Tema-titlu Secvența descriptivă (DA) Secvență narativă Dacă observăm schema, putem vedea clar că natura ierarhică diferită a celor două secvențe ne permite să facem distincția față de ceea ce la suprafață apare ca fiind asemănător. Deosebirea devine mai evidentă atunci cînd trecem la scheme mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin existența unui prim nivel ierarhic în care "Morala" determină Întîmplare propriu-zisă, apoi, a unui al doilea nivel, unde însăși Întîmplarea se descompune în Situație inițială urmată de Desfășurarea povestirii etc. (cf. schemei 31). În ce privește DA, putem observa că emblema descriptivului, adică "etc". subzistă foarte bine, în măsura în care putem să descompunem întotdeauna o PARTE a acțiunii în SUB-PĂRȚI. Fie, de exemplu, această DA a cărei temă-titlu este "a merge să cauți bani la bancă", descrisă în trei macropropoziții: Pd1: Domnul Z intră
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acestei înlănțuiri minimale poate fi, la rîndul ei, precizată prin micropropoziții, ceea ce ar putea rezulta pentru Pd1: pd1': Domnul Z se opri în fața ușii de la bancă. pd1'': Se șterse pe picioare. pd1''': Își închise umbrela. pd1'''': Intră. Regăsim aici caracteristica descriptivului, teoretic, cea de a putea fi expandat la infinit. Schema următoare ne va permite să ținem seama de specificul fiecărui tip de secvență: 4. Caz [3']: "Descrierea homerică"5 În literatură, descrierea homerică este un caz particular de DA. Obiectul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriere a fost mult timp considerată de către retori drept un model, drept singurul mod corect de a scrie. Ea este, pe rînd, calificată drept descriere "dramatizată" sau "narativizată". Dacă este adevărat că "descrierea homerică" este un mijloc de a introduce descriptivul în narativ, fără ca pentru acesta să fie curmat cursul în diegeză, termenul de "narativizare" poate duce la confuzii. Pare că ar fi de preferat să fie rezervat cazului în care apare o structură secvențială narativă. Or, în "descrierea homerică", structura
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
narativ, fără ca pentru acesta să fie curmat cursul în diegeză, termenul de "narativizare" poate duce la confuzii. Pare că ar fi de preferat să fie rezervat cazului în care apare o structură secvențială narativă. Or, în "descrierea homerică", structura rămîne descriptivă; sînt utilizate doar unele mărci lingvistice caracteristice povestirii. Este vorba doar de perfectul simplu și de organizatorii temporali de genul "deodată", "brusc" etc. Astfel, în acest exemplu din Hugo citat de Ph. Hamon (1981, pp. 157-158): (54) [1] Dintr-o dată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acolo, ca spițele din butucul roții, puteai zări în partea opusă a acestui disc desgustător rădăcina altor trei tentacule care rămăseseră în fundul scobiturii.* Victor Hugo, Oamenii mării, p. 320 Ph. Hamon, definind acest text ca "descriere homerică", evidențiază următoarele proceduri descriptive: a. prezența unui prim sistem descriptiv ce conduce progresiv la "părți" ale caracatiței după o organizare de tip ordinal: o cingătoare, strînsoarea → o a doua → o a treia → o a patra → o a cincea → cele cinci (...) → celelalte trei. Aici, "efectul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
puteai zări în partea opusă a acestui disc desgustător rădăcina altor trei tentacule care rămăseseră în fundul scobiturii.* Victor Hugo, Oamenii mării, p. 320 Ph. Hamon, definind acest text ca "descriere homerică", evidențiază următoarele proceduri descriptive: a. prezența unui prim sistem descriptiv ce conduce progresiv la "părți" ale caracatiței după o organizare de tip ordinal: o cingătoare, strînsoarea → o a doua → o a treia → o a patra → o a cincea → cele cinci (...) → celelalte trei. Aici, "efectul de listă este accentuat în text
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a patra → o a cincea → cele cinci (...) → celelalte trei. Aici, "efectul de listă este accentuat în text de această numerotare a aliniatelor care va contribui la definirea obiectului descris, caracatița (sau octo-pus)" (p. 158); b. prezența unui al doilea sistem descriptiv, cel al corpului omenesc al lui Gilliat: braț → piept → pumn → cot → umăr → subsiori → mîna stîngă etc. Ph. Hamon încearcă să arate că acumularea a două sisteme descriptive ("trupul lui Gilliat e din ce în ce mai amorțit") denotă un procedeu narativ: "Mai întîi pentru că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
obiectului descris, caracatița (sau octo-pus)" (p. 158); b. prezența unui al doilea sistem descriptiv, cel al corpului omenesc al lui Gilliat: braț → piept → pumn → cot → umăr → subsiori → mîna stîngă etc. Ph. Hamon încearcă să arate că acumularea a două sisteme descriptive ("trupul lui Gilliat e din ce în ce mai amorțit") denotă un procedeu narativ: "Mai întîi pentru că este o adăugare la un sens, ceea ce dă textului un dinamism și o orientare pe care cititorul o interpretează ca pe o serie de transformări. Apoi, pentru că
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru a da acestei descrieri o componentă narativă. Cu siguranță, se petrece ceva pe durata acestei descrieri, dar recurgerea la o secvență de acțiuni ordonate cronologic nu este decît modalitatea de a insera, în mod cît se poate de firesc, descriptivul în narativ. Sistemul textului, structura sa secvențială, rămîne în ordinea descriptivului. El nu deține caracteristicile povestirii citate mai sus (sau cel puțin nu toate) care ar permite identificarea în acest extras, a suprapunerii unei suprastructuri narative peste descriptiv. Aducerea "semnalelor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
petrece ceva pe durata acestei descrieri, dar recurgerea la o secvență de acțiuni ordonate cronologic nu este decît modalitatea de a insera, în mod cît se poate de firesc, descriptivul în narativ. Sistemul textului, structura sa secvențială, rămîne în ordinea descriptivului. El nu deține caracteristicile povestirii citate mai sus (sau cel puțin nu toate) care ar permite identificarea în acest extras, a suprapunerii unei suprastructuri narative peste descriptiv. Aducerea "semnalelor povestirii" pune o adevărată problemă: prezența perfectului simplu ne indică în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de firesc, descriptivul în narativ. Sistemul textului, structura sa secvențială, rămîne în ordinea descriptivului. El nu deține caracteristicile povestirii citate mai sus (sau cel puțin nu toate) care ar permite identificarea în acest extras, a suprapunerii unei suprastructuri narative peste descriptiv. Aducerea "semnalelor povestirii" pune o adevărată problemă: prezența perfectului simplu ne indică în mod necesar că avem de-a face cu propoziții narative? Perfectul simplu are ca funcție crearea de pivoți evenimențiali (= nuclee), adică de a aduce în prim plan
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
s-a pus în evidență aici este valoarea perfectivă a perfectului simplu care permite evenimentelor să se grefeze pe el, marcînd astfel punctele de incidență ale unei serii evenimențiale. În cadrul "descrierii homerice", se remarcă faptul că, datorită perfectului simplu, propozițiile descriptive primesc statutul de "nucleu" al lanțului evenimențial-cauzal. De fapt, aceste verbe la perfect simplu delimitează progresia, subliniază planul textului (acțiunile care organizează superficial secvența conferind o ordine cronologică). În măsura în care aceste verbe la perfect simplu nu sînt decît urmele unei coerențe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mii de culori; lăsînd să se vadă minunății și mai uluitoare; Ali Baba descoperi; nenumărate cadrane străluceau; Lui Ali Baba nu-i venea să-și creadă ochilor; Niciodată nu mai văzuse asemenea minunății. Se observă foarte bine cum izotopia referențială descriptivă (mașina este descrisă cu PĂRȚILE și PROPRIETĂȚILE sale) se suprapune unei izotopii argumentative deja declarate în subtitlu: "sau cum Chrysler Simca face să se descopere comorile confortului și ale echipamentului)". O ultimă izotopie de semnalat este cea a ficționalității. În calitate de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de exemplu: înăuntrul peșterii; rosti din nou cuvintele fermecate; într-o clipită portiera automobilului se deschise larg; pe dată ieși afară din peșteră; dacă m-ar vedea acum califul. La nivel secvențial, remarcăm că modul obișnuit de funcționare tabulară al descriptivului este introdus într-o serie evenimențială. Obiectul este descris datorită faptelor personajului (A FACE): Ali Baba se apropie + rosti + descoperi + apăsă + acționă + se așeză + potrivi + învîrti + se gîndi. O serie întreagă de acțiuni orientate temporal, o saturație de perfect simplu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
O serie întreagă de acțiuni orientate temporal, o saturație de perfect simplu și un intertext ficțional: totul ne duce la gîndul că este vorba de povestire. Însuși titlul creează ambiguitate: pe cînd "mașina lui Ali Baba" ancorează foarte bine secvența descriptivă desemnînd tema-titlu, subtitlul "sau cum Chrysler Simca 1307 / 1308 face să se descopere comorile confortului și ale echipamentului" declanșează de partea cititorului așteptarea unei secvențe narative. Or, în ceea ce urmează se vede că nu este vorba decît de un uzaj
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
declanșează de partea cititorului așteptarea unei secvențe narative. Or, în ceea ce urmează se vede că nu este vorba decît de un uzaj particular al "semnalelor" povestirii, și nu de alegerea unei veritabile structuri narative. Structura secvențială de la (55) rămîne deci descriptivă. Fiecărei acțiuni înde-plinite de Ali Baba îi corespunde un element de descriere a mașinii. Astfel, în al treilea paragraf, pentru "Ali Baba descoperi (...)" putem construi ramificația descriptivă de la pagina următoare (schema 32). În ultimul paragraf, putem sublinia o DA, sub
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu de alegerea unei veritabile structuri narative. Structura secvențială de la (55) rămîne deci descriptivă. Fiecărei acțiuni înde-plinite de Ali Baba îi corespunde un element de descriere a mașinii. Astfel, în al treilea paragraf, pentru "Ali Baba descoperi (...)" putem construi ramificația descriptivă de la pagina următoare (schema 32). În ultimul paragraf, putem sublinia o DA, sub forma unui SCRIPT, care poate fi rezumat cu tema-titlu "a prinde de volan": el se așeză la volan; potrivi spătarul scaunului; învîrti cheia în contact; și pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tema-titlu "a prinde de volan": el se așeză la volan; potrivi spătarul scaunului; învîrti cheia în contact; și pe loc mașina ascultă de cea mai mică poruncă a sa. B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată (56) Imaginați-vă o haină trei-sferturi, stil canadiană, mai fină și mai mătăsoasă decît o cămașă, mai moale și mai confortabilă decît o vestă de casă și totuși mai călduroasă decît un palton gros de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]