10,118 matches
-
politice/partide după model occidental. Constituirea unor partide politice clasice după exemplul Occidentului - social-democrate, socialiste, liberale, creștin-democrate, ecologiste - reprezenta o soluție simplă de diferențiere politică rapidă. Adoptarea unui asemenea model avea un avantaj major: modelele occidentale ofereau o schemă de diferențiere de necontestat, în timp noile partide putând să dezvolte programe adecvate tranziției propriu-zise. O asemenea soluție a fost folosită de către toate țările europene postcomuniste. Exista însă și aici un impediment important. Cum pot actorii noii clase politice să treacă în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
soluție a fost folosită de către toate țările europene postcomuniste. Exista însă și aici un impediment important. Cum pot actorii noii clase politice să treacă în doar patru luni de la solidaritatea anticomunistă la afilierea la o multitudine de partide, a căror diferențiere programatică nu era deloc clară în contextul începutului tranziției? În mod special tehnocrația, sursa cea mai importantă a noii clase politice, se caracteriza printr-un grad ridicat de solidaritate, fiind dificil pentru ea să se distribuie rapid în partide politice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
În al doilea rând, partidele constituite la nivel național aveau, inevitabil, să se confrunte cu producerea într-o perioadă scurtă de timp a unui suport local absolut necesar. Solidaritatea tehnocrației, mai ales la nivel local, era o piedică suplimentară a diferențierii sale politice rapide. Ea putea doar în timp să producă o asemenea diferențiere. A treia problemă se referă la competiția dintre diferitele grupuri pentru adoptarea titlului unui partid occidental cu autoritate. În România au existat situații în care procesul s-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
confrunte cu producerea într-o perioadă scurtă de timp a unui suport local absolut necesar. Solidaritatea tehnocrației, mai ales la nivel local, era o piedică suplimentară a diferențierii sale politice rapide. Ea putea doar în timp să producă o asemenea diferențiere. A treia problemă se referă la competiția dintre diferitele grupuri pentru adoptarea titlului unui partid occidental cu autoritate. În România au existat situații în care procesul s-a blocat într-o pluralitate de partide ce s-au declarat ca aparținând
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
partidelor nou-constituite, care nu aveau acces la pârghiile puterii în stat și nici suport popular. Tehnocrația s-a trezit brusc într-o situație frustrantă. Terenul politic structurat pe diviziunile de tip occidental - liberal, creștin-democrat, social-democrat -, care, potențial, puteau oferi baza diferențierii politice a tehnocrației, a fost ocupat rapid de partidele istorice. Aceste partide au fost primite aproape imediat în familiile politice occidentale, fapt care a consolidat legitimitatea lor internațională. Tehnocrația s-a trezit astfel fără un teritoriu politic legitim de dezvoltare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
trezit astfel fără un teritoriu politic legitim de dezvoltare. Faptul că partidele istorice au ocupat, cu o anumită legitimitate istorică, aceste teritorii politice a fost de natură a spori confuzia tehnocrației și a încetinit și mai mult procesul său de diferențiere politică. A rezultat un dezechilibru politic major: pe de o parte, o mulțime de partide lipsite de un suport social semnificativ, iar pe de altă parte, o masă mare a tehnocraților aflați într-un proces mai lent de organizare politică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a fost factorul determinant al căii adoptate pentru diversificarea politică. Principiul consensului avea, în acel context, o dublă semnificație. Pe de o parte, el descria o stare de fapt: acordul general asupra direcției globale de schimbare nu era tulburat de diferențieri suficient de cristalizate asupra căilor concrete de urmat. Pe de altă parte, el exprima un model de evoluție politică ce pare să fi fost avut în vedere de Ion Iliescu, un fel de democrație organică, bazată pe dialog, nu pe
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
direcțiilor generale, puteau exista diferențe de opinii care nu exprimau, de fapt, opțiuni ideologice și politice structural distincte. Tehnocrația a fost de la început înclinată spre includerea consensului ca o temă importantă în programul său politic. Pentru mulți membri ai tehnocrației, diferențierea în partide apărea ca inevitabilă, dar nu erau clare mecanismele realizării unei asemenea diferențieri. Din acest motiv, ideologia tehnocrației includea principiul consensului și al amânării diferențierilor politice. Diferențierea politică urma să ia inițial forma diferențelor de idei, acestea putându-se
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și politice structural distincte. Tehnocrația a fost de la început înclinată spre includerea consensului ca o temă importantă în programul său politic. Pentru mulți membri ai tehnocrației, diferențierea în partide apărea ca inevitabilă, dar nu erau clare mecanismele realizării unei asemenea diferențieri. Din acest motiv, ideologia tehnocrației includea principiul consensului și al amânării diferențierilor politice. Diferențierea politică urma să ia inițial forma diferențelor de idei, acestea putându-se dezvolta, printr-un proces treptat, greu predictibil, în diferențe de programe politice și ideologice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
consensului ca o temă importantă în programul său politic. Pentru mulți membri ai tehnocrației, diferențierea în partide apărea ca inevitabilă, dar nu erau clare mecanismele realizării unei asemenea diferențieri. Din acest motiv, ideologia tehnocrației includea principiul consensului și al amânării diferențierilor politice. Diferențierea politică urma să ia inițial forma diferențelor de idei, acestea putându-se dezvolta, printr-un proces treptat, greu predictibil, în diferențe de programe politice și ideologice. Cristalizarea unei democrații pluripartite era extrem de dificilă nu din cauza deficitului culturii democrației
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o temă importantă în programul său politic. Pentru mulți membri ai tehnocrației, diferențierea în partide apărea ca inevitabilă, dar nu erau clare mecanismele realizării unei asemenea diferențieri. Din acest motiv, ideologia tehnocrației includea principiul consensului și al amânării diferențierilor politice. Diferențierea politică urma să ia inițial forma diferențelor de idei, acestea putându-se dezvolta, printr-un proces treptat, greu predictibil, în diferențe de programe politice și ideologice. Cristalizarea unei democrații pluripartite era extrem de dificilă nu din cauza deficitului culturii democrației, ci a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
forma diferențelor de idei, acestea putându-se dezvolta, printr-un proces treptat, greu predictibil, în diferențe de programe politice și ideologice. Cristalizarea unei democrații pluripartite era extrem de dificilă nu din cauza deficitului culturii democrației, ci a lipsei mecanismului de producere a diferențierii politice. Preluarea de către Occident a rolului de producere a strategiei tranziției și de ghidare a implementării acesteia a avut ca efect o consolidare a consensului și făcând ca diferențierea în partide să-și piardă în mare măsură semnificația. Paradoxal, partidele
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din cauza deficitului culturii democrației, ci a lipsei mecanismului de producere a diferențierii politice. Preluarea de către Occident a rolului de producere a strategiei tranziției și de ghidare a implementării acesteia a avut ca efect o consolidare a consensului și făcând ca diferențierea în partide să-și piardă în mare măsură semnificația. Paradoxal, partidele nu au apărut din nevoia de a exprima interese și programe politice diferite, ci mai degrabă pentru a da sens mecanismului democrației pluripartite. Partidele istorice aveau o cu totul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
estimare a urgenței formării partidelor politice dintre masa tehnocrației și foștii membri ai partidelor desființate de regimul comunist. Dispariția adversarului politic principal, Partidul Comunist, și largul consens politic generat de acest fapt au fost de natură a nu urgenta nevoia diferențierii politice. Singurele grupuri puternic coezive, animate de voința transformării imediate în partide, au fost formate din supraviețuitorii partidelor istorice. Consolidarea lor rapidă, pe baza unui puternic sprijin internațional, nu a făcut decât să inhibe, la rândul său, și mai mult
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
partidelor istorice au fost și ei membri ai Partidului Comunist. Presiunea puternică a partidelor istorice a generat în restul forțelor politice, mai ales în rândul tehnocrației, o creștere defensivă a consensului intern, fapt care a încetinit substanțial procesul lor de diferențiere politică. Acuzată continuu ca neocomunistă/securistă, tehnocrația, ce se percepea pe sine a fi principalul actor competent al transformărilor sociale, a evoluat către construirea unui partid care să o apere și reprezinte. Între tehnocrație și partidele istorice existau diferențe profunde
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
forțată. O asemenea politică de egalizare a fost criticată din punct de vedere moral - nu este corect ca „și cel care muncește, și cel care nu muncește să câștige la fel” -, dar și din punctul de vedere al performanței - insuficienta diferențiere a recompenselor nu stimulează performanța. Dacă creșterea diferențierii/polarizării economice și sociale nu se realizează complementar cu o creștere economică substanțială, ea va produce, inevitabil, o creștere a sărăciei. Pe lângă efectul de sărăcire, polarizarea socială a generat accentuarea fenomenului de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
criticată din punct de vedere moral - nu este corect ca „și cel care muncește, și cel care nu muncește să câștige la fel” -, dar și din punctul de vedere al performanței - insuficienta diferențiere a recompenselor nu stimulează performanța. Dacă creșterea diferențierii/polarizării economice și sociale nu se realizează complementar cu o creștere economică substanțială, ea va produce, inevitabil, o creștere a sărăciei. Pe lângă efectul de sărăcire, polarizarea socială a generat accentuarea fenomenului de frustrare relativă. Comparându-se cu cei care s-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
determinarea ponderii lor reale. Frecvent întâlnim în ultimul timp formulări de tipul „Doar când actuala generație, tarată de rămășițele mentalității comuniste, va dispărea, societatea românească va putea funcționa normal”. Explicația, de regulă multifactorială, a unui fenomen complex impune, inevitabil, o diferențiere a contribuției diverșilor factori. Neglijarea unei asemenea analize, precum și invocarea doar a unora dintre factori și ignorarea altora prezintă riscul de a transforma explicația într-o justificare ideologică. Factori extrinseci 2: foștii comuniștitc "Factori extrinseci 2\: foștii comuniști" Încă de la
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fenomen trebuie considerate și mecanismele de corupție moștenite din regimul comunist. Acolo sursa structurală a corupției o reprezintă o contradicție a strategiei modelului comunist. Pe de o parte, la baza modelului comunist de societate a fost pus principiul menținerii unei diferențieri limitate a veniturilor. Dintre țările socialiste europene, cu excepția Albaniei, România a fost caracterizată prin aplicarea cea mai accentuată a acestui principiu. Două mecanisme au fost utilizate pentru a promova obiectivul egalității: în primul rând, controlul sever al diferențierii salariilor. Raportul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
menținerii unei diferențieri limitate a veniturilor. Dintre țările socialiste europene, cu excepția Albaniei, România a fost caracterizată prin aplicarea cea mai accentuată a acestui principiu. Două mecanisme au fost utilizate pentru a promova obiectivul egalității: în primul rând, controlul sever al diferențierii salariilor. Raportul dintre salariul cel mai mare și salariul minim a fost limitat la nivelul de 5,4/1. În al doilea rând, limitarea oportunităților de consum „de lux”, în mod special a bunurilor cu înaltă vizibilitate: case, mașini, excursii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
pentru fenomene altă dată ignorate: polarizarea corpurilor sociale, intensificarea mișcărilor de stradă, afirmarea actorilor sociali responsabili de mari acte de corupție, comportamentele stereotipe ale unor mari categorii sociale. " Rumoarea" are deci importante funcții sociale: relansează procesele de asimilare socială, reiterează diferențierile sociale (oferind practici și norme noi), oferă explicații noi teoriilor despre rolul maselor, conferă o valoare pragmatică acțiunii, apelînd la "morala istoriei". L-am citat pe Michel Rouquette nu întîmplător. El este acela care i-a urmat lui Serge Moscovici
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și de originalitate"418. Să rezumăm această înlănțuire. La originea legăturii sociale se află identificări prea restrictive marcînd indivizii pentru întreaga viață. Pe de o parte, ele aduc regresiunea dorinței pentru un obiect sexual. Pe de altă parte, duc la diferențierea aparatului psihic incorporînd autoritățile din afara lui. Acesta se împarte într-un eu cu adevărat individual și un eu social sau suprem care-l domină. Aceste noțiuni sînt importante și ne vor folosi în continuarea studiului nostru. Structura particulară a personalității
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
veche 39, cât și într-o lucrare mai nouă40, am subliniat că, în timp ce în cazul sistemului legislației, ordonarea prevederilor legislative se realizează în funcție de forța lor juridică, în scopul armonizării lor, al înlăturării contradicțiilor, sistemul dreptului se caracterizează prin reunirea și diferențierea după criterii obiective (în principal obiectul reglementarii și metoda reglementarii) a normelor juridice, în ramuri de drept. Sistemul legislației se caracterizează prin rânduirea normelor juridice, în funcție de nevoile practice. Am atras atenția asupra faptului că existența unui cod nu corespunde, întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
art. 147 alin.(2) din Constituția României, "În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale". În virtutea acestor dispoziții constituționale, este necesară o diferențiere între declararea în întregime a legii ca fiind neconstituțională și declararea parțială a neconstituționalității acesteia. În opinia noastră, doar în cel de-al doilea caz este necesar să se recurgă la aplicarea prevederilor art. 147 alin.(1) din Constituție, în virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rată de peste 71%, în timp ce în Orientul Mijlociu și Africa de Nord aceasta ajunge abia la 32%). Relevant este și faptul că, la scară globală, femeile ocupă numai 28,3% posturi de răspundere politică, înalți funcționari sau de cadre superioare de conducere, cu mari diferențieri pe zone geografice (41,2% în America de Nord, 30,6% în Uniunea Europeană). O situație gravă se înregistrează în privința discriminării persoanelor cu handicap, știindu-se că, la ora actuală, în lume sunt înregistrate peste 470 de milioane de asemenea persoane care au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]