6,859 matches
-
pînă la generalizarea serviciului militar și a școlilor primare publice. Faptul este demonstrat de exemplul periferiilor francofone ce au scăpat de sub autoritatea puterii centrale franceze. Astfel, Savoia se situează în avangarda francofoniei cu toate că a fost supusă pînă în 1860 unei dinastii piemonteze și că aceasta era italofonă. În momentul alipirii de Franța, 97,8 % dintre școlarii între 7 și 13 ani din departamentul central al Savoie-ei cunosc franceza față de numai 50 % în Corsica, Alpii maritimi, Ariège, Landes sau Corrèze, între 54
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care, începînd cu luna martie, Charles-Albert va reîncepe războiul împotriva Austriei. Învins la Novara, la trei zile după începerea ostilităților, el va abdica fără a-și putea imagina victoria viitoare anunțată prin această nenorocire de moment. Dintr-o singură lovitură, dinastia sa, cea a casei de Sa-voia, se îmbracă în ochii tuturor naționaliștilor italieni într-o aureolă glorioasă. Manin, un revluționar dintre aceia care au rezistat superb austriecilor la Veneția, va declara: "Eu, un republican, ridic primul drapelul unificării: Italia și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din Zagreb, nu va influența destul de puternic masele largi ale populației care resimte mai mult mîndria de a aparține imperiului de la Viena, care-și afișează catolicismul și se consideră superioară față de Belgradul oriental. Ceva mai la nord-est, Boemia, a cărei dinastie datează din 1301, va fi ocupată de Habsburgi în 1516. În fapt, elitele de la Praga de la 1880 vorbesc numai germană și, chiar dacă mișcarea denumită "vechii cehi" aspiră la autonomie, ea rămîne totuși loială dinastiei vieneze. O bulversare se produce cu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai la nord-est, Boemia, a cărei dinastie datează din 1301, va fi ocupată de Habsburgi în 1516. În fapt, elitele de la Praga de la 1880 vorbesc numai germană și, chiar dacă mișcarea denumită "vechii cehi" aspiră la autonomie, ea rămîne totuși loială dinastiei vieneze. O bulversare se produce cu toate acestea în 1891, cînd curentul "tinerilor cehi" preiau controlul Dietei în urma alegerilor și inițiază lupta pentru abolirea statutului privilegiat al minorității germane. Limba națională va fi reînviată pe baza rămășițelor sale folclorice 269
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
transformarea monarhiei Habsburgilor în stat federal alcătuit din state naționale libere și egale"312, în timp ce liderul sloven Korosec va relansa la 31 mai "unificarea tuturor teritoriilor locuite de sloveni, croați și sîrbi, într-un stat autonom [...] condus democratic sub sceptrul dinastiei Habsburgilor"313. Fără îndoială aceste luări de poziție autonomiste sînt destul de reținute, fiindcă nu pun în cauză menținerea ansamblului imperial, fie și pentru faptul că acesta ar trebui să se remanieze în virtutea unui principiu de adeziune voluntară a componentelor sale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
marie 1917 prin crearea la Paris a altui comitet de uniune națională, cel al muntenegrenilor, urmînd apoi ca în luna iulie să fie semnată la Corfu o declarație ce reclamă formarea unui regat al sîrbilor, croaților și slovenilor sub sceptrul dinastiei Karageorgévitch (la care se vor anexa și muntenegrenii). În schimb promotorii libertăților slavilor de nord au o sarcină mai grea, de vreme ce nu se bucură de protecția și susținerea acordată sîrbilor la Paris sau la Londra; emigranții polonezi se resimt de pe urma
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
culturale și educative, cu o maximă competență legislativă și bugetară. Din acest moment, identitatea de apartenență a cetățenilor Imperiului ar fi reflectată de aceste "cadastre naționale", în timp ce subordonarea s-ar împărți între acestea și statul legitimat prin legătura sa cu dinastia Habsburgilor. Disocierea statului și a teritoriului s-ar realiza conform acestei scheme, apartenența națională detașîndu-se și de unul și de altul pentru a se exprima sub forma unei alegeri individuale ce ar rămîne revocabilă, care nu ar implica nici un fel
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se debaraseze de unele apucături tribale detestabile. Faptul atrage după sine o ierarhizare arbitrară legată, nu atît de comportamentul lor efectiv, cît de unele categorii prestabilite încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Pe scurt, popoarele din Balcani această veche "dinastie a Europei" continuă să se încadreze într-un tablou dominat de culorile bosniace, în timp ce cele ale Europei Centrale beneficiază de un calificativ mai liniștitor. Acestea din urmă sînt mai puțin captivate de valoarea naționalistă în comparație cu primele care sînt astfel prin
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Jacob, 1990, p.29. 83 M. Kundera, "Un Occident kidnappé", Le Débat (27), no-iembrie 1983, p.3-22. 84 Ultimul suveran croat a murit pe cîmpul de luptă în 1097. Regatul Boemiei s-a supus Habsburgilor în 1516. Marea Polonie a dinastiei Jagellonilor a dispărut în 1572. Și, în 1687, dieta de Presburg a încredințat coroana Ungariei Habsburgilor, cu titlu ereditar. 85 Hărțile medievale semnalează destul de confuz numele țărilor, însă fără a preciza și liniile de frontieră. Acestea vor începe să apară
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este distrusă de "barbarii" din afară; la rândul lor, aceștia din urma sunt răsturnați de revolte interne. Astfel dominația gutilor n-a durat decât un secol, și a fost înlocuită pentru un alt secol (cea ~ 2050-1950) de cea a regilor Dinastiei a ni-a din Ur. În timpul acestei perioade civilizația sumeriană atinge punctul ei culminant. Dar este și ultima manifestare a puterii politice a Sumerului. Hărțuit la est de elamiți și la vest de amoriții care proveneau din deșertul siro-arab, imperiul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
prăbuși. Vreme de două secole, Mesopotamia va rămâne împărțită în mai multe state. De-abia către ~ 1700, Hammurabi, suveranul amorit al Babilonului, reușește să impună unitatea. El a fixat centrul imperiului mai la nord în cetatea în care era suveran. Dinastia fundată de Hammurabi, care părea atotputernică, a domnit mai puțin de un secol. Alți "barbari", kassiții, coboară din nord și încep să-i hărțuiască pe amoriți. În cele din urmă, către ~ 1525, ei triumfă. Vor rămâne stăpânii Mesopotamiei timp de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mileniul al IV-lea, însă, contactele cu civilizația sumeriană provoacă o adevărată mutație. Egiptul împrumută sigiliul-cilindru, arta de a zidi cu cărămizi, tehnica construirii corăbiilor, numeroase motive artistice și, mai ales, scrierea, care apare brusc, fără antecedente, la începutul primei Dinastii (în jurul anilor ~ 3000) '. Dar, foarte repede, civilizația egipteană a elaborat un stil caracteristic manifestat în toate creațiile sale. Desigur, condițiile geografice înseși impuneau o dezvoltare diferită de aceea a culturilor sumero-akkadiene. Căci, spre deosebire de Mesopotamia, vulnerabilă invaziilor din toate părțile, Egiptul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
însemna numai translația sa la Cer. Continuitatea de la un zeu întrupat ia alt zeu întrupat și, prin urmare, continuitatea ordinii cosmice și sociale era asigurată. Este remarcabil faptul că cele mai importante creații socio-politice și culturale avuseseră loc în timpul primelor Dinastii. Aceste creații au fixat modelele pentru cele cincisprezece secole 1 H. Frankfort, The Birth uf Civilization în the Near-Kast, pp. 100-111; E. J. Baumgartel, The Culture of Prehistoric Egypt, pp. 48 sq. 2 H. Frankfort, La royaute e t Ies
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Birth uf Civilization în the Near-Kast, pp. 100-111; E. J. Baumgartel, The Culture of Prehistoric Egypt, pp. 48 sq. 2 H. Frankfort, La royaute e t Ies dieitx, p. 50. Idei religioase și crize politice în Egiptul antic următoare. După Dinastia a V-a (~ 2500-2300), aproape nimic important nu s-a adăugat la patrimoniul cultural. Acest "imobilism", care caracterizează civilizația egipteană, dar care se regăsește în miturile și nostalgiile altor societăți tradiționale, este de origine religioasă. Fixitatea formelor hieratice, repetiția gesturilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ieșit "copilul sacrosanct, moștenitorul perfect zămislit de Ogdoadă, sămânța divină a primilor Zei Anteriori", "cel care a înnodat sămânța zeilor cu a oamenilor"10. Dar teologia cea mai sistematică a fost articulată în jurul zeului Ptah, la Memfis, capitala faraonilor Primei Dinastii. Textul capital a ceea ce s-a numit Teologia memfită" a fost gravat pe piatră în timpurile faraonului Sabaka (cea 700), dar originalul fusese redactat cu vreo două mii de ani mai devreme. Este surprinzător că cea mai veche cosmogonie egipteană cunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și le-a îngropat acolo unde le-a găsit; ceea ce explică faptul că numeroase sanctuare erau cunoscute ca posedând - un mormânt al lui Osiris. A se vedea A. Brunner, "Zum Raumbegriff der Aegypter", p. 615. % De-abia în textele din Dinastiile IX-X el începe să vorbească în numele său însuși; cf. Rundle Clark, op. Cit., p. 110. deja izvoarele fecundității și ale creșterii 37. Altfel spus, Osiris, Regele asasinat (= faraonul decedat), asigură prosperitatea regatului condus de către fiul său Horus (reprezentat de faraonul nou
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
La început, Ra fusese considerat suveran al Vârstei de Aur, dar după Imperiul de Mijloc (cea 2040-1730), acest rol i-a fost transferat lui Osiris. În ideologia regală, formula osiriană sfârși prin a se impune, căci filiația Osiris-Horus garanta continuitatea dinastiei și, în plus, ea asigura prosperitatea țarii. Ca sursă a fertilității universale, Osiris făcea înfloritoare domnia fiului și succesorului său. Un text din Imperiul de Mijloc exprimă admirabil exaltarea lui Osiris ca sursă și temei al oricărei Creații: "Fie că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
adică în "Centrul Lumii". Totuși, așa cum vom vedea (§ 33), tensiunea Ra-Osiris va găsi o soluție în vremea Imperiului Mijlociu și a Imperiului Nou. 30. Sincopa: anarhie, disperare și "democratizarea" vieții de dincolo de mormânt Pepi H a fost ultimul faraon al Dinastiei a Vl-a. La puțin timp după moartea sa, către ~ 2200, Egiptul a fost grav zguduit de un război civil, și statul s-a prăbușit. Slăbirea puterii centrale încurajase ambițiile dinaștilor. Câtva timp anarhia pustii tara. La un anumit moment, Egiptul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
tara. La un anumit moment, Egiptul a fost scindat în două regate, cel din nord, cu capitala la Herakleopolis, și cel din sud, a cărui capitală era Teba. Războiul civil s-a terminat cu victoria tebanilor, și ultimii regi ai Dinastiei a Xl-a reușiră să reunifice țara. Perioada de anarhie, numită de istorici prima Perioadă Intermediară (sau primul Interregn), a luat sfârșit în ~ 2050 cu venirea Dinastiei a XH-a. Restaurarea puterii centrale a marcat începerea unei adevărate renașteri. În timpul Perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
era Teba. Războiul civil s-a terminat cu victoria tebanilor, și ultimii regi ai Dinastiei a Xl-a reușiră să reunifice țara. Perioada de anarhie, numită de istorici prima Perioadă Intermediară (sau primul Interregn), a luat sfârșit în ~ 2050 cu venirea Dinastiei a XH-a. Restaurarea puterii centrale a marcat începerea unei adevărate renașteri. În timpul Perioadei Intermediare s-a produs "democratizarea" existenței post-mortem: nobilii recopiau pe sarcofagele lor Textele Piramidelor, redactate exclusiv pentru faraoni. Este singura epocă din istoria egipteană în care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe scurt, dar a cărui principală caracteristică este importanța acordată persoanei umane ca replică virtuală a modelului exemplar, persoana faraonului. 31. Teologia și politica "solarizării" Imperiul de Mijloc a fost condus de o serie de suverani excelenți, aparținând aproape toți Dinastiei a XH-a. Sub domnia lor, Egiptul a cunoscut o epocă de expansiune economică și de mare prestigiu internațional 46. Numele alese de către faraoni în timpul încoronării exprimă voința lor de a se purta cu dreptate (ma'at) față de oameni și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Sub domnia lor, Egiptul a cunoscut o epocă de expansiune economică și de mare prestigiu internațional 46. Numele alese de către faraoni în timpul încoronării exprimă voința lor de a se purta cu dreptate (ma'at) față de oameni și de zei47, în timpul Dinastiei a XII-a, Amon, unul dintre cei opt zei adorați la Hermopolis, a ajuns la rangul suprem sub titlul de Amon-Ra (Fondatorul Dinastiei se numea Arnenemhat, "Amon este cel dintâi"). Zeul "ascuns" (cf. § 26) a fost identificat cu soarele, zeu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
exprimă voința lor de a se purta cu dreptate (ma'at) față de oameni și de zei47, în timpul Dinastiei a XII-a, Amon, unul dintre cei opt zei adorați la Hermopolis, a ajuns la rangul suprem sub titlul de Amon-Ra (Fondatorul Dinastiei se numea Arnenemhat, "Amon este cel dintâi"). Zeul "ascuns" (cf. § 26) a fost identificat cu soarele, zeu "manifestat", prin excelentă. Grație "solarizării", Amon a devenit zeul universal al Noului Imperiu. În mod paradoxal, acest Imperiu - singurul care merită acest nume
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeu "manifestat", prin excelentă. Grație "solarizării", Amon a devenit zeul universal al Noului Imperiu. În mod paradoxal, acest Imperiu - singurul care merită acest nume, de altfel - a fost consecința, întârziată, dar ineluctabilă, a unei a doua crize, declanșată după stingerea Dinastiei a XII-a. Un mare număr de suverani se succedară rapid până la invazia hiksoșilor, în ~ 1674. Nu cunoaștem cauzele dezintegrării statului, cu două generații încă înaintea atacului hiksoșilor. Dar, oricum, egiptenii n-ar fi putut rezista mult timp împotriva asaltului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
importat anumiți zei sirieni în primul rând pe Baal și Teșub, pe care i-au identificat cu Seth. Promovarea la rangul suprem a ucigașului lui Osiris constituia, desigur, o grea umilire pentru egipteni. Trebuie să precizăm totuși că, încă din Dinastia a IV-a, cultul lui Seth era practicat în Delta. Pentru egipteni, invazia hiksoșilor reprezenta o catastrofă greu de înțeles, încrederea în poziția lor privilegiată, predeterminată de zei, a fost grav atinsă, în plus, în timp ce Delta era colonizată de către asiatici
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]