3,011 matches
-
manuale), ,,auto-adaptori" (mișcările pentru satisfacerea nevoilor biologice) și ,,adaptori obiectuali" (mișcări care fac uz de obiecte, dar nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate)127. În concluzie, adaptorii în comunicarea didactică sunt interpretați ca semnale ale tensiunii psihice, disconfortului și nervozității, având rolul de a detensiona și a echilibra psihic actorii educaționali. Dacă observăm reacțiile elevilor în timpul evaluării orale remarcăm creșterea numărului de autoatingeri ca urmare a trăirii unor situații anxiogene cu o conotație afectivă negativă (frământarea mâinilor, scărpinarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
62; p < 0,05 ) [Anexa 12]. Utilizarea frecventă a ,,adaptorilor obiectuali" de către profesori (mișcări care fac uz de obiecte, dar nu în scopul pentru care acestea au fost confecționate) și ,,auto-adaptorilor" (mișcări pentru satisfacerea nevoilor bio-psihice) denotă tensiune psihică, stres, disconfort, nervozitate. Sintetizând rezultatele obținute, putem menționa faptul că prima ipoteza specifică s-a confirmat: dacă profesorii prezintă o reactivitate accentuată la stres, atunci aceasta se răsfrânge asupra comunicării gestuale cu elevii, înregistrându-se o frecvență mai mare a gesturilor care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se exprimă gestual elevii. 2. Gesturile asigură reușita interacțiunii profesor-elev prin adăugarea unui plus de inteligibilitate, rapiditate și atractivitate comunicării didactice. Asociați următoarele categorii gestuale întâlnite în comunicarea didactică cu funcția specifică lor: a) embleme; gesturi stereotipe în condiții de disconfort; b) ilustratorii; gesturi caracteristice profesorului; c) reglatorii; gesturi care însoțesc o trăire organică; d) expresii faciale; gesturi care substituie comunicarea didactică; e) adaptorii; gesturi de mânuire a obiectelor; f) expresorii; gesturi care mențin comunicarea didactică; g) gesturi instrumentale; gesturi care
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
urmați de către miniștri. Caleștile acestora erau pline de stive de dosare. Adesea, trebuiau să transporte chiar și mobilă pentru a putea da un aer de minim confort reședințelor temporare. Mai ales doamnele din familia regală găseau extrem de neplăcut tot acest disconfort, obligația de a mânca adesea mâncare rece sau prost preparată și nopțile în care erau obligate să doarmă pe paie și să asiste la comportamentul indecent al bărbaților care le însoțeau. Din acest motiv decizia de a se stabili la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Nu mai discutăm despre acest subiect. H un are nici un fel de problemă În a interpreta/decoda componenta verbală a enunțului produs de P. Îi este Însă cu siguranță imposibil să recupereze, În integralitatea ei, natura și dimensiunea stării de disconfort pe care i-a produs-o acestuia ideea că el, P, ar fi avut relații privilegiate cu persoana În discuție (cu șeful statului); P Îi transmite acest lucru lui H, nu atât prin mijoacele verbale folosite ( Nu mai discutăm despre
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
diminua sentimentele incomode datorate unui context ambiguu, prin compararea cu celălalt. Avem nevoie de informații care, corelate cu altele, ne pot asigura o claritate cognitivă. Mintea noastră devine mai limpede. În felul acesta putem diminua sau elimina starea interioară de disconfort. c. O altă cauză a nevoii de afiliere o constiuie suportul emoțional prin care căutăm sprijinul celui de lângă noi, când trecem prin împrejurări problematice, când suferim o înfrângere/o pierdere sau atunci când trăim o tragedie. d. A fi alături de alții
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
așteptăm întotdeauna cu interes; • într-un grup, să acordăm atât cât ne stă-n putință atenție fiecărui membru în parte. Satisfacerea trebuințelor prin intermediul relațiilor interpersonale conferă vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților de refacere/ distracție/destindere etc.). Este (și ar fi de dorit) ca diferențele (nefundamentale, trecătoare) dintre noi să nu producă disconfort, pretexte de conflict. Dar, de facto, de cele mai multe ori, nu le acceptăm, considerând că ele ne afectează atât persoana, cât și relația. "Înainte ca rațiunea să intervină scrie A. Stoica-Constantin (2004) -, un impuls egocentric ne determină să ne instituim în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
individului să se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele neplăcute pe care le-am trăit, prin care am trecut. Ne vin în minte supărarea, frustrarea, grija, disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește la toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt așteaptă de la noi să-i înțelegem stările afective și să-l eliberăm de aceste noxe sufletești. • mecanisme de stingere a conflictului. Momentul conflictual
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
multe criterii de clasificare a conflictelor. 1. După numărul participanților: • conflicte intrapersonale; • conflicte extrapersonale. La rândul lor acestea pot fi: - conflicte interpersonale; - conflicte intragrupale; - conflicte intergrupale; - conflicte intranaționale; - conflicte internaționale. 2. După criteriul profunzimii, distingem (Cornelius, Faire, 1996, pp. 23-25): • disconfortul. Este cea mai ușoară formă a relației conflictuale. Indivizii au un sentiment difuz că ceva nu este în ordine și sunt preocupați sporadic de sentimente și gânduri legate de această situație. Disconfortul poate avea o acumulare în timp (și se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
criteriul profunzimii, distingem (Cornelius, Faire, 1996, pp. 23-25): • disconfortul. Este cea mai ușoară formă a relației conflictuale. Indivizii au un sentiment difuz că ceva nu este în ordine și sunt preocupați sporadic de sentimente și gânduri legate de această situație. Disconfortul poate avea o acumulare în timp (și se poate amplifica) sau se poate consuma pe loc. • incidentul. Este un conflict neprevăzut, dar nu devastator. El poate consta într-un schimb scurt de cuvinte sau de fapte/reacții supărătoare. Ecoul este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
grup de cuvinte (decât cel intenționat), pierderea contextului semnificativ neînțelegerea ideii generale și a intenției emițătorului, deducerea unei semnificații pe care emițătorul nu a avut-o în vedere, umplerea arbitrară a unei lacune a mesajului. • tensiunea. Este un conflict similar disconfortului, dar mult mai intens. Avem de-a face, în principiu, cu o atitudine fixă. Fiecare nouă împrejurare confirmă sau agravează această atitudine rigidă, negativă, ostilă. Percepția reciprocă este (mult) alterată. Sentimentele se negativizează. Relația devine sursă de stres și de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relațiilor conflictuale Potrivit cercetărilor efectuate, specialiștii au ajuns la concluzia că situațiile și relațiile conflictuale au atât efecte constructive, cât și efecte destructive (Milcu, 2005, pp. 211-214). Efectele constructive/pozitive sunt: • permite identificarea unor/unei surse de disfuncționalități și de disconfort; • scoate la suprafață probleme latente, spre a fi rezolvate; • implică participanții în rezolvarea problemelor identificate; • determină identificarea și descărcarea unor tensiuni periculoase; • în organizație, interacțiunea conflictuală este însoțită de (furtunoase) reacții emoționale, interacțiune care, pe lângă posibile urmări negative, duce la
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aceste divergențe nu sunt neapărat reale, ci doar percepute. Am încercat să arătăm că nu numai aspectele cognitive (precum: percepții interpersonale, reprezentări ale situației, gândirea, memoria, orientarea în mediul/contextul social) sunt importante, ci și cele afective (precum: dispozițiile, sentimentele, disconfortul emoțional, frustrările etc.), deopotrivă. La rândul ei, competiția constă în "eforturile indivizilor sau a grupurilor da a atinge un scop (da a avea/a obține un beneficiu), care este indivizibil sau despre care cred că este ca atare" (Chelcea, Iluț
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fi tratat cu lipsă de respect (11%); aceasta vizează: a fi tratat cu nepăsare, cu aroganță, cu ironie, cu dispreț sau în zeflemea; e. a fi umilit în public (7%). Fiind o emoție foarte supărătoare, ce conferă o stare de disconfort, pe durata căreia există o mare probabilitate să-i rănim pe ceilalți, devine firesc pentru cei mai mulți dintre noi să ne dorim să ne eliberăm cât mai repede de mânie. "Oamenii care dau dovadă de echilibru în controlul mâniei remarcă L.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în mare măsură de educație și de respectul de sine. De aceea, poate, întâlnim oameni care se rușinează extrem de repede, iar alții care n-au știut niciodată ce înseamnă sau ce ar putea însemna așa ceva. Ea este resimțită ca un disconfort; mai precis, ca "o senzație puternică și stânjenitoare de a fi în centrul atenției" (Brillon, 2010, p. 47). Rușinea ne informează despre efectul perturbator al unei întâlniri sociale asupra persoanei noastre. Ea este un sentiment neplăcut de inferioritate, de lipsă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
iar o altă categorie de oameni, întrucât le displac în mod profund conflictele, neînțelegerile, relațiile sumbre, dureroase și vor să le rezolve cât mai rapid pentru ca lucrurile "să revină la normal" (Chapman, Thomas, 2008, p. 151). Acestora nu le place disconfortul emoțional care derivă din disputele îndelungate legate de un subiect sau de un comportament. Nu vor să-și irosească timpul și energiile certându-se, confruntându-se, opunându-se etc. Li se pare steril. Această categorie de oameni își dorește pacea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de rău, senzația de „corp străin”, de funcție necunoscută căreia nu-i cunoaștem modul de utilizare. În mod paradoxal, tranzitele care intervin asupra unor structuri planetare disonante sunt mai puțin stânjenitoare, fiindcă funcția cu pricina este deja bine activată de disconfortul generat de această disonanță. punctul vid, pe care-l Întâlnim când tema natală conține un careu În T. Este vorba de acel grad al zodiacului aflat În totală opoziție cu planeta Apex. În general, orice tranzit prin conjuncție cu acest
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mai fericit caz Îl ajută pe subiect să se găsească, să descopere În adâncul său anumite pulsiuni, dar și unele resurse pe care le ignora, și să le accepte. Este posibil, În același timp, să resimtă o anumită stare de disconfort, legată de modificările subtile care se petrec În interiorul său. Se privește În oglindă și nu se recunoaște. Acest lucru poate degenera Într-o veritabilă angoasă, Într-o adevărată coborâre În Infern. Evenimente: Transformarea exterioară poate fi Însoțită sau chiar provocată
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
tranzit se traduce prin impresia că te afli În osmoză și În armonie cu universul. Individul se arată mult mai flexibil și mai Înțelegător, dă dovadă de imaginație și inspirație. Conjuncție disonantă: Acționează uneori asupra sănătății, aducând stări confuze de disconfort greu de definit, a căror origine este dificil de diagnosticat. Din punct de vedere comportamental, subiectul fuge de realitate și de responsabilități, caută căi de ieșire iluzorii. Trigon sau sextil: Tranzitul are În general un impact destul de slab, dar poate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
se pot constitui în premise ale (proiectării și) realizării unui act comunicativ, respectiv cauza zero Hobjilă, 2009, p. 232 (locutorul comunică, prin semne de ordin fizic, faptul că este gripat, deși nu își dorește acest lucru, sau își exteriorizează, involuntar, disconfortul/rușinea prin înroșirea feței); * un sistem de coduri: o situație de comunicare implică, pe de o parte, actualizarea codului folosit de locutor în construirea mesajului și a codului folosit de către interlocutor în decodificarea mesajului (în principiu, cele două coduri nu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în condițiile în care, într-un anumit context, apar zgomote de fond care obstrucționează receptarea mesajului de către interlocutor(i), probleme de ordin tehnic ce împiedică folosirea anumitor canale de comunicare (de exemplu, nefuncționarea laptop-ului, a internetului etc.), elemente de disconfort fizic pentru locutor/interlocutor(i) etc. (pentru prezentarea diferitelor tipuri de blocaje care pot apărea în comunicare, vezi mai jos). Ca produs, comunicarea se concretizează: * într-o diversitate de mesaje motivată atât prin perspectiva locutorului/interlocutorului (pentru mesajul construit și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe intenția de a produce un efect asupra interlocutorului, și cea consumatorie (care nu vizează un astfel de efect), ambele tipuri reperabile, se asemenea, în planul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, o situație în care locutorul comunică o stare de disconfort fizic (frigul), cu sau fără intenția de a-l determina pe interlocutor să închidă geamul din încăperea în care se află cei doi subiecți ai actului comunicativ. Pe axa "cooperare conflict", se diferențiază comunicarea consensuală de cea conflictuală (Radu, 2010
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
înainte de sau în derularea actului comunicativ: de exemplu, obstacolul lingvistic interlocutorul nu stăpânește același cod ca locutorul; obstacolul interlocutorului indiferent sau agresiv etc.), printr-un termen generic, disfuncții precum: * disfuncții la nivelul locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
punctuație etc.); ticuri verbale/ nonverbale/paraverbale (repetarea unui cuvânt, a unui gest, intonația particulară a așa-numitelor elemente "de umplutură" "ăăă", "îîî", "îîăă" etc. pot deranja interlocutorul, distrăgându-i atenția de la conținutul mesajului sau chiar generându-i o stare de disconfort, de agitație/enervare etc.); alegerea, respectiv folosirea necorespunzătoare a canalului de comunicare (de exemplu, canal scris, în condițiile în care interlocutorul-copil preșcolar nu știe să citească); * disfuncții la nivelul interlocutorului: probleme de ordin fizic (oboseală, deficiențe vizuale, auditive etc.) sau
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]