4,704 matches
-
fi faptul divers, editorialul, consultația medicală, interogatoriul, mica publicitate, conferința universitară, instrucțiunile de montaj, rețeta etc. Genurile discursive nu sînt matrițe alese de locutor pentru a-și "turna" enunțul, ceea ce diferențiază tipologiile discursive de cele comunicaționale este variabilitatea istorică. Genurile discursive au la bază scenarii culturale care reprezintă tipuri familiare de interacțiune lingvistică sau simbolică. Recunoaștrea unui gen discursiv presupune extragerea unui set de scheme compus din elemente comune recursive: organizarea globală a discursului, proprietăți locale structurale, conținut tipic, expresii specifice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu sînt matrițe alese de locutor pentru a-și "turna" enunțul, ceea ce diferențiază tipologiile discursive de cele comunicaționale este variabilitatea istorică. Genurile discursive au la bază scenarii culturale care reprezintă tipuri familiare de interacțiune lingvistică sau simbolică. Recunoaștrea unui gen discursiv presupune extragerea unui set de scheme compus din elemente comune recursive: organizarea globală a discursului, proprietăți locale structurale, conținut tipic, expresii specifice folosite. Caracteristicile definitorii pentru un gen discursiv vizează: statutul locutorilor, circumstanțele temporale și spațiale ale comunicării, suportul și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezintă tipuri familiare de interacțiune lingvistică sau simbolică. Recunoaștrea unui gen discursiv presupune extragerea unui set de scheme compus din elemente comune recursive: organizarea globală a discursului, proprietăți locale structurale, conținut tipic, expresii specifice folosite. Caracteristicile definitorii pentru un gen discursiv vizează: statutul locutorilor, circumstanțele temporale și spațiale ale comunicării, suportul și modul de difuzare a mesajului, arealul tematic abordat, modul de organizare și de structurare a discursului, lungimea discursului. În a n a l i z a d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tematic abordat, modul de organizare și de structurare a discursului, lungimea discursului. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i se identifică patru direcții teoretice în explicarea fenomenului generic discursiv: funcționalistă, enunțiativă, textuală și raportul dintre situația de comunicare și caracteristicile formale și de organizare a textului. V. analiză (a discursului), discurs, contract (de comunicare), formație discursivă, matrice discursivă, tipologie. DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. EG GENERALIZARE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u l u i se identifică patru direcții teoretice în explicarea fenomenului generic discursiv: funcționalistă, enunțiativă, textuală și raportul dintre situația de comunicare și caracteristicile formale și de organizare a textului. V. analiză (a discursului), discurs, contract (de comunicare), formație discursivă, matrice discursivă, tipologie. DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. EG GENERALIZARE. Considerată în aspectele de bază, generalizarea este o operație a gîndirii prin care însușirile constatate la un număr limitat de cazuri sau de indivizi sînt extinse la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u i se identifică patru direcții teoretice în explicarea fenomenului generic discursiv: funcționalistă, enunțiativă, textuală și raportul dintre situația de comunicare și caracteristicile formale și de organizare a textului. V. analiză (a discursului), discurs, contract (de comunicare), formație discursivă, matrice discursivă, tipologie. DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. EG GENERALIZARE. Considerată în aspectele de bază, generalizarea este o operație a gîndirii prin care însușirile constatate la un număr limitat de cazuri sau de indivizi sînt extinse la un grup
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sistem bine închegat de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică, ridică probleme în ceea ce privește investigarea discursivă și coerența metalingvistică. V. gestualitate, proxemică. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC GESTUALITATE. Mult timp neglijată de lingviști, gestualitatea (caracterul gestual) are uneori un rol important în transmiterea informației enunțului și, de aceea, a devenit în epoca actuală un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se poate folosi și pentru a marca un cuvînt, o sintagmă sau un enunț care nu este luat în înțeles propriu, fenomenul fiind uneori și oralizat (Spun așa, între ghilimele, desigur!) sau pentru a semnala utilizarea ironică a unor segmente discursive (Ești foarte "deșteaptă"!). Există uneori echivalențe între redarea unui fragment grafic între ghilimele sau cu italice (litere cursive), precum și cazuri de înlocuire a lor cu liniuța. V. discurs, modalizare. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN GLOSEMATICĂ. Deși teoria lingvistică elaborată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trăiesc în cadrele ei, dar o și reconstruiesc mereu prin creația lingvistică. Aceștia însă realizează prin actualizarea formelor și conținuturilor limbii ansambluri comunicative de forma discursului, astfel încît glosocosmosul este implicat prin aspectele lui generale sau singulare în orice construcție discursivă, fenomen vizibil mai ales atunci cînd se fac traduceri dintr-o limbă în alta și se constată că nu există identitate între limbi nici în ceea ce privește detalierea componentelor realității și nici în ce privește numărul și conținutul formelor limbii antrenate în construirea discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care le provoacă sau le suferă. Astfel, conceptul "identitate" se referă la starea de permanență a unui participant la acțiune (unui actant), cu toate modificările modului de existență și de rol asumat în desfășurarea narativă, de permanență a unui actor discursiv în întregul discurs, a cărui prezență este marcată deseori anaforic. De aceea, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, noțiunea "identitate" este folosită în corelație cu alte două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se constituie subiectul. Dacă se raportează noțiunea eului la cea de subiect vorbitor, se identifică un număr de trăsături care îi conferă o anumită identitate atunci cînd realizează un act lingvistic. Pornind de aici, P. Charaudeau consideră că identitatea subiectului discursiv se construiește în două maniere diferite, ambele în relație cu actul enunțării: o identitate personală și una de poziționare. Identitatea personală întrunește atît trăsăturile subiectului care comunică, cît și cele care privesc modul lui de a comunica, în vreme ce identitatea de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțării: o identitate personală și una de poziționare. Identitatea personală întrunește atît trăsăturile subiectului care comunică, cît și cele care privesc modul lui de a comunica, în vreme ce identitatea de poziționare caracterizează poziția pe care o ocupă subiectul într-un cîmp discursiv în raport cu sistemele de valori curente, însă nu în manieră absolută. Acest tip de identitate se înscrie într-o formație discursivă. V. alteritate, ființă, formație discursivă, individuație, ipseitate, rol, stereotip, subiect. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
privesc modul lui de a comunica, în vreme ce identitatea de poziționare caracterizează poziția pe care o ocupă subiectul într-un cîmp discursiv în raport cu sistemele de valori curente, însă nu în manieră absolută. Acest tip de identitate se înscrie într-o formație discursivă. V. alteritate, ființă, formație discursivă, individuație, ipseitate, rol, stereotip, subiect. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN IDEOLOGIE. Ca element al limbii comune, cuvîntul ideologie denumește un sistem de idei, teorii și noțiuni
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunica, în vreme ce identitatea de poziționare caracterizează poziția pe care o ocupă subiectul într-un cîmp discursiv în raport cu sistemele de valori curente, însă nu în manieră absolută. Acest tip de identitate se înscrie într-o formație discursivă. V. alteritate, ființă, formație discursivă, individuație, ipseitate, rol, stereotip, subiect. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN IDEOLOGIE. Ca element al limbii comune, cuvîntul ideologie denumește un sistem de idei, teorii și noțiuni pe care se sprijină o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
neutru, ca un punct de vedere cu valoare în sine, prezentarea ei ca o opinie personală (cred că..., sînt convins că... etc.), atribuirea ei unui personaj etc. Atunci cînd ideologia este propusă într-o manieră militantă, se uzează de mijloacele discursive specifice persuasiunii, care au fost studiate în mod deosebit de retorică. Dacă se consideră ideologia ca fiind orice ansamblu de idei ce se unesc într-o concepție, iar limba ca reprezentînd o concepție despre lume, atunci orice discurs este marcat de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
despre structura și organizarea socială, el rămîne operant pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i doar ca element posibil al contextului. V. axiologie, context, etnometodologie, formație discursivă, reprezentare. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN IMPLICARE. Termenul implicare desemnează o relație logică între două sau mai multe propoziții printr-un proces inferențial deductiv. Implicarea este adevărată dacă și numai dacă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în structura enunțului, subînțelesul are o "existență nesigură". V. act, influență, maximă, politețe. DUCROT 1972; GRICE 1975; ANSCOMBRE - DUCROT 1983; KERBRAT-ORECCHIONI 1986; SPERBER - WILSON 1986; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM INDETERMINARE. În mod obișnuit, determinarea contextuală (discursivă sau situațională) rezolvă cazurile de ambiguitate sau măcar oferă soluția cea mai plauzibilă. Există însă situații, arată H. P. Grice, atunci cînd se uzează de metaforă, în care implicatura conversațională are o determinare mai curînd inferioară decît superioară. Ca atare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceeași formă de cuvînt și, prin urmare, un singur cuvînt sau dacă sînt forme ale unor cuvinte diferite. Pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, individuația reprezintă strategia discursivă a vorbitorului care tinde să construiască enunțuri care să-l diferențieze în raport cu alți autori de discurs sau de alte situații comunicative. Se dezvoltă astfel, alături de individuația de sorginte ontologică, ce stabilește o diferențiere a lucrurilor în funcție de ceea ce sînt ele, o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
maniere de concretizare a principiului individuației: 1) ca manifestare a creativității specifice limbii (prin adaptarea la condițiile de comunicare și prin reflectarea trăsăturilor vorbitorului), 2) ca aspect ce ține de limba funcțională în care se realizează vorbirea (stil funcțional, tip discursiv, registru stilistic etc.), 3) ca ilustrare a aptitudinii vorbitorului în folosirea limbii (un reflex al competenței lingvistice) și 4) ca manieră de evidențiere voită a personalității vorbitorului. V. limbă literară, stiluri ale limbii. FLEW 1984; BLACKBURN 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce urmează o cale diferită aceleia întîlnite în cazul deducției, întrucît rațiunea face trecerea de la singular și particular la general. Sub denumirea inducție se cuprind de fapt mai multe procese logice și cognitive, care, redate cu mijloacele limbii, realizează organizări discursive variate și antrenează semnele lingvistice sub diferite aspecte ale funcționării lor (prin desemnare, prin semnificație sau prin sens). Ca metodă cognitivă, inducția participă la construirea cunoașterii și la amplificarea ei, pornind de la date și fenomene particulare, ceea ce implică raportarea cuvintelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în mod firesc, prin structură și prin conținut, atît în structura de adîncime (a gîndirii), cît și în structura de suprafață (a expresiei), cu etapele și cu particularizările raționării inductive. Dar, întrucît această raționare nu urmează scheme fixe, iar redarea discursivă nu înregistrează decît rareori toate etapele ei, discursul prezintă varietăți numeroase, cu selecții, cu omisiuni și cu detalieri din perspectiva fundamentului logic, care nu rămîne niciodată obscur. Din aceste motive, analiza are în vedere pe de o parte conformitatea dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și interpretarea enunțurilor și discursului care le cuprinde. Potrivit lui O. Ducrot, inferențele nu privesc relațiile dintre enunțuri (acestea fiind fenomene semantice legate de enunțare și de argumentare), ci relațiile dintre propoziții, întrucît inferențele raportabile la enunțuri sînt de fapt fenomene discursive, de natură nonlogică. Ca atare, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, inferențele sînt operații prin care se obțin sensurile implicite din actele discursive, sensuri care sînt atribuite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sînt de fapt fenomene discursive, de natură nonlogică. Ca atare, pentru a n a l i z a d i s c u r s u l u i, inferențele sînt operații prin care se obțin sensurile implicite din actele discursive, sensuri care sînt atribuite de subiectul vorbitor sau sînt (re)construite de interlocutor (destinatarul enunțurilor și interpretantul lor). Dacă, în cazul locutorului, inferența participă la construirea enunțurilor, în cazul locutorului, ea este un proces de interpretare a lor, însă ambele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu informația nouă, adusă de context și de situație. P. Charaudeau consideră că, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, informația se poate considera ca definind un gen discursiv. Luîndu-se în considerare finalitatea intențională a situației de comunicare (în acest caz, a face cunoscut), identitatea partenerilor schimbului (aici, a celui care oferă informația), natura propunerii (a avea o cunoștință sau o credință) este posibilă definirea discursului informativ ca opunîndu-se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inscripție denumește un text scurt (scris sau gravat), care conține o mențiune, o opinie, o dată etc., în unele analize ale atitudinilor propoziționale ale locutorului, precum credințele, desemnează o entitate lingvistică oarecare, precum propoziția. V. enunț, text. FLEW 1984. RN INSECURITATE DISCURSIVĂ. Lingvistul american W. Labov, autor al unor importante lucrări de sociolingvistică, a propus noțiunea de "insecuritate lingvistică", pentru situația în care reprezentanții micii burghezii cunosc formele ce conferă prestigiu, fără însă a le realiza sau realizîndu-le într-o manieră exagerată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]