12,296 matches
-
lor de biologic sau vitreg, și nu după necesități. În primul model, coeziunea familiei este mai mare, în al doilea are toate șansele să fie deficitară, legăturile copiilor cu familia noncustodială fiind mai intense. Având în vedere realitatea că, în urma divorțului, legăturile dintre foștii soți (și familiile acestora) continuă să existe, anumiți autori preferă să vorbească despre familia binucleară (vezi, de pildă, Ahrons, Rodgers, 1987; Ganong, Coleman, 1994). Acest tip de familie - a nu se confunda cu familia extinsă, unde pot
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
preferă să vorbească despre familia binucleară (vezi, de pildă, Ahrons, Rodgers, 1987; Ganong, Coleman, 1994). Acest tip de familie - a nu se confunda cu familia extinsă, unde pot exista două sau mai multe nuclee familiale sau chiar gospodărești -, rezultată în urma divorțului, înseamnă că, cel puțin din perspectiva copilului, în loc de o familie, există acum una a mamei și una a tatălui. Familia binucleară e valabilă atât în cazul monoparentalității, cât și al familiei vitrege. Așa cum sugerează cele expuse până acum, familiile vitrege
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1. Am arătat că familiile reconstituite se confruntă cu o serie de probleme și neajunsuri de ordin material și psihospiritual. Probleme există însă din plin și în familiile „normale”. Dovada cea mai bună este că multe dintre ele sfârșesc prin divorț. Probabil că, pe ansamblu, dificultățile sunt mai accentuate în familiile reconstituite (vitrege), dar e suficient de limpede că depinde cu ce fel de familii nucleare tradiționale („normale”) facem comparația. Experiența cotidiană, ca și studiile sistematice arată că atât pentru parteneri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
model valid pentru toate țările, abordarea trebuie să fie mai degrabă ideografico-contextuală. Mai întâi, e nevoie să luăm în considerare modalitățile prin care se ajunge la starea de familie monoparentală (care, într-o majoritate covârșitoare, este matriparentală, matrifocală). Ele sunt: divorțul sau separarea; moartea unuia dintre soți; nașterile neprogramate în afara căsătoriei, decizia de a avea copii fără a te căsători. Toate aceste situații, mai puțin ultima, nu înseamnă automat existența de durată a familiei cu un singur părinte. Recăsătorirea ar rezolva
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru fiecare milion de nașteri ale mamelor necăsătorite, sunt reperați doar aproximativ 25% dintre tați. Și dintre cei pe care legea îi obligă să acorde ajutor (pensie alimentară), numai 51% plătesc integral (Lynch, 1995). • Deși situația femeilor devenite singure prin divorț sau văduvie și care au copii este mai bună sub aspect material, și în astfel de cazuri are loc o depreciere semnificativă din punct de vedere financiar prin lipsa soțului. Aceasta pentru că, în general, bărbatul câștiga mai bine, avea mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
coabitărilor sunt premaritale (înainte de prima căsătorie și, cu mai mare pondere, anticipând recăsătoririle). În această calitate ar fi un potențial contributor la stabilitatea viitoarei căsnicii, pe de o parte pentru că prelungirea vârstei la căsătorie determină o probabilitate mai mică de divorț, iar pe de altă parte, „a sta împreună” dă posibilitatea celor doi să-și verifice compatibilitatea (vezicapitolul 5). De altfel, pentru multe cupluri, coabitarea este programatic aleasă învederea viitorului mariaj fie drept „căsătorie de probă”, fie că cei doi sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
motivele pentru care indivizii se angajează masiv în coabitare, dar mai sunt și alți factori ce contribuie la creșterea accentuată a acestui model coabitațional. Ca explicație generală este aceea că el întrunește în mare măsură avantajele mariajului, înlăturând costurile eventualului divorț. Factorii mai specifici sunt legați de faptul că școlaritatea prelungită a făcut să crească mult vârsta biologică a tinerilor și deci necesitatea satisfacerii unor nevoi, în particular a celor sexuale. Apoi, cu deosebire în timpul colegiului sau al universității, cei doi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a numeroase norme nescrise. A. Pitrou (1980) consideră ca importante următoarele forme de control ce se exercită asupra familiei: prevederile legale cu privire la constituirea cuplului, la drepturile și îndatoririle în relațiile dintre membrii grupului familial; drepturile și îndatoririle legale în cazul divorțului; drepturile și îndatoririle legate de moștenire; strategiile economice de muncă și de salarizare, care se reflectă direct și indirect în calitatea vieții familiale și în deciziile din interiorul ei; politica locuințelor și a habitatului, care impune un anumit cadru de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
limite în circumscrierea a ceea ce se consideră normal, iar depășirea acestor limite în comportamentul familial este sancționată (juridic sau social). În societățile democratice de tip pluralist, limitele sunt destul de largi. Tendința de a controla familia în folosul colectivității subzistă însă. Divorțul sancțiune este un exemplu, dar și alte forme mai discrete de blamare a soților de către anumite instanțe (sub pretextul protejării copiilor) - ca fiind dezinteresați, leneși, nedescurcăreți, răi părinți etc. - se înscriu în același context. Controlul statului asupra familiei privind cantitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și terapiile familiale (Nichols, 1988). Nucleul lor îl formează reprezentarea grafică a familiei conjugale, la care, în funcție de obiectivele cercetării sau ale intervenției terapeutice, se adaugă (pe schemă):rudele colaterale, anceștrii, caracteristici și evenimente din spațiul parentalității (vârsta la căsătorie, la divorț și deces, mobilitatea socială și geografică, cazurile de alcoolism și sinucidere etc.). Prin vizualizarea structurii, dinamicii și a unor evenimente și trăsături nodale din sistemul parental, subiectul poate ajunge mai repede la înțelegerea și, eventual, depășirea unor situații sau momente
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ar fi cele de resurse economice la indivizii afro-americani, care, în percepția lor, evită căsătoriile. Dintr-o anchetă pe populația „bobocilor” din universitățile americane realizată în 1997, rezultă că 95% doresc să se căsătorească și afișează o atitudine negativă față de divorț în proporție de 70%, 61% dintre ei declarând că legile privind divorțul sunt prea permisive (Harris, 1998, apud Waite, Gallagher, 2000). O serie de alte investigații în rândul tineretului american și din occidentul european indică opțiuni majoritare pentru mariaj și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor, evită căsătoriile. Dintr-o anchetă pe populația „bobocilor” din universitățile americane realizată în 1997, rezultă că 95% doresc să se căsătorească și afișează o atitudine negativă față de divorț în proporție de 70%, 61% dintre ei declarând că legile privind divorțul sunt prea permisive (Harris, 1998, apud Waite, Gallagher, 2000). O serie de alte investigații în rândul tineretului american și din occidentul european indică opțiuni majoritare pentru mariaj și familie, dar cu o toleranță mai mare decât în anii ’60 față de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de fapt, aflate mai puțin sub controlul indivizilor concreți. La o atare concluzie ajunge și G. Moors (2000) în urma unui studiu efectuat pe populația feminină din Germania, cu referire la relația dintre valorile familiale și aranjamentele de viață efective (mariaj, divorț, coabitare, persoane singure). Pentru a determina sensul cauză-efect, cercetarea a fost de tip panel, aplicând scale de atitudine unui eșantion reprezentativ de femei cu vârste între 18-30 de ani din Germania, pe atunci federală, și operând cu același instrument doi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să însemne încurajări prin politici fiscale (scutiri de impozite, alocații etc.) și prin flexibilizarea din partea sectorului de stat și privat a timpului de lucru, beneficiilor salariale, concediilor maternale, ajutorării familiilor în dificultate economică; 3. atenție acordată codului juridic referitor la divorț, în special interzicerea divorțului fără vină unilaterală (în care dacă un partener vrea să divorțeze, o poate face nefiind obligat să demonstreze vinovăția unuia sau altuia). W. Galston crede că divorțul fără vină, dar mutual ar fi soluția optimă, însă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
politici fiscale (scutiri de impozite, alocații etc.) și prin flexibilizarea din partea sectorului de stat și privat a timpului de lucru, beneficiilor salariale, concediilor maternale, ajutorării familiilor în dificultate economică; 3. atenție acordată codului juridic referitor la divorț, în special interzicerea divorțului fără vină unilaterală (în care dacă un partener vrea să divorțeze, o poate face nefiind obligat să demonstreze vinovăția unuia sau altuia). W. Galston crede că divorțul fără vină, dar mutual ar fi soluția optimă, însă și în acest caz
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dificultate economică; 3. atenție acordată codului juridic referitor la divorț, în special interzicerea divorțului fără vină unilaterală (în care dacă un partener vrea să divorțeze, o poate face nefiind obligat să demonstreze vinovăția unuia sau altuia). W. Galston crede că divorțul fără vină, dar mutual ar fi soluția optimă, însă și în acest caz să se prevadă o perioadă de gândire de cel puțin un an. În consens cu asemenea intervenții, mulți alți autori adaugă propuneri mai specifice, cum ar fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
experților și terapeuților familiali, în particular a avocaților care, mânați de interese pecuniare, se înghesuie să sfătuiască partenerii cum să divorțeze, iar consilierii și terapeuții, mizând excesiv pe confortul psihologic individual, consideră că imediat ce acesta este amenințat, singura soluție este divorțul. Desigur, nu toți procedează în acest spirit, dar simptomatică pentru nume prestigioase în domeniu este poziția exprimată de psihoterapeuta M. Kirshenbaum într-un ghid foarte popular, privind decizia de a divorța, în care se afirmă că femeile și bărbații sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorța, în care se afirmă că femeile și bărbații sunt prea reținuți în a divorța, gândindu-se la copiii lor sau luându-se după părerile altora. În opinia autoarei, directoare a unui institut psihiatric din Massachusetts, sunt mult prea puține divorțuri în comparație cu câte ar trebui să fie. L. Waite (2000), comentând aceste declarații, susține pe bună dreptate că vocea experților contează nu doar pentru pacienții în cauză, ci și pentru marele public, ei fiind formatori de opinii; b) specialiștii în materie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
public, ei fiind formatori de opinii; b) specialiștii în materie (sociologi, psihologi, antropologi, pedagogi) au grava responsabilitate de a transmite către întreaga populație și organele în drept rezultatele cercetărilor (statistici, analize calitativ-interpretative), care denotă importanța mariajului și consecințele nefaste ale divorțului și ale nașterii și creșterii copiilor în afara familiei integrale; c) regândirea întregii legislații referitoare la mariaj, divorț, coabitare, astfel încât să încurajeze stabilitatea conjugală și să descurajeze formele alternative. Drepturile acordate prin lege „partenerului domestic” (coabitarea dovedită, vezi subcapitolul dedicat coabitării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de a transmite către întreaga populație și organele în drept rezultatele cercetărilor (statistici, analize calitativ-interpretative), care denotă importanța mariajului și consecințele nefaste ale divorțului și ale nașterii și creșterii copiilor în afara familiei integrale; c) regândirea întregii legislații referitoare la mariaj, divorț, coabitare, astfel încât să încurajeze stabilitatea conjugală și să descurajeze formele alternative. Drepturile acordate prin lege „partenerului domestic” (coabitarea dovedită, vezi subcapitolul dedicat coabitării), îl poziționează pe acesta la egalitate cu mariajul, ceea ce - consideră autoarele citate - nu numai că nu e
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dificultăților: adăugarea sau pierderea de persoane din familie (nașteri, adoptare, recăsătorire, moarte, spitalizare îndelungată, plecarea copiilor la școală în altă localitate etc.); evenimente demoralizatoare (pierderea slujbei, infidelitate, alcoolism sau alte dependențe, delincvență etc.); demoralizare plus adăugiri sau pierderi (separare prin divorț, sinucidere, închisoare, copil ilegitim etc.); schimbări relevante de status și rol (trecerea rapidă de la bogăție la sărăcie, sau invers, șomaj, schimbări datorate terapiilor medicale sau psihologice etc.). Desigur, modalitățile de asistență și abordările terapeutice vor diferi în funcție de genul de probleme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de intervenție, iar cea reactivă și cea realistă (fondată) constituie o problemă de relație. Soluția preferabilă ar fi renunțarea la „partea a treia”, altfel, în mod obișnuit, se ajunge la o criză profundă, care nu sfârșește însă cu necesitate în divorț, dar a trăi în triunghiul dragostei nu este deloc ușor, mai cu seamă pentru cel cuprins de sentimentul geloziei, acompaniat dedeprecierea stimei de sine, depresie, rușine, umilință. Cu precădere în sistemele tradițional-autoritare, femeile suportau acest supliciu datorită dependenței lor economice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
consideră însă că aceste diferențe nu sunt deloc firești, ci ele reflectă dominația bărbatului și înteritoriul familial. Comentând gradul mai mare de insatisfacție al femeilor în căsnicie decât al bărbaților, ca și faptul că ele inițiază în proporție mai ridicată divorțul - activista feministă L. Sontag (1994) reliefează următorul episod tipic în neînțelegerile familiale: femeia identifică subiectul discuției (inegalitatea în realizarea sarcinilor gospodărești, de exemplu); bărbatul neagă validitatea și importanța problemei; femeia insistă; bărbatul o acuză de „cicăleală”; femeia devine supărată și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
primesc alte înțelesuri. Oricum, deși o nouă complementaritate a rolurilor bărbat-femeie în familie, bazată inclusiv pe o mai justă distribuire a sarcinilor gospodărești (vezi 6.1.3. și 6.2.), nu va duce automat la scăderea tensiunilor și micșorarea ratei divorțurilor, o atare tendință este preferabilă și se impune. Familia este în criză, iar depășirea ei reclamă o terapie socioculturală, o restructurare de mentalități și conduite la nivel societal. Și cred că aceeași autoare (Sontag, 1994) are dreptate când afirmă că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se căsătoresc mai târziu. Femeile care au o carieră amână decizia maternității. Pentru multe cupluri este necesar ca ambii parteneri să lucreze, pentru a-și menține standardul de viață pe care l-au avut când erau copii. Contracepția, avortul și divorțul au jucat de asemenea un rol În menținerea numărului de nașteri la un nivel scăzut. În plus, de multe ori generația tânără preferă să nu aibă obligații parentale, să fie mai liberi și să se bucure de viață. O populație
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]