5,717 matches
-
înainte, fusese zugrăvită biserica de la Volovăț între anii 1500-1502. După cum o arată structura fațadelor bisericii din Volovăț, ele “au fost anume concepute pentru a fi în întregime acoperite cu pictură compozițională iconografică, ceea ce presupune preexistența a cel puțin unui ansamblu domnesc de pictură exterioară”. Urme ale picturii exterioare s-au păstrat și la biserica din Hârlău, iar Paul Henry văzuse la Bălinești urme ale unei compoziții care înfățișa Asediul Constantinopolului. Arheologii Lia Bătrâna și Adrian Bătrâna au afirmat, în urma cercetărilor făcute
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a târgurilor”, Rareș aparținând el însuși acestei lumi. Era, deci, o artă care satisfăcea anumite gusturi “populare”. Gorovei-Szekely, în monografia lor, arată că, din șase biserici care aparțineau unei anumite perioade, patru biserici fuseseră ridicate în primul rând pentru curțile domnești (Vaslui, Hârlău, Iași, Milișăuți), iar două, Putna și Pătrăuți erau bisericile unor mânăstiri. De aceea “Pictura exterioară a bisericilor moldovenești nu poate fi decât o operă de inspirație exclusiv aulică destinată să exprime, pentru văzul și înțelegerea tuturor măreția și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
florale și motive geometrice. Pe domn nu l-a preocupat numai consemnarea în scris a principalelor evenimente din timpul domniei sale. S-a gândit și la modul în care se putea perpetua amintirea înaintașilor săi la tronul Moldovei. A restaurat biserica domnească (devenită biserică episcopală) Sfântul Nicolae de la Rădăuți și a hotărât ca pe mormintele primilor domni ai Moldovei să fie puse lespezi noi de marmură, frumos împodobite, ce se numără printre monumentele sculptate din vremea domniei sale. V. Vătășianu considera că bogăția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
motivele care decorează lespedea, dar și pereții laterali ai sarcofagului “cea mai desăvârșită realizare a genului”. Ceramica. Strâns legată de arhitectură este folosirea ceramicii smălțuită, atât la decorarea pereților exteriori ai bisericilor, cât și la construirea unor sobe în interiorul caselor domnești sau a unor mari boieri. Atât discurile smălțuite folosite la decorarea fațadelor unor monumente, cât și cahlele pentru sobe, sunt decorate cu motive în care este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încadrarea lor în spațiu - Germania, Polonia, Ungaria, Transilvania. Așadar, sunt elemente de civilizație vest-europeană. Iar dacă o sobă dintr-o casă aflată în afara zidurilor cetății impresionează ca proporție, ca bogăție a elementelor decorative, ne face să presupunem că în palatul domnesc din cetatea Sucevei, în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe din materiale bine finisate și cu o decorație deosebit de îngrijit executată. Broderiile. Muzeul mănăstirii Putna cuprinde un tezaur extraordinar de artă medievală, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Așadar, sunt elemente de civilizație vest-europeană. Iar dacă o sobă dintr-o casă aflată în afara zidurilor cetății impresionează ca proporție, ca bogăție a elementelor decorative, ne face să presupunem că în palatul domnesc din cetatea Sucevei, în casele din curțile domnești de la Hârlău, Vaslui, Neamț sau Bacău se găseau sobe din materiale bine finisate și cu o decorație deosebit de îngrijit executată. Broderiile. Muzeul mănăstirii Putna cuprinde un tezaur extraordinar de artă medievală, în care se remarcă broderiile, atât prin numărul, cât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfântul Ilie, Voroneț și Dobrovăț și, mai ales, cum anume este înfățișat domnul în Tetraevanghelul de la Humor. Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când începe să se exercite în modă o influență orientală puternică, moda la curțile domnești era cea din Europa vestică. Mircea cel Mare este înveșmântat în tabloul votiv de la Cozia ca un cavaler european. Ștefan cel Mare, în miniatura Tetraevanghelului de la Humor, ne apare ca o imagine desprinsă parcă de pe lăzile de zestre ale principeselor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nu pentru a-i proslăvi domnia, ca să îi întărească autoritatea, ci din grija ca să nu se piardă amintirea faptelor care s-au petrecut în domnia sa. Aceeași grijă care a purtat-o și amintirii strămoșilor săi, atunci când a restaurat biserica domnească din Rădăuți și când a pus lespezile frumos lucrate pe mormintele strămoșilor săi. În anul 1925, când Nicolae Iorga publica ediția a doua a cărții Scrisori de boieri, scrisori de domni (Vălenii de Munte), marele istoric scria că “n-avem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn pe locul bătăliei: același stil, aceași logică, aceași formulare lapidară. Dar și din primele documente ale cancelariei domnești se simte personalitatea domnului. Salvconductele, date fostului logofăt Mihul de a se întoarce în țară, ni-l arată pe domn concesiv, dispus să uite conflictele trecute, promițându-i logofătului că îi va restitui toată moșia. Nerăspunzând chemării domnului, acesta a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atâtea câte sunt cunoscute ca fiind copiate în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, toate au fost lucrate la porunca domnului, după anul 1473. C. Rezachevici a găsit și o explicație. Domnul a dăruit tetraevanghelele unor mânăstiri, biserici sau unor curți domnești de la Piatra, de la Huși, de la Hârlău, ceea ce “dovedește nu numai scopuri precise, ci și dorința de a atrage de partea sa biserica în opera de întărire a puterii centrale”. Explicația este greșită. Mai întâi, s-au copiat manuscrise și înainte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regească pe cap... Din cauza nespusei lui vitejii îl socotesc sfânt”. Biserica Ortodoxă Română nu a făcut altceva decât să îl așeze pe domn acolo unde românii o făcuseră cu cinci secole în urmă. Și un amănunt interesant, pe pereții reședințelor domnești se aflau tablouri, chipul lui Ștefan cel Mare împodobind iatacul domnului Țării Românești. De altfel, mi se pare semnificativ, că în jurul persoanei domnului, se țes legende care ni-l arată predestinat să fie omul, care depășește condiția umană obișnuită prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care sovieticii au lăsat-o României, dar pe care, în iunie 1940, o revendicau integral. Vă mărturisesc că am avut prilejul să văd o zonă neasemuit de frumoasă, în care am aflat o salbă de monumente voivodale, mănăstiri și necropole domnești, pe ale căror ziduri exterioare am "citit" încrustate în culori naturale, minerale, scene emoționante din Biblie sau crâmpeie de istorie dramatică, precum asediul Constantinopolului. Aceste picturi în frescă, vechi de peste patru secole, sunt o minune a geniului creator românesc, comparabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
financiar-bancar, comerțului și industriei, anularea privilegiilor și libertăților tradiționale ale mazililor din 52 de sate de pe văile Ceremusului, Nistrului și Prutului, marele conflict social al administrației imperiale desfășurat între anii 1791-1871 cu țărani răzeși din fostele sate aparținătoare de ocolul domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc, sunt dovezi ale abuzurilor stăpânirii austriece, care nu pot constitui un "model" de ordine și drept. Când țăranii din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că "funcționarii camerali se poartă ca niște zbiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
administrației imperiale desfășurat între anii 1791-1871 cu țărani răzeși din fostele sate aparținătoare de ocolul domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc, sunt dovezi ale abuzurilor stăpânirii austriece, care nu pot constitui un "model" de ordine și drept. Când țăranii din fostul ocol domnesc al Cîmpulungului Moldovenesc se plângeau la Viena că "funcționarii camerali se poartă ca niște zbiri, sfidează orice principii de drept și dreptate" și că ei ar prefera "revenirea la jugul otoman" decât să îndure în continuare "batjocura dreptului și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
elementelor alogene, cu precădere coloniști austrieci, germani și evrei, aduși din interiorul imperiului, îl constituie evoluția și soarta Fondului Bisericesc. Constituit, oficial, la 19 iunie 1783, prin secularizarea averilor celor 17 mănăstiri, 15 schituri și 4 sihăstrii ale căror danii domnești și boierești cuprindeau două treimi din suprafața Bucovinei și numeroase moșii și bunuri în restul Moldovei și Basarabiei Fondul Bisericesc cuprindea, inițial, 267 moșii, terenuri arabile, păduri, fânețe, braniști, râuri și heleșteie cu pește, vii întinse, crâșme, dughene, depozite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din 1956, cu propriul nume). Se stinge lăsând pe masa de lucru manuscrisul cărții Introducere la istoria culturii românești, apărută postum, în 1969. În P., cercetător modern, înclinat să acorde prioritate instrumentelor științifice ce evită aproximările, autor al unor „monografii domnești” - Alexandru cel Bun (1932), Mihai Viteazul (1936), Mircea cel Bătrân (1944) - și al unor cercetări întemeiate frecvent pe izvoare inedite, unul dintre promotorii „școlii noi” de istorie (opusă orientării lui N. Iorga) grupate în jurul „Revistei istorice române”, cultura românească, cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
decât cea italienească de acum; ba și decât cea latină, ce iaste în cărți și cumcă aceasta din limba românească, ce o vorbea poporul român cel vechi au luat începutul său. Preacinstitul și cucernicul ieromonah Efrosin Dimitrie Poteca, învățătoriu școalelor domnești, au dat la lumină "Mai înainte gătire spre cunoștința de D-zeu", ce cu aurite cuvinte grăiește adevărul întru înaintea cuvântării (? ) tălmăcită, din limba grecească. Mult prea învățatul și de bun neam născutul marele postelnic Alexandru Beldiman au dat la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
corturile de la Țuțora și din vița Mușăteștilor nu rămâne decât domnița Ruxanda. Urme de legitimism par a fi fost rămas și atunci, căci cel care ia mâna domniței o ia împreună cu tronul - Alexandru Lăpușneanu. De la stingerea progeniturei bărbătești a neamului domnesc, de la stingerea matcei în roiul Moldovei datează căderea Moldovei. Domnii pe care îi alege întîmplarea și intriga mor mai toți de moarte nefirească, boierii sunt toți aspiranți la un tron pe care nu mai ședea unsul lui Dumnezeu, și astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu tren espres deputațiunea trimisă de M. S. Domnul României, pentru întîmpinarea și salutarea M. S. împăratului Austro-Ungariei. Această deputațiune consistă (după "N. fr. Presse") din d-nii Ioan Brătianu, ministrul de finanțe; Nic. Ionescu, ministru de externe; colonelul Condraț (? ), adiutantul domnesc; și d. Comeliu, secretar al M. Sale. La 5 oare după amiazăzi d-nul Brăteanu, împreună cu deputațiunea, a fost primit de cătră Maiestatea Sa. Deputațiunea română a fost invitată la prânzul curții. La primirea ce-a făcut-o deputațiunei primăria
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nostru. Constantin Negri reprezenta nu numai cel mai curat patriotism și caracterul cel mai dezinteresat, dar și o capacitate intelectuală extraordinară căreia - i datorim, în bună parte, toate actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor. El a refuzat corona domnească ce i se oferise în 1859, preferind a rămânea un simplu cetățean; el a sprijinit până la urmă unirea țărilor, el ca reprezentant al României la Constantinopoli a făcut să se recunoască alegerea îndoită a lui Alexandru Ioan; a pregătit secularizarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
guvernanți umblau ca mâța pe lângă păsat, doar s-ar putea deduce cumva dreptul de proprietate a "Stăpînirei " asupra pământurilor mănăstirești, răzășești și a locurilor din târguri. Iată câteva din aceste curioase întrebări: Veniturile podurilor și alte venituri ce au fost domnești le-au stăpânit domnii însuși sau cu scrisori le-au dat altora? Un stăpân de moșii ce nu are copii său moștenitori are putere a face cu moșiile sale ce-i va fi voia? Poate să facă pe un străin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care "stăpînitoriul țărei" nu are nici un amestec, și că fiecare om "slobod" din Moldova este volnic să dispuie de averea sa cum îi place, fără să întrebe pe "stăpînitoriul țărei". C-un cuvânt toate întrebările scoposesc de a afla drepturi domnești asupra drumurilor, morilor, crâșmelor, podurilor, pădurilor, târgurilor și proprietăței mari și mici. E păcat că n-avem de pe aceste întrebări și răspunsuri decât o copie defectă; caracteristic este însă că în acest an al întrebărilor (1782) Dosotei, episcopul de Rădăuți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe care te poți plimba ca-n salon. Dar dacă vizitatorul ar avea curiozitatea de a merge în suburbii depărtate din șesul Bahluiului, de ex. pe șesul dintre șoseaua Țuțorei și înălțimile pe care se înșiră orașul, începînd de la Curtea Domnească pân-la Tătărași (tîrgul de jos, țigănimea domnească), atunci ar avea cu totul altă priveliște. Acolo în loc de strade sunt adevărate lagune de glod; podului de lemn de preste Bahlui îi lipsesc la mijloc câteva scânduri pe cari nimeni nu se - ndură
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Inițial fusese un prieten de-al lui Agnes. Când ne-am cumoscut, mi-a povestit că era descendent al Ducelui de Saint-Simon. Sunt genul de om care acordă mare importanță arborelui genealogic, dar Niveau ăsta n-arăta deloc a os domnesc. Avea niște ochi albaștri înecați în whiskey, pe o față greoaie, și încărcată, cu un ten de om nesănătos. Deși nu avea probabil intenția asta, fața lui avea o expresie foarte insolentă. Părul rar și spălăcit îi era pieptănat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
tandru una către cealaltă, se vedeau clar din profil marcate de un contur auriu. Acea imagine de o clipă îi înfățișa ca pe niște zeități dintr-o friză indiană, inuman de frumoși, senini și detașați, un cuplu regal în tronuri domnești. Se întoarseră spre noi, speriați, încă nedezmeticiți, păstrând aura comuniunii lor tulburate. Am intrat și eu după Honor Klein. În clipa aceea s-a întâmplat un lucru ciudat. Când m-am întors și am privit-o, părea transfigurată. Fără paltonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]