3,549 matches
-
Centrului eparhial a fost construită o nouă cladire, un centru cultural, pastoral și misionar cu numele Sf. Ioan Casian. „Stânca neagră” în greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate în 1765 (cu predare în limba greacă) și 1803 (cu predare în română). Războiul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
anul 789 francii pornesc o campanie militară contra wilților, iar după înfrângerea rezistenței sașilor, în 806 contra sorbilor, ducele acestora Miliduoch fiind în prealabil omorât. Urmează ocuparea Boemiei (805 -806) de către franci. În anul 845 sunt în Regensburg botezați 14 duci din Boemia în timpul lui Ludovic Piosul nepotul lui Carol în timpul căruia imperiul s-a dezbinat prin Tratatul de la Verdun, în 843, Boemia devenind mărul discordiei pentru francii din est, din anul 862 devine și "Ungaria" nesigură.Extinderea francilor spre est
Carol cel Mare () [Corola-website/Science/296772_a_298101]
-
glorie va ajunge la stele! Văd un loc în mijlocul unei păduri, unde o costișă prăpăstioasă se ridică deasupra râului Vltava. Zăresc un om, care cioplește pridvorul ("prah") pentru casă. Un castel numit "Praha" va fi construit aici. Când prinții și ducii se vor opri în fața pragului ei, se vor închina la castel și la orașul înconjurător." De prin anul 800, monarhii cehi au cucerit aproape întreaga Boemie. Primul monarh boemian atestat documentar este prințul Borivoj Přemyslovec, care a domnit în a
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
Pocreaca este un sat în comuna Schitu Duca din județul Iași, Moldova, România. „..puține locuri îmi sînt mai duios cunoscute decît acest ținut al Vasluiului”afirma N.Iorga în urmă cu peste o sută de ani.* Am luat în considerare, ca prim punct de sprijin în afirmațiile ce
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
Chirica și Marcel Tanasachi sub egida Institutului de arheologie și istorie “A. D. Xenopol” din Iași sub redacția lui Vasile Chirica, sunt înscrise toate datele referitoare la descoperirile arheologice realizate în județul Iași și deci inclusiv pe raza actualei comune Schitu Duca, respectiv a localității Pocreaca, după cum urmează : - “în marginea nordică a satului Pocreaca se află : “LXV La Cetate - Cetățuia (14). La nord de sat, din dealul Burduganul se desprinde un pinten cuprins între pâraiele Pocrecuța la Vest și Nemțoaica la Est
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
Schitu Duca (în trecut, Poiana Cârnului și Poieni) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Blaga, Dumitreștii Gălății, Pocreaca, Poiana, Poieni, Satu Nou, Schitu Duca (reședința) și Slobozia. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
Schitu Duca (în trecut, Poiana Cârnului și Poieni) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Blaga, Dumitreștii Gălății, Pocreaca, Poiana, Poieni, Satu Nou, Schitu Duca (reședința) și Slobozia. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Vaslui, în zona cursului superior al râului Vasluieț. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. Din acest drum, lângă Poieni se ramifică șoseaua
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
lângă Poieni se ramifică șoseaua județeană DJ247, care duce spre sud la Dobrovăț și mai departe în județul Vaslui de Codăești, Dănești, Zăpodeni și Ștefan cel Mare (unde se termină în DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Schitu Duca se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,36%). Pentru 3,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Poiana Cârnului", făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Poiana, Hilița, Trestiana, Pocreaca, Slobozia Milului, Dumitreștii Gălăței, Schitu Duca, Schitu Dumitrești și Blaga, având în total 2439 de locuitori. Existau în comună patru mori, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codăești a aceluiași județ, având 2900 de locuitori în satele Blaga, Dumitreștii
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
Schitu Dumitrești și Blaga, având în total 2439 de locuitori. Existau în comună patru mori, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codăești a aceluiași județ, având 2900 de locuitori în satele Blaga, Dumitreștii Ducăi, Dumitreștii Gălăței, Pocreaca, Poiana Cârnului, Schitu Duca, Slobozia și Trestiana. În 1931, denumirea comunei a fost schimbată în "Poieni". În 1950, comuna a trecut la raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, deja purtând denumira de "Schitu Duca", a fost
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
2439 de locuitori. Existau în comună patru mori, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codăești a aceluiași județ, având 2900 de locuitori în satele Blaga, Dumitreștii Ducăi, Dumitreștii Gălăței, Pocreaca, Poiana Cârnului, Schitu Duca, Slobozia și Trestiana. În 1931, denumirea comunei a fost schimbată în "Poieni". În 1950, comuna a trecut la raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, deja purtând denumira de "Schitu Duca", a fost transferată la județul Iași. Tot atunci, satul
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
Blaga, Dumitreștii Ducăi, Dumitreștii Gălăței, Pocreaca, Poiana Cârnului, Schitu Duca, Slobozia și Trestiana. În 1931, denumirea comunei a fost schimbată în "Poieni". În 1950, comuna a trecut la raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, deja purtând denumira de "Schitu Duca", a fost transferată la județul Iași. Tot atunci, satul Trestiana a fost desființat, fiind comasat cu satul Poieni. Șapte obiective din comuna Schitu Duca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
comuna a trecut la raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, deja purtând denumira de "Schitu Duca", a fost transferată la județul Iași. Tot atunci, satul Trestiana a fost desființat, fiind comasat cu satul Poieni. Șapte obiective din comuna Schitu Duca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice, ambele în zona satului Dumitreștii Gălății: la „tarlaua Rachiță I - II” ( nord de sat) se află urme de așezări din
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
paleoliticul superior (gravettian), secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (Latène-ul târziu) și secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană). Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1830) din Schitu Duca; (1721) din Slobozia; (sfârșitul secolului al XIX-lea) din Pocreaca; biserica „Sfântul Nicolae” (1841) din Poieni; și (sfârșitul secolului al XIX-lea) din același sat.
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
O istorie un pic diferită a avut partea estică a departamentului, regiunea Savoia. Aceasta a făcut parte din Regatul Burgundiei. Zona și-a păstrat independența după anul 1000, întâi sub conducerea unor conți până în 1416 iar aboi sub conducerea unor duci, până în 1714 când a fost inclusă în Regatul Sardiniei împreună cu regiunea Piemont din nordul Italiei. Mare parte din Savoia a fost absorbită de Franța în 1860 ca parte dintr-un aranjament politic cu Napoleon al III-lea ce a dus
Ron-Alpi () [Corola-website/Science/301328_a_302657]
-
cu lemne și cu paie, apoi le-au dat foc de au ars. Și astfel slăbindu-i zidurile din pricina fierbințelei de tot mari s-a risipit cetatea". În anul 1684, la sfârșitul celei de-a treia domnii a lui Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), întreaga latură de nord a cetății s-a prăbușit în urma unui puternic cutremur, printre care ""“... și turnul cel mare din cetate Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuisăi”". Cei care au trecut prin preajma cetății în următoarele secole au
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
satului, la locul denumit „Osoi”, de unde locuitorii s-au retras, întrucât locul era arid și lipsit de apă, pe locurile unde este astăzi satul Ruginoasa. La sfârșitul secolului al XVII-lea, familia boierească Sturdza a cumpărat moșia de la Ruginoasa de la Duca Vodă, stăpânind-o timp de aproape 200 de ani. La începutul secolului al XIX-lea, familia Sturdza stăpânea o moșie de 8.000 hectare la Ruginoasa. Proprietarul moșiei era vistiernicul Săndulache Sturza, un boier cu spirit întreprinzător, după cum reiese din
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
se îndrăgostește de Tudor Maldăr. El reușește să scape din mâna tătarilor și, împreună cu fiica hanului, se stabilesc la Măldărești, unde (în sec. XVII) își clădesc căminul. În comuna Măldărești este organizat „Complexul Muzeal Măldărești”, care cuprinde „culele” Greceanu și Duca , precum și casa memorială I. G. Duca. Complexul mai expune și elemente naturale specifice, cum sunt, de exemplu, trovanții. Impunătoare prin masivitatea zidurilor, Cula Duca a fost construită în anul 1812 de Gheorghiță Măldărescu, chiar dacă din inscripția de pe peretele etajului se
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
reușește să scape din mâna tătarilor și, împreună cu fiica hanului, se stabilesc la Măldărești, unde (în sec. XVII) își clădesc căminul. În comuna Măldărești este organizat „Complexul Muzeal Măldărești”, care cuprinde „culele” Greceanu și Duca , precum și casa memorială I. G. Duca. Complexul mai expune și elemente naturale specifice, cum sunt, de exemplu, trovanții. Impunătoare prin masivitatea zidurilor, Cula Duca a fost construită în anul 1812 de Gheorghiță Măldărescu, chiar dacă din inscripția de pe peretele etajului se poate descifra anul 1827. Acesta este
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
își clădesc căminul. În comuna Măldărești este organizat „Complexul Muzeal Măldărești”, care cuprinde „culele” Greceanu și Duca , precum și casa memorială I. G. Duca. Complexul mai expune și elemente naturale specifice, cum sunt, de exemplu, trovanții. Impunătoare prin masivitatea zidurilor, Cula Duca a fost construită în anul 1812 de Gheorghiță Măldărescu, chiar dacă din inscripția de pe peretele etajului se poate descifra anul 1827. Acesta este de fapt anul executării stucaturilor, decoruri care reprezintă o noutate pentru arhitectura culelor. În prezent, în imobil se
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
descifra anul 1827. Acesta este de fapt anul executării stucaturilor, decoruri care reprezintă o noutate pentru arhitectura culelor. În prezent, în imobil se încearcă organizarea unei expoziții permanente, care să păstreze în linii mari aceeași tendință de la începutul secolului. Cula Duca mai este încă înconjurată de zidul inițial. Este de dată mai recentă decât cula Greceanu și are o arhitectură unitară. În 1907, un urmaș al Măldăreștilor a vândut clădirea lui I.G. Duca și, 55 de ani mai târziu, văduva acestuia
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
linii mari aceeași tendință de la începutul secolului. Cula Duca mai este încă înconjurată de zidul inițial. Este de dată mai recentă decât cula Greceanu și are o arhitectură unitară. În 1907, un urmaș al Măldăreștilor a vândut clădirea lui I.G. Duca și, 55 de ani mai târziu, văduva acestuia a donat-o statului. În anii ‘60, cula a fost complet restaurată și reamenajată. Aceasta are plan dreptunghiular cu un ieșind către vest, parter solid cu intrare unică și două etaje. Decorația
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
tavanelor și ferestrelor, cu motive diverse (personaje și animale fabuloase) constituie un element original. Merită menționate și sobele oarbe, tradiționale, ale acestei cule. Din complexul muzeal de la Măldărești, situat la 4 km de Horezu mai fac parte casa memorială I.G. Duca, construită în 1912 de omul politic liberal I.G. Duca pentru a fi folosită drept casă de vacanță și Cula Greceanu, cel mai vechi edificiu din cadrul complexului muzeal de la Măldărești. Aceasta a păstrat acest nume, deoarece a trecut în timp prin
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
fabuloase) constituie un element original. Merită menționate și sobele oarbe, tradiționale, ale acestei cule. Din complexul muzeal de la Măldărești, situat la 4 km de Horezu mai fac parte casa memorială I.G. Duca, construită în 1912 de omul politic liberal I.G. Duca pentru a fi folosită drept casă de vacanță și Cula Greceanu, cel mai vechi edificiu din cadrul complexului muzeal de la Măldărești. Aceasta a păstrat acest nume, deoarece a trecut în timp prin zestre de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Venit în
Comuna Măldărești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301527_a_302856]
-
comuna făcea parte din aceeași plasă și avea 2246 de locuitori. În 1931, satele componente ale comunei erau Bâra, Călugărița-Negrești, Oțeleni, Principele Carol și Rediu (preluat de la comuna Doljești), iar spre sfârșitul perioadei interbelice, comuna devenise reședință a plășii I.G. Duca a aceluiași județ. După instaurarea regimului comunist, satul Principele Carol a primit denumirea de "Satu Nou" În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În timp, satul Oțeleni s-a
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]