2,937 matches
-
pe pereți. (Mina se ridică încremenită și o privește pe Vera care, din nou, are impresia că se clatină) Acum ce naiba am mai spus de te uiți așa la mine? Mina: Nu... nimic. (își revine) Nu vrei să-ți dau dulceața de rigoare?... Vera: Dă-mi ce vrei tu. (Mina intră în bucătărie, Vera răsuflă ușurată) Doamne, de-am pleca mai repede la înmormîntare. Sînt sigură că o să fie mai plăcut, zău așa! (observă și ea schimbarea poziției lucrurilor din colț
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dă-mi ce vrei tu. (Mina intră în bucătărie, Vera răsuflă ușurată) Doamne, de-am pleca mai repede la înmormîntare. Sînt sigură că o să fie mai plăcut, zău așa! (observă și ea schimbarea poziției lucrurilor din colț; intră Mina cu dulceața) Mina, am impresia că lucrurile astea erau altfel așezate. De ce le-ai îngrămădit așa? (Mina se oprește rigidă, cu o privire febrilă) Acum de ce te uiți așa la mine? (Mina pune tava cu dulceață pe masă, se așează pe scaun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lucrurilor din colț; intră Mina cu dulceața) Mina, am impresia că lucrurile astea erau altfel așezate. De ce le-ai îngrămădit așa? (Mina se oprește rigidă, cu o privire febrilă) Acum de ce te uiți așa la mine? (Mina pune tava cu dulceață pe masă, se așează pe scaun și, încet-încet, începe să rîdă; Vera vine spre ea, întîi nedumerită, apoi, contaminată de rîs, o îmbrățișează cu multă afecțiune, cu ocrotire, întocmai ca pe un copil) Doamne, ce bine-i să te văd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
melodia tandră a lui Mircea Dinescu, o anume atitudine ironică, precum în poezia lui Marin Sorescu, fără să-l uităm pe Nichita Stănescu din "Laus Ptolemaei", prin retorism și capacitate expozitivă: În privința tratatului meu/ Despre flacără,/ despre natura, felurile și dulceața lor/ pot să-ți spun/ că va rămâne nescris. Căci dacă l-aș scrie,/ cine s-ar osteni să-l citească". Universul este absurd și fantastic, poetul însuși ne trimite la Poe. Mihai Ursachi subordonează formula poetică stării lirice pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
disperare să strălucim invers." Calm, poetul meditează asupra tainelor universului și asupra posibilităților de-a le dezlega, pentru că: "poezia din adâncul minții/ e un soi de tablă de alt soi". Menirea poetului este de a pune în evidență puntea de dulceață între poeți și omenire: "și toți poeții se răsfață/ trecând-o în închipuire." El caută în poezie un drum care să-i ridice statuia râvnită, în ciuda atitudinii de indiferență simulată de-atâtea ori: "alt drum spre Hexametri/ mai pur și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
obscură pentru mine, dar cu un grad ridicat de notorietate în zona respectivă, un coniac vechi de 20 de ani, iar eu încercam să-i gătesc ceva pe măsură: felul I pâine cu unt, iar la desert aveam pâine cu dulceață. Știu, îl răsfățam, dar a și meritat... Într-o seară tocmai tăiasem feliile de pâine, jumătate le unsesem cu unt, pusesem sarea ca la carte, deasupra untului, și urma să prepar desertul. Din neatenție, în loc să pun dulceața pe o felie
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
aveam pâine cu dulceață. Știu, îl răsfățam, dar a și meritat... Într-o seară tocmai tăiasem feliile de pâine, jumătate le unsesem cu unt, pusesem sarea ca la carte, deasupra untului, și urma să prepar desertul. Din neatenție, în loc să pun dulceața pe o felie goală, am pus-o peste una cu unt și sare... Nu vă spun ce bunătate mi-a ieșit: după ce a gustat, numărul unu a început să alerge ca nebunul prin casă și să strige că în sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
drept), apoi a înnobilat programul de sex cu niște yummy-yummy (la vremea aceea era o premieră pentru mine, văzusem așa ceva doar prin filme). A doua zi nici măcar n-a clipit când i-am spus că făcusem sendvișul cu unt și dulceață din greșeală (am recunoscut, eram naivă ca un copil, ce știam eu pe atunci?); a înțeles, chiar dacă era mahmur, și, până să ne despărțim, yummy-yummy s-a mai petrecut extrem de rar prin patul nostru. (Cu numărul trei a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
am tot repetat acest meniu complex, apoi am avut un puseu de fantezie: ce-ar fi să nu mai pun eu sare pe feliile cu unt destinate desertului? O simplă întrebare, dar ce efect... Din greșeală descoperisem pâinea cu unt, dulceață și sare, iar fantezia mă ajutase să desăvârșesc desertul: pâine cu unt, dulceață și fără sare. Să-l încercați neapărat. Nu știți ce clipe de desfătare vă poate aduce... - fantezia defensivă - ca principiu, rețineți că în bucătăria voastră nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ce-ar fi să nu mai pun eu sare pe feliile cu unt destinate desertului? O simplă întrebare, dar ce efect... Din greșeală descoperisem pâinea cu unt, dulceață și sare, iar fantezia mă ajutase să desăvârșesc desertul: pâine cu unt, dulceață și fără sare. Să-l încercați neapărat. Nu știți ce clipe de desfătare vă poate aduce... - fantezia defensivă - ca principiu, rețineți că în bucătăria voastră nu există erori, nu există omisiuni, nu există scăpări. Scoateți aceste cuvinte din vocabularul de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
dacă aveți doar halbe de bere și cuțite; în situații de criză gătiți pâine, pentru aceasta nu trebuie veselă ori tacâmuri; - un ultim sfat: dacă sunteți ambițioase și vă gândiți să umpleți cămara cu provizii pentru iarnă, limitați-vă la dulcețuri, compoturi și murături; dacă nu aveți la dispoziție o presă de tablă, conservele de pește n-or să vă iasă niciodată la fel de rotunde ca acelea din magazin. * Vă spuneam că deserturile oferite la saltea de numărul șase erau de cea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să încheie cât se poate mai scurt: apoi ce fel de scurt este asta, s-o luăm a doua oară de la 1821? A! A! A! Toți din grup: A! A! A! (rumoare.) Farfuridi: Dați-mi voie... Trahanache: (cătră Farfuridi cu dulceață, ridicându-se peste masă cătră tribună) Stimabile... eu gândesc că nu ar fi rău să sărim la 48... Cațavencu: (strigând) Mai bine la 64... Popescu, Ionescu și toți din grup: Da! Da! La 64... Trahanache: (ridicându-se ca și când ar consulta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atac critic) la Delavrancea: „în alegerea numelui său d. Delavrancea e comparabil cu pneul Michelin «qui boit l’obstacle», care pe fabricantul binecunoscut de cauciucuri l-a înavuțit. Cînd ai zis Delavrancea e ca și cînd ai zice tutun sau dulceață de zmeură, știi numaidecît de ce e vorba, iar în pseudonimul său apare autorul bombastic de mult mai tîrziu, al pieselor de teatru ca Luceafărul a cărui putere de titlu voia s-o ridiculizeze, credem, d. Vlahuță într-o poemă în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înțeapă,/ Un miros gros de pâine mă mângâie pe mână,/ Parfumuri moi și albe din maldăre de lână.../ Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir!) de cârpă arsă./ O clipă-o nuanțare de lapte, însă ștearsă.../ Și deodată somnul pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
apoi, la etajul al doilea, un turn din prăjitură de Savoia, înconjurat de mici fortificații din angelică, migdale, stafide, felii de portocale; (P3") și, în sfîrșit, pe platforma de sus, care era o pajiște verde cu stînci, cu lacuri de dulceață și corăbii din coji de alune, se vedea un amoraș [mic], care se da într-un scrînciob de ciocolată, ai cărui stîlpi aveau în vîrf, în locul capului rotunjit, doi boboci de trandafir [adevărați]. Gustave Flaubert, Doamna Bovary, pp. 33-34 O
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
șerpi (1970), Bunica se așază în fotoliu (1971), Sufletul obiectelor (1972), Trecătorul de demult (1975), Iepuri și anotimpuri (1976), O nuntă de cenușă (1977), Un potop de simpatii (1978), Copleșit de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985), Tango și alte dansuri (1989), Visul vine pe scara de servici (1992) -, unde se fixează formula caracteristică a poetului. Trei sunt elementele specifice acestei faze. Mai întâi, „îmblânzirea” obiectelor, ce nu se mai oferă în alteritatea lor terifiantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
anotimpuri, București, 1976; O nuntă de cenușă, București, 1977; Un potop de simpatii, București, 1978; Copleșit de glorie, București, 1980; Prognoză meteorologică, București, 1981; Amintirile unui fost corector, București, 1982; Întrebare retorică, București, 1983; Caligrafie și culori, București, 1984; Numai dulceața porumbelor, București, 1985; Suvenir, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1986; Viața mea la țară, București, 1988; Tango și alte dansuri, București, 1989; Piața Tien An Men II, București, 1991; Visul vine pe scara de servici, București, 1992; Fabule și epigrame, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
cobora-mbiindu-l și i-o ducea la gură... Și-o sete uriașă sta sufletul să-i rupă... Dar nu voia s-atingă infama băutură. În apa ei verzuie jucau sterlici de miere Și sub veninul groaznic simțea că e dulceață... Dar fălcile-ncleștându-și, cu ultima putere Bătându-se cu moartea, uitase de viață! Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii, Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă... Treceau bătăi de aripi prin vraiștea grădinii Și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cratimei din structura să-i rupă. 4. Specifică o temă a poeziei și un motiv literar. 5. Notează tipul de lirism prezent în textul poetic. 6. Comentează o figură de stil din versul: Și sub veninul groaznic simțea că e dulceață... 7. Evidențiază două elemente comune celor două texte. 8. Ilustrează două trăsături ale curentului tradiționalism, existente în textul literar. 9. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia despre afirmația lui Giovanni Papini, din romanul Viața lui Iisus: Adevărurile sunt de natura
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
românești; la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele unor descântece. Un alt caz prezentat de aceeași Niculiță-Voronca se referă la un fecior schimbat, pe nume Cocotea, căruia îi plăcea dulceața. El ajunsese bărbat voinic în partea superioară a corpului ("cu ochi albaștri, barbă și mustăți roșii"), care a învățat carte singur și care purta tot timpul procese, fără avocați. S-a însurat cu "o armancă, dar n-a făcut copii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Mme Arnoux montrant à lire à son bambin, ou derrière la chaise de Marthe qui faisait des gammes sur son piano; quand elle travaillait à un ouvrage de couture..." [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.174]. Pariziana, ocupându-se de pregătirea dulcețurilor, brodarea bretelelor, ocupații obișnuite ale provincialelor, este de neimaginat. Stilul de viata francez este extrem de ritualizat, ca o ceremonie socială globală, cu reguli sofisticate. Lecturile, cumpărăturile, publicitatea, piesele de teatru manipulează spiritele, le dictează insidios comportamentul, le atribuie funcții. În
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o cratiță, punem o folie de plastic și un strat de orez, un strat de mere, iar orez, iar mere și dăm la răcit. După ce s-a răcit, răsturnăm pe un platou, luăm folia și deasupra ornăm cu fructe din dulceață. RULADĂ 6 albușuri bătute bine, la care se adaugă 6 linguri de zahăr pe rând, apoi gălbenușurile, bătând conținutul bine. Se adaugă 40 g cacao și 60 g făină amestecând mereu foarte bine. Se pune la copt în tavă tapetată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
s-au răcit, se umplu cu diverse creme. Crema fiartă - 1 pahar de lapte, 50 g făină, 100 g unt gras, 4 gălbenușuri, 100 g zahăr și vanilie Frișca - 1 pahar de smântână, 100 g zahăr pudră, o lingură de dulceață, vișine, vanilie, 2 grame de gelatină. Crema din albușuri - 3 albușuri, 150 g zahăr, 70 g apă și ½ de linguriță de oțet sau zeamă de lămâie. Se pun apa cu zahărul la fiert, până se fac bășici, după care albușurile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
apa cu zahărul la fiert, până se fac bășici, după care albușurile se bat spumă tare, iar peste ele se pune siropul fiert și lămâia. Crema - 100 g unt gras, 4 linguri de lapte condensat, o lingură de sirop și dulceață din caise. RULOURI CU GEM 150 g brânză de vaci, 150 g unt, 150 g făină, 250 g zahăr, un vârf de linguriță de bicarbonat și un praf de sare. Se frământă toate la un loc, apoi se face o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tava din cuptor și punem spuma din albușuri și dăm iarăși la cuptor până se întărește puțin albușul. Se lasă la rece timp de 12 - 14 ore, apoi se taie cuburi mari și se servește cu decor din peltea sau dulceață de fructe. BUDINCĂ DE ZAHĂR ARS Un pachet de felii de pâine prăjită se rupe bucățele, apoi se pun într-un vas peste care turnăm un sirop făcut din: 200 gr. de zahăr ars stins cu 300 ml de apă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]