5,695 matches
-
neamurilor păgâne față de El, din care ne tragem noi toți ca neamuri, cârmuitori și cârmuiți deopotrivă. 12. Așadar, după cum în Iisus Hristos nu este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, nici elin, nici iudeu, ci una suntem cu toții după cuvântul dumnezeiescului Apostol Pavel (Galateni 3, 28), tot așa în El nu este cârmuitor, nici cârmuit, ci toți întru harul Lui suntem una prin credința în El, și într-un singur Trup al Bisericii Sale ne desăvârșim, avându-L pe El drept
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
El: Invadatorule, cearta-Ti ucenicii! Si El, răspunzând, a zis: Zic vouă: Daca vor tăcea aceștia, pietrele vor striga" (19, 39-40). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos in Ierusalim - evoluția compoziției icoanei de-a lungul secolelor Întreaga această mărturie a faptului dumnezeiesc, starea de bucurie sinceră a mulțimilor care au strigat pentru toate minunile pe care le-au văzut cât și starea de invidie și răutate a fariseilor care-I reproșau Mântuitorului pentru strigătele ucenicilor și o dată cu ele și cele ale mulțimilor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
care le-au văzut cât și starea de invidie și răutate a fariseilor care-I reproșau Mântuitorului pentru strigătele ucenicilor și o dată cu ele și cele ale mulțimilor sunt înfățișate de vechii noștri iconari cu toată iscusința cerută de importanța faptului dumnezeiesc al Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, fapt prin care Mântuitorul se descoperă și este mărturisit de mulțimi ca fiind "Împăratul lui Israel", ca "Dumnezeu" (Luca, 19, 37). Vechimea și evoluția compoziției icoanei ne este prezentată succint și cuprinzător
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
ramuri, iar alții Îl privesc pe Iisus Hristos de pe ziduri și de pe porțile lăturalnice ale cetății." Zugravii noștri au urmat îndeaproape îndrumările Erminei lui Dionisie din Fourna urmărind și o simplificare a compoziției prin reducerea numărului persoanelor participante la evenimentul dumnezeiesc, așa cum vedem în frescele bisericilor din secolele XV-XVI (Voroneț, Dobrovăț s. a.) și chiar în icoanele praznicele din catapetesmele vechilor noastre biserici sau în icoanele praznicele care se așează pe iconostasul obișnuit pentru închinare în ziua praznicului. În loc de concluzii și încheiere
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
este prelungită deci, în zilele următoare, primind pe Domnul nostru Iisus Hristos - Euharistic în trupurile și sufletele noastre, curățite prin Sfânta Taină a Spovedaniei. Dacă icoana Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim plasticizează, înfățișează, în linii și culori, faptul dumnezeiesc, descris de cuvintele Evangheliei, întipărind deci mai limpede, chipul și mesajul praznicului, denumirea de Florii vine să îmbogățească și să sublinieze interesul adânc și profund duhovnicesc al faptului dumnezeiesc, la care facem părtașă și firea lumii florale, a florei pământului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Iisus Hristos în Ierusalim plasticizează, înfățișează, în linii și culori, faptul dumnezeiesc, descris de cuvintele Evangheliei, întipărind deci mai limpede, chipul și mesajul praznicului, denumirea de Florii vine să îmbogățească și să sublinieze interesul adânc și profund duhovnicesc al faptului dumnezeiesc, la care facem părtașă și firea lumii florale, a florei pământului nostru strămoșesc. Suntem singurii care facem părtașă sărbătorii flora sub chipul ei plenar: în starea ei de înflorire. În toate Bisericile creștine sărbătoarea Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
par un chretien orthodoxe... reprezintă de fapt răspunsul lui Homiakov dat teologului romano-catolic Laurentine care relua într-o broșură acu¬zația de „cezaro-papism" la adresa Ortodoxiei precum și cea de înclinație spre Protestantism. Încredințat fiind că Biserica este „revelare a adevă¬rului dumnezeiesc pe pământ, hărăzită prin însăși esența ei să fie patria comună a tuturor oamenilor", Alexandru Homiakov consideră că ea „nu permite nici unuia dintre fiii săi să tacă în fața unei calomnii care atacă și denaturează dogmele sau principiile sale. Pământul și
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
antologia de articole intitulată L'Eglise latine et le Protesîantisme au point de vue de l'Eglise d'Orient. Unitatea Bisericii derivă, fără îndoială, din unitatea lui Dumnezeu, deoarece Biserica nu este o multitudine de persoane separate, ci unitatea Harului dumnezeiesc, ce dăinuiește în multitudinea făpturilor raționale, care se supun Harului. Harul este dat și celor nesupuși, care nu se folosesc de el (care își îngroapă talantul), dar ei sunt în afara Bisericii. Unitatea Bisericii nu este una imaginară, alegorică, ci este
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
cei ce și-au terminat călătoria pământească, cei care (precum îngerii) nu au fost creați pentru călătoria pământească, cei care încă nu și-au început călătoria pe pământ (generația viitoare), toți sunt uniți într-o singură Biserică, într-un Har dumnezeiesc; pentru că Dumnezeu cunoaște și făptura care încă n-a fost zidită și aude rugăciunile și știe credința aceluia pe care încă nu l-a chemat din neant la ființă. Biserica însă, Trupul lui Iisus Hristos, se manifestă și se realizează
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
a dorit să i le descopere, o lasă pentru Judecata din ziua cea mare. Biserica pământească se judecă doar pe sine, după harul Duhului și după libertatea dăruită ei prin Hristos, chemând și restul lumii la unitate și la înfierea dumnezeiască în Hristos; dar asupra acelora care nu aud chemarea ei nu pronunță sentințe, cunos¬când porunca Domnului și Mântuitorului său: nu-i este dat străinului „să judece sluga altuia" (Romani 14, 4). De la facerea lumii, Biserica pământească a existat neîncetat
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
ei nu pronunță sentințe, cunos¬când porunca Domnului și Mântuitorului său: nu-i este dat străinului „să judece sluga altuia" (Romani 14, 4). De la facerea lumii, Biserica pământească a existat neîncetat pe pământ și va exista până la împlinirea tuturor faptelor dumnezeiești, după făgăduința dată ei de însuși Dumnezeu. însușirile ei sunt: sfințenia inte¬rioară, care nu îngăduie nici un amestec de minciună, pentru că în ea trăiește duhul adevărului; și statornicia exterioară, pentru că neschimbat este și Păzitorul și Capul ei, adică Iisus Hristos
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
Duhului Sfânt Care vorbește în Scriptură. Căci cunoașterea creștinului nu este consecința rațiunii care caută, ci a credinței, care este viață și har. Scriptura este exterioară, Tradiția este exterioară și faptele sunt exterioare: ceea ce este interior în ele este Duhul dumnezeiesc. Doar din Tradiție ori din Scriptură sau numai din fapte, omul poate obține numai cunoașterea exterioară și incompletă, care poate să conțină un adevăr în sine, căci pleacă de la adevăr, dar în același timp este fără îndoială falsă, pentru că nu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
iubirii și s-a lipsit de darurile Harului, nu mai poate avea o cunoaștere lăun¬trică, adică nu poate avea credință, ci se limitează la cunoașterea exterioară; de aceea el poate să cunoască numai cele din afară, nu și tainele dumnezeiești lăuntri¬ce. Comunitățile creștine care s-au desprins din Sfânta Biserică, n-au mai putut mărturisi (pentru că n-au mai putut să înțeleagă cu duhul) purcederea Duhului Sfânt în sânul Dumnezeirii doar de la Tatăl; trebuiau să se mulțumească doar cu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
au pierdui sensul lăuntric și Harul lui Dumnezeu nu doar în mărturisirea de credință, ci și înviata lor. Mărturisind credința sa în Sfânta Treime, Biserica își mărturisește credința în sine, pentru că ea se recunoaște drept instrument și receptacul al Harului dumnezeiesc, și totodată își recunoaște faptele sale drept fapte dumnezeiești, nu fapte ale unor persoane care o constituie în mod vizibil. în această mărturisire ea arată că și cunoștințele despre ceea ce este ea însăși reprezintă un dar al harului, dat de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
doar în mărturisirea de credință, ci și înviata lor. Mărturisind credința sa în Sfânta Treime, Biserica își mărturisește credința în sine, pentru că ea se recunoaște drept instrument și receptacul al Harului dumnezeiesc, și totodată își recunoaște faptele sale drept fapte dumnezeiești, nu fapte ale unor persoane care o constituie în mod vizibil. în această mărturisire ea arată că și cunoștințele despre ceea ce este ea însăși reprezintă un dar al harului, dat de sus și accesibil numai credinței, nu și minții. Oare
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
săvârșesc Sfintele Taine, unde s-a păstrat și se păstrează învățătura, unde s-au înălțat și se înalță rugăciunile către tronul Harului, încă din timpurile apostolice. Sfânta Biserică mărturisește și crede că niciodată oile nu au fost părăsite de către Păstorul dumnezeiesc și că Biserica nu a putut să se înșele niciodată din lipsă de discernământ (pentru că în ea trăiește înțelepciunea lui Dumnezeu), nici să se supună din slăbiciune învățăturii false (pentru că în ea trăiește puterea Duhului lui Dumnezeu). Crezând în cuvântul
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
că Biserica nu a putut să se înșele niciodată din lipsă de discernământ (pentru că în ea trăiește înțelepciunea lui Dumnezeu), nici să se supună din slăbiciune învățăturii false (pentru că în ea trăiește puterea Duhului lui Dumnezeu). Crezând în cuvântul făgăduinței dumnezeiești, care îi numește pe toți cei ce urmează învățăturile lui Iisus Hristos drept „prietenii" și „frații" lui Iisus Hristos (cf. Romani 8, 17) și prin El fii adoptivi ai lui Dumnezeu, Sfânta Biserică, mărturisește căile pe care lui Dumnezeu I-
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
Sfântului Maslu, Sfânta Biserică învață că prin ea se săvârșește binecuvântarea întregii lupte pe care o poartă omul pe pământ, și a întregii căi străbătute de către acesta în credință și smerenie; și că prin Sfântul Maslu se exprimă chiar judecata dumnezeiască peste alcătuirea pământească a omului, tămăduindu-1 când toate remediile curative nu mai au nici o putere, sau îngăduind morții să distrugă trapul pământesc ce nu mai este de folos Bisericii pământești și căilor tainice ale Domnului. Biserica trăiește, chiar pe pământ
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
remediile curative nu mai au nici o putere, sau îngăduind morții să distrugă trapul pământesc ce nu mai este de folos Bisericii pământești și căilor tainice ale Domnului. Biserica trăiește, chiar pe pământ, nu o viață omenească, pământească, ci o viață dumnezeiască, plină de har. De aceea, nu doar fiecare din membrii ei, ci Biserica însăși, în totalitatea sa, se numește în mod solemn „Sfântă". Descoperirea ei văzută constă în Sfintele Taine, însă viața ei interioară constă în darurile Sfântului Duh, în
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
și munții?" (cf. I Corinteni 13, 2), el nu afirmă posibilitatea unei asemenea credințe fără iubire; dar presupunând-o, o declară fără folos. Nu cu duhul înțelepciunii lumești, care vorbește despre cuvinte, trebuie citită Sfânta Scriptură, ci cu duhul înțelepciunii dumnezeiești, cu duhul simplității duhovnicești. Definind credința, Apostolul spune: „ea este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute" (Evrei 11, 1); nu doar a celor așteptate sau care trebuie să vină. Ori, dacă nădăjduim, atunci noi dorim; și dacă dorim, atunci
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
bucurat de Iisus Hristos, înaintemergătorul încă înainte de a se fi născut (Luca 1, 41)? Cei care au refuzat copiilor Botezul, Mirungerea și împărtășirea cu Sfintele Taine sunt aceia care, moștenind înțelepciunea oarbă a păgânismului orb, nu au înțeles înălțimea tainelor dumnezeiești, ci au căutat în toate motive și avantaje, supunând învățătura Bisericii interpretării scolastice, și care nu vor nici măcar să se roage dacă nu văd în rugăciune un scop imediat și un câștig. Dar legea noastră nu este legea sclavilor sau
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
Dacă noi cerem Bisericii rugăciunile sale, este tocmai pentru că noi știm că ea ajută și pe cei care nu-i cer aceasta, dar celor care cer le dă incomparabil mai mult decât cer ei; pentru că în ea este plinătatea Duhul dumnezeiesc. Astfel proslăvim pe toți cei pe care Domnul i-a proslăvit și îi proslăvește, căci cum putem spune că Iisus Hristos trăiește în noi dacă nu ne asemănăm lui Iisus Hristos? De aceea îi proslăvim pe sfinți și pe îngeri
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
pe care-i iubim și rugăciunea noastră nu este fățarnică; pentru că noi cerem lui Dumnezeu să-i putem iubi pe toți și să ne rugăm pentru toți, fără fățărnicie. Sângele Bisericii este o rugăciune reciprocă, și respirația ei este laudă dumnezeiască. Ne rugăm în duhul iubirii și nu pentru vreun folos, în duhul libertății fiilor, nu al legii mercenarilor care cer plată. Cine întreabă: „Ce folos ai din rugăciune?" se recunoaște pe sine rob. Rugăciunea adevărată este iubire adevărată. Mai presus
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
făcut chipul lui Dumnezeu". Dar tu înțelegi oare mai bine decât Sfânta Biserică propriile ei cuvinte (adică Scriptura); oare nu înțelegi că Vechiul Testament nu a interzis reprezentarea lui Dumnezeu (căci a îngăduit heruvimii și șarpele de aramă și scrierea Numelui dumnezeiesc), dar a interzis omului să-și facă un Dumnezeu după asemănarea vreunui lucru de pe pământ sau din cer, vizibil sau chiar imaginar. Dacă zugrăvești o icoană pentru ca să-ți amintească de Dumnezeu Cel nevăzut și mai presus de orice închipuire, tu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA ŞI CONCEPŢIA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342594_a_343923]
-
prin vene, S-a dezlegat iubirea, blestem cu trup e-argintul. Închise porți și-au rupt, din cer, negrele lanțuri, Și frunze de smarald prin pori de vânt crescură, Iar Pan-ul liliac și-a-ncins buchete-n simțuri, Miros dumnezeiesc ram înflorit respiră. În aer luminează imnuri de cânt în harpă , De mii de ani Hristos păcatele le iartă ! Referință Bibliografică: SONET VI / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2298, Anul VII, 16 aprilie 2017. Drepturi de Autor
SONET VI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342896_a_344225]