2,768 matches
-
in carte. Pentru a opri înaintarea Nimicului, Împărăteasa Copilăroasă încredințează lui Atreiu rolul de a găsi pe cel care va salva regatul. În a doua parte a cărții, sunt introduse un număr bogat de teme psihologice, întrucât Bastian își acceptă egoismul, își întâlnește latura sa întunecată și înaintează într-o lume umbrită de dorințele sale. Printre sursele de inspirație ale romanului-basm se numără desigur fonduri mitologice multiple: figuri din mitologia elină, arabă, chineză se îngemenează aici într-un conglomerat inedit, formând
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
trecut pe lângă el.” La moartea sa în 1974, DC încă nu îl creditase oficial ca fiind co-creatorul lui Batman. Jerry Robinson, care de asemenea a lucrat cu Finger și Kane la benzile cu Batman, l-a criticat pe Kane pentru egoismul lui de a împărți creditele. L-a menționat pe Finger, precizând adevăratul rol al acestuia într-un interviu din 2005 pentru revista The Comics Journal: "Bob l-a făcut să se simtă nesigur, deoarece în timp ce lucra din greu la Batman
Batman () [Corola-website/Science/306360_a_307689]
-
așeza, de a turna ceaiul în cești, felul în care trebuie să se țină ceașca, etc. Principiile ceremoniei cer participanților să admire doar camera, aranjamentul floral, dar niciodată kimonoul celorlalți, deoarece ei trebuie să se detașeze de orice formă de egoism. Putem astfel afirma că atunci când omul tinde să realizeze ceva, când acționează pentru un anumit scop, există totdeauna mai multe metode, dar metoda cea mai bună este aceea care se dovedește a fi și cea mai armonioasă. Ceremonia în sine
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
partid va trebui, în sfârșit, să promoveze cu grabă tineretul care, crescut și format în atmosfera României întregite, va aduce în viața politică nu numai energia creatoare și entuziasmul tinereții, dar și contribuția unor concepții politice străbătute de mai puțin egoism de partid și de mai mult spirit de solidaritate națională”. Sciziunea în rândurile partidului a apărut și ca urmare a manevrelor lui Carol al II-lea, care urmărea înlăturarea lui Vintilă Brătianu de la conducere și, prin aceasta, subordonarea partidului scopurilor
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
nimeni să nu-mi mai dea crezare". În ce privește plata pentru îngrijirile medicale, nu am fost obsedat de ea, ci am îngrijit pe mulți fără vreo răsplata bănească, și cu toate acestea, cu zel. "Adesea am refuzat, cu tărie, și fără egoism, plata ce mi s-a propus, și am preferat să refac prin îngrijire atentă sănătatea pacientului decât să ma îmbogățesc pe socoteala dărniciei lui." "(mi-am oferit serviciile în aceeași măsură tuturor, evrei, creștini și musulmani)" "Rangul inalt nu m-
Amato Lusitano () [Corola-website/Science/313002_a_314331]
-
nici o operație intelectuală. Imitația poate da naștere la cazuri individuale mai mult sau mai puțin numeroase, dar nu are contribuție determinantă asupra înclinației spre moarte voluntară. II. CAUZE SOCIALE ȘI TIPURI SOCIALE Sinuciderea egoistă Durkheim numește alienarea de la obiceiurile comune EGOISM. „Omul nu poate trăi dacă nu simte atașament față de ceva care să-l depășească [...] viața nu este suportabilă decât dacă îi intrevedem rațiunea de a fi, dacă are un țel prin care să merite osteneala de a o trăi.” Atenția
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
ei sunt mai protejați împotriva sinuciderii. III. SINUCIDEREA CA FENOMEN SOCIAL GENERAL „Fiecare grup social are realmente o înclinare colectivă ce îi este carcateristică și din care derivă atracțiile individuale, iar nu invers. Ceea ce conturează înclinarea respectivă sunt curentele de egoism, altruism sau de anomie care ajută societatea în cauză, împreună cu predispozițiile pentru melancolie languroasă, sau pentru renunțare activă, sau pentru oboseala exaperată ce reprezintă curentele acestor curente. Aceste tendințe ale colectivității, penetrând la nivelul indivizilor, sunt cele care îi determină
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
în comisia care efectuează investigații legate de orbire. Pentru prima dată, eu, care am crezut că orbirea este o nenorocire dincolo de controlul uman, am constatat că această afecțiune a fost prea mult adaptată la condițiile industriale greșite, adesea cauzate de egoism, lăcomie etc. Am constatat că sărăcia le-a condus pe femei la o viață de rușine care s-a finalizat prin orbire”. În 1913 a publicat un volum de eseuri despre socialism intitulat "Out of the Dark". Prietenia dintre Anne
Helen Keller () [Corola-website/Science/313544_a_314873]
-
ar citi o poveste frumoasă, însemnătatea spirituală rămânându-i ocultată. De exemplu, în știința Cabala, Egipt înseamnă ego, Israel vine de la cuvintele ebraice Ishhar-lael, care înseamnă direct către Dumnezeu, cel care are dorință să ajungă la Boreh, muntele Sinai este egoismul nostru pe care trebuie să îl surmontăm etc. De menționat faptul că această tradiție este una religioasă, cum si Yoga este, si nu este o știință ci o metodă care ne ajută să ne schimbăm natura de a dori și
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
din inimă (se referă la dorinta unica spirituală). De aici începe căutarea și găsirea tradiției potrivite ființei respective, care să îi reveleze Adevărul. Noi suntem considerați dorințe de a primi pentru a primi. Prin evoluție, se ajunge să se depășească egoismul și să se transforme dorința din inimă de a primi pentru a primii în dorință de a dărui necondiționat si in cele din urma a a junge in starea finala numita Ahava(„dragoste”) a primii pentru A dărui (a dărui
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
necondiționat si in cele din urma a a junge in starea finala numita Ahava(„dragoste”) a primii pentru A dărui (a dărui Creatorului) stare numită si Gmar haTikun - "Corectarea Finală". Există o altă etapă pe calea aceasta: conștientizarea deplină a egoismului din noi. Nu se neagă și nu se luptă împotriva tendințelor așa-zise inferioare ca în alte tradiții, ci se urmărește conștientizarea deplină a tuturor tendințelor egoiste, până când, în punctul culminant, apare dorința de a fi ajutați de Creator pentru
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
Nu se neagă și nu se luptă împotriva tendințelor așa-zise inferioare ca în alte tradiții, ci se urmărește conștientizarea deplină a tuturor tendințelor egoiste, până când, în punctul culminant, apare dorința de a fi ajutați de Creator pentru a depăși egoismul. Sinele este calitatea pe care ar trebui să o capete creatura, de a fi asemenea naturii, altruist. Punctul în inimă este caracteristic fiecărei ființe umane și reprezintă însăși dorința de spiritualitate. Trebuie ca ființa umană să-și dezvolte acel punct
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
orice punct din inimă e trezit dintr-odată din cauza dorințelor de mâncare, sex, bani sau cunoaștere. Etapa următoare este așadar dezvoltarea punctului din inimă, iar atunci când în inimă nu mai există decât dorința spirituală, atunci adeptul este deplin înclinat corectării egoismului, ceea ce corespunde revelării Sinelui. Dar, se spune că în timpurile noastre nu se poate ajunge la desăvârșire decât prin comuniune cu ceilalți, prin coștientizarea deplinei interconectări între toți și a sufletului comun. Există patru etape de la trezirea punctului în inimă
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
a fraternității încă din etapele anterioare revelarii Sinelui Se presupune că Sinele individual nu se poate revela decât prin lucru în grup și în mod deplin atunci când toți oamenii vor atinge acest nivel spiritual. Există profesori de Cabala eliberați de egoism, se spune, însă în 230 de ani se spune că întreaga umanitate va trăi și în lumea aceasta și în cea spirituală, va trece MACHSOM-ul, adică va depăși bariera, ecranul care se interpune între lumea noastră și cea spirituală
Cabala () [Corola-website/Science/313708_a_315037]
-
altora. Este o virtute tradițională în multe culturi și un aspect de bază al diverselor tradiții religioase, desi conceptul de "ceilalți", față de care îngrijorarea ar trebui să fie îndreptată, poate varia printre culturi și religii. ul sau abnegația este opusul egoismului. Altruismul poate fi deosebit de sentimente de datorie și loialitate. Altruismul este o motivație de a oferi ceva de valoare unei părți care trebuie să fie oricine, dar nu sinele, în timp ce datoria se concentrează pe o obligație morală față de o anumită
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
în afară de sine (de exemplu, sacrificând timp, energie sau bunuri), cu nici o așteptare de vreo compensație sau beneficiu, fie direct, sau indirect (de exemplu, primirea de recunoaștere pentru actul de a da). Există multe dezbateri dacă altruism "adevărat" este posibil. Teoria egoismului psihologic sugerează că nici un act de partajare, ajutorare sau sacrificare nu poate fi descris că adevărat altruist, din moment ce autorul poate primi o recompensă intrinseca sub formă de satisfacție personală. Valabilitatea acestui argument depinde dacă recompensele intrinseci se califică că "beneficii
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
argument depinde dacă recompensele intrinseci se califică că "beneficii". Termenul 'altruism' se mai poate referi, de asemenea, la o doctrină etică care pretinde că indivizii sunt obligați moral să ajute pe alții. Folosit în acest sens, de obicei, contrastează cu egoismul, care este definit că acționând pentru avantajul sinelui. Conceptul are o lungă istorie în gândirea filosofica și etică. Termenul a fost inițial inventat în secolul XIX de către sociologul fondator și filozof al științei, Auguste Comte, devenind un subiect important pentru
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
altor oameni într-un mod semnificativ este critică pentru altruism", spune investigatorul conducător al studiului, Dharol Tankersley. Enciclopedia internațională de științe sociale, definește "altruismul psihologic" că "o stare motivaționala cu scopul de a crește bunăstarea altora". Altruismul psihologic este în contrast cu "egoismul psihologic" ce se referă la motivația de a crește bunăstarea personală. Au existat unele dezbateri cu privire la posibilitatea oamenilor de a fi cu adevarat capabili de altruism psihologic. Unele definiții specifică o natură de 'sacrificiu de sine' a altruismului și o
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
capabili de altruism psihologic. Unele definiții specifică o natură de 'sacrificiu de sine' a altruismului și o lipsă a recompenselor exterioare pentru comportamentul altruist. Totuși, deoarece altruismul în cele din urmă aduce beneficii sinelui, în multe cazuri lipsa completă a egoismului actelor altruiste a fost pusă în balanță. [[Teoria schimbului social]] postulează că altruismul există doar atunci când beneficiile depășesc costurile. [[Daniel Batson]] este un psiholog care a examinat această întrebare și argumentează împotriva teoriei schimbului social. El a identificat patru motive
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
social. El a identificat patru motive principale pentru altruism: Altruismul care în cele din urmă servește câștigurilor egoiste este astfel diferențiat de altruismul 'altruist' dar concluzia generală a fost că altruismul indus prin empatie poate fi cu adevarat lipsit de egoism.. Practic "ipoteza" [[Altruism empatic|altruismului empatic]], afirmă că altruismul psihologic chiar există și este evocat de dorință empatica de a ajuta pe cineva care suferă. Sentimente de îngrijorare empatica contrastează cu sentimentele de neliniște personală care împinge omul să-și
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
pedeapsă. Articol principal: [[Altruism (etică)]] Există o gamă largă de opinii filozofice privind obligațiile sau motivațiile omului de a acționa altruist. Susținătorii [[Altruism (etică)|altruismului etic]] pretind că indivizii sunt obligați moral să acționeze altruist. Punctul de vedere opus este [[Egoism etic|egoismul etic]], care susține că agenții morali trebuie să acționeze întotdeauna în propriul lor interes. Atât altruismul etic cât și egoismul etic contrastează cu [[utilitarism]]ul, care este perspectiva că bunăstarea fiecărui individ (inclusiv cea personală) este de o
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
principal: [[Altruism (etică)]] Există o gamă largă de opinii filozofice privind obligațiile sau motivațiile omului de a acționa altruist. Susținătorii [[Altruism (etică)|altruismului etic]] pretind că indivizii sunt obligați moral să acționeze altruist. Punctul de vedere opus este [[Egoism etic|egoismul etic]], care susține că agenții morali trebuie să acționeze întotdeauna în propriul lor interes. Atât altruismul etic cât și egoismul etic contrastează cu [[utilitarism]]ul, care este perspectiva că bunăstarea fiecărui individ (inclusiv cea personală) este de o importanță morală
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Altruism (etică)|altruismului etic]] pretind că indivizii sunt obligați moral să acționeze altruist. Punctul de vedere opus este [[Egoism etic|egoismul etic]], care susține că agenții morali trebuie să acționeze întotdeauna în propriul lor interes. Atât altruismul etic cât și egoismul etic contrastează cu [[utilitarism]]ul, care este perspectiva că bunăstarea fiecărui individ (inclusiv cea personală) este de o importanță morală egală. Un concept înrudit din etică descriptiva este [[Egoism psihologic|egoismul psihologic]], postulând că oamenii întotdeauna acționează în propriul lor
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
acționeze întotdeauna în propriul lor interes. Atât altruismul etic cât și egoismul etic contrastează cu [[utilitarism]]ul, care este perspectiva că bunăstarea fiecărui individ (inclusiv cea personală) este de o importanță morală egală. Un concept înrudit din etică descriptiva este [[Egoism psihologic|egoismul psihologic]], postulând că oamenii întotdeauna acționează în propriul lor interes și că altruismul adevărat este imposibill. [[Egoism rațional|Egoismul rațional]] este perspectiva că [[raționalitate]]a constă în acționarea spre propriul interes (fără a specifică modul în care aceasta
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
în propriul lor interes. Atât altruismul etic cât și egoismul etic contrastează cu [[utilitarism]]ul, care este perspectiva că bunăstarea fiecărui individ (inclusiv cea personală) este de o importanță morală egală. Un concept înrudit din etică descriptiva este [[Egoism psihologic|egoismul psihologic]], postulând că oamenii întotdeauna acționează în propriul lor interes și că altruismul adevărat este imposibill. [[Egoism rațional|Egoismul rațional]] este perspectiva că [[raționalitate]]a constă în acționarea spre propriul interes (fără a specifică modul în care aceasta afectează obligațiile
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]