188,645 matches
-
Intr-o zi s-a prezentat un cetațean ciudat. -Am o reclamație,domnule Cobzan. -Adică? -Mi-ați vândut terenul de pe Saturn,în suprafață de 200 de hectare.Scoase un certificat de proprietate și-l aruncă pe birou. Semăna cu un act eliberat de firma sa. Mirat managerul își consultă evidența din baza de date.Numele vizitatorului nu apărea. -Ciudat! Nu cred ca este o suprapunere. Când am cumpărat hărțile satelitare,am fost asigurat că nu mai sunt alte tranzacții. -Ba da.Eu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
judecăm pe Saturn... Musafirul a plecat foarte nervos. Managerul cugetă profund.” Avea de-a face cu o farsă a rudelor sau chiar era un caz real? Mă judec.” In definitiv,dacă ai bani parchezi unde vrei!”. Sună la firma care eliberase certificatul de proprietate.Lucrurile se lămuriră rapid.Era vorba de un teren de pe partea neexplorată a planetei.Concurența îl asigură că va rezolva litigiul.Fericit își permise un pahar cu alcool.La sfârșit de lună primi factura de telefon. Era
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pahare, cu gesturi studiate, deloc ostentative. Întinse unul stăpânei, iar pe al doilea îl ridică încet, cu mâna învelită în mănușa albă. Lady Esmeralda ridică paharul, la rândul său, și cei doi ciocniră. Paharele în formă de lalea se atinseră, eliberând către tavan un sunet cristalin. Noroc, Jack. Noroc, doamnă. Vă doresc o seară deosebită. Va fi, Jack. Va fi... Sorbiră. După ce așeză paharul pe suportul de lemn din stânga ei, Lady Esmeralda puse o nouă țigară - Pall Mall fără filtru, nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
înțelepciunea ajungând la această vârstă. Apoi, deoarece ei ne pot oferi o perspectivă asupra vieții proprii asemănătoare cu cea pe care o vom avea noi la bătrânețe; ei ne pot da "mintea românului cea de pe urmă". În plus, sunt și eliberați de pasiuni. Un film poate prezenta un anumit aspect din imaginea lumii. Poate face să se ivească un anumit mod de a vedea lucrurile. Prin intermediul unui film poți vedea lumea și prin ochii altcuiva. Un gard implantat într-o direcție
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care o avem despre claritate), nu trebuie să ne mai argumentăm fiecare principiu, nu trebuie să mai afirmăm, să mai scriem; aproape că nu mai e necesar nici să gândim. Ne-am găsit zeul (sau surogatul de zeu), ceea ce ne eliberează întrucâtva de povara existenței. Ne constituim viața ca o serie de promisiuni neonorate: promisiunile pe care ni le facem. Pentru a nu ne considera oameni lipsiți de cuvânt ne construim scuze. Sistemul scuzelor care ne justifică nereușitele necesită mai multă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
al responsabilității, un eu pasibil de a fi continuu vinovat. De aici angoasa față de semeni; însă fără ei nu putem trăi. Știi că ai ajuns la înțelepciune atunci când începi să nu mai judeci. Abia renunțarea la postura de judecător te eliberează de povara căutării unei dreptăți imposibile și de captivitatea pe care o reprezintă cântărirea acțiunilor celor pe care-i întâlnești. E momentul în care înțelegi ce-i determină, care le sunt resorturile; clipa în care nu-i mai încarci cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și i-a așezat În cuibul lor. Altădată căzuse un pui de căprioară În apă Învolburată și zâna-i sări repejor În ajutor, salvându-l de la Înec. Într-o zi se prinsese un iepuraș În cursa vânătorilor și ea Îl elibera. La Început celelalte vrăjitoare o priveau pe Zâna ca pe o ciudata, Însă cu timpul nu le mai mira nimic În comportamentul ei. Simțeau că ea este altfel decît ele și că nu este În stare să facă rău nici unei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o sfoară groasă, făcu un lasou cu care legă coarnele animalului și-i tot tragea capul cât de tare putea pe spate.Apoi omul se ascunse Într-un ungher al labirintului.Centaurul turba de mânie căci nu putea să-și elibereze cornele, capul Îl durea, Începea să obosescă.Omul puse În calea dihaniei un laț care o prinse, Îi Înclestă picioarele așa Încât ea se prabuți la pamânt, gâfâind ți cu spume la gură. Toți zei acum erau convinși că omul este
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
palat ținându-se de după umeri ca doi flăcăi ce vin de la cârciumă. Împăratul rămase cu gura căscată. A doua zi Anul Nou puse o capcană În care căzu chiar iepuroiul cel neîntrecut la alergare. Flăcăul i-a spus că-l eliberează dacă Îl va lăsa să-l Întreacă astăzi, ba i-a propus că-i arată unde se află o grădină cu morcovi. Așa că și de data aceasta Anul Nou reuși să treacă proba, ajungând primul la palat urmat de iepurele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pulpele ei. Dogoreau! Ochii îi ardeau! Dogorea toată și era fecioară! Era un amestec de sfială și dorință. Cred că avea 15-16 ani. Am iubit-o nebunește, acolo, pe iarbă și cred că atunci a fost momentul când m-am eliberat de durere. Atunci, în clipa aceea, m-am simțit liber și bucuros. Eram liber! Ațipisem puțin. Când m-am trezit, ea nu mai era. Parcă fusese un vis! Parcă fusesem hipnotizat. Fusese adevărat? Urmele ierbii strivite îmi spuneau că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
geam, în zare, se vedeau munții, cu crestele albite. Ce mistere ascunde Câmpina? E un orășel mic, dar are și el poveștile lui. Adevărat? Începuse a-i vorbi când se auzi strigat de Camelia: Puteți veni lângă noi, s-au eliberat două locuri! Se mutară alături de Camelia și Mihai și, la rugămințile lui Beatrice, Petre reluă "poveștile din Câmpina": Două din ele sunt legate de Franța. Istoria noastră, în ultimele două veacuri, a fost mereu legată de Franța. Aici a locuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
societatea românească, trecându-se treptat de la structurile politice și socialeconomice, de tip feudal, la structurile moderne proprii statului de drept, de tip capitalist. Aproape 60 de ani s-a luptat pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
structurile moderne proprii statului de drept, de tip capitalist. Aproape 60 de ani s-a luptat pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ostilităților împotriva armatelor sovietice („Profiluri militare”, V. Stavarache). Un alt exemplu de eroism este participarea soldatului Dumitru Gh. Spataru, din Heci, la dezarmarea nemților de pe aeroportul Otopeni - București, în august 1944. După mărturiile sublocotenentului M. Hreamătă armatele române care au eliberat Transilvania și Ungaria de ocupația germană, la 8 mai 1945, se regăseau lângă Brno (Cehoslovacia), când focurile de armă anunțau în plină noapte sfârșitul războiului. Acest război dus de români, atât în est, cât și în vest, avea să ne
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
hultuitori) În 1859, a fost vaccinator pentru Plasa Moldovei, cu sediul la Fălticeni, și pentru Plasa Siret, cu sediul la Lespezi, Herman Fenster, care a combătut o epidemie de variolă. Herman Fenster era autorizat ca vaccinator și subchirurg, cu diplomă eliberată în 1856 de către Comitetul Sanitar Lespezi și menționat în anuarul Serviciului Sanitar din 1864. La 17 martie 1866, Herman Fenster este propus și avansat ca vaccinator al întregului județ Suceava, de către Ignațiu Diaconovici, medicul primar al județului Suceava, în locul lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
împăratului. Tare aș vrea s-o mai văd. Am ridicat ziarul în dreptul ochilor ei. — A îmbătrânit. — Nu, fotografia nu e prea reușită. În cele anterioare părea mai tânăr și foarte vesel. O fi fost fericit. — De ce? — Și împăratul s-a eliberat. — Chiar dacă vreau să plâng, nu mai am lacrimi, continuă mama, zâmbind cu tristețe. Mă întrebam dacă mama era sau nu fericită, dacă sentimentul de fericire nu semăna cumva cu aurul care sclipește vag pe fundul râului tristeții. O senzație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
tristă vei fi după moartea mea. Sunt sigur că o să plângi când vei afla vestea. Nu mă gândesc la sentimentalismul ieftin în care te-ai putea complace. Nu. Dacă vei încerca să-ți imaginezi ce bucurie simt eu că mă eliberez complet de suferința de a trăi și de această viață infernală, cred că supărarea ta va dispărea treptat. Oricine mă va condamna pentru sinucidere sau mă va judeca cu o expresie de superioritate, declarând, fără să ofere în schimb nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
canalizez flăcările din sufletul meu spre altă țintă. Necugetat, m-am dedat desfrâului cu tot felul de femei, care erau disponibile. O luasem atât de tare razna, încât și artistul m-a privit dezaprobator într-o seară. Voiam să mă eliberez de farmecul pe care-l exercita soția lui asupra mea, să scap de el odată pentru totdeauna. Nu era chip, însă. Am impresia că mă număr printre bărbații care nu pot iubi decât o singură femeie. Pot să spun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mișcă incredibil de repede, iar formele simbolice și comportamentul artistic se primenesc odată cu ea. Artistul, indiferent de limbajul în care s-a specializat - în măsura în care această specializare mai există -, se afirmă printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbește, protestează, admonestează
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
să-i spun surorii mamei mele, tușa Livia, că tot efortul de-a păstra puritatea onomastică "ardelenesco-romană" e zadarnic, de vreme ce aproape orice nume românesc poate fi "ungurizat". I-am arătat, jubilând, o fotografie a foii matricole a elevului-militar Liviu Rebreanu, eliberat de Academia "Ludoviceum" din Budapesta, unde viitorul ofițer figura, cât se poate de... ne-ardelenește, drept Rebreán Oliver! "Așa că", i-am spus, "dacă Ťvin unguriiť, cum vă tot anunță Funar, sigur o să-ți spunem Ťtușa Oliverať!" S-a amuzat și
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
ca spații de depozitare sau pentru alte nevoi, cu avizul statelor majore de apărare civilă de la județe, municipiul București, sectoarele acestuia și al unităților socialiste deținătoare, cu obligația de a fi menținute în stare de funcționare și de a fi eliberate, în caz de nevoie în maximum 24 de ore. Secțiunea a V-a Protecția antichimica, mascarea și camuflarea Articolul 24 Protecția antichimica individuală a cetățenilor se asigura prin măști contra gazelor, truse sanitare antichimice și alte mijloace speciale precum și prin
DECRET nr. 430 din 31 octombrie 1978 privind unele măsuri pentru apărarea civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106533_a_107862]
-
judecătorească prin care cerea curățirea cazierului. Brigitte Sfat a fost condamnată în 2003 pentru că a instigat la tâlhărie și la lipsire de libertate în cazul a doi bărbați care i-ar fi datorat 5.000 de euro. Brigitte a fost eliberată anticipat după doi ani și a solicitat judecătorilor, anul trecut, să-i curețe cazierul. Actuala soție a lui Ilie Nastase a solicitat acest lucru pe motiv că nu a mai avut probleme cu legea. La două zile după cununia civilă
Ce decizie a luat Brigitte Sfăt, după căsătoria cu Ilie Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72030_a_73355]
-
întrebările incomode ale celor adunați în baie și de privirile iscoditoare ale curioșilor. Uzând de relațiile ei, această a pus mână pe telefon și și-a chemat bodyguarzii la intervenție. Doi malaci și-au facaut apariția în timp scurt, au eliberat baia, au făcut un cordon uman pe post de paravan și au scos-o pe Moni din toaletă, după mai bine de o oră petrecută acolo. În toată această operațiune, agorilele” s-au demonstrat a fi foarte ferme, îndepărtându
Monica Gabor a stat închisă în baia unui club o oră by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72050_a_73375]
-
Dimitrie Golescu, ca "administrator al Brăilei." O mare manifestare populară are loc în Brăila la 20 iunie pentru sărbătorirea Constituției. Trupele rusești retrăgîndu-se, otomanii revin și ocupă orașul. Dimitrie Golescu protestează (în "Pruncul Român"), dar este arestat de turci. Este eliberat doar cu condiția să părăsească țara. Ca și Nicolae Bălcescu n-o va mai revedea niciodată. După formarea statului român sub Alexandru Ioan Cuza orașul capătă o dezvoltare impresionantă din punct de vedere administrativ, social și comercial. Un scriitor francez
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
dorințele, plăcerile, vrerea, reacțiile, ideea despre viață, despre valori și ce suntem noi față de noi și față de alții. Sunt oare toate acestea sufletul nostru? Sau sunt doar haine pe care le purtăm până la moarte și apoi le lepădăm iar sufletul, eliberat de toate aceste măști și poveri zboară altundeva? Sufletul e o flacără care arde continuu și ne susține trupul o vreme. Apoi flacără arde în altă parte, fără a se stinge vreodată. Dar sufletul e invadat de elanul vital al
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]