3,474 matches
-
lui Titu Maiorescu de a reforma din temelii scrisul românesc, și de care cu siguranță Eminescu nu era străin, caracterizarea lui Heliade din „Epigonii” este justificată: „Munte cu capul de piatră de furtune detunată, / Stă și azi În fața lumii o enigmă nesplicată...” În 1877, Eminescu face o altă apreciere În care subliniază meritele de până la 1840, dar și deruta de după această dată, ând „El deveni din ce În ce mai Închipuit și mai apocaliptic Încât... el au mai trăit ca o primejdie vie pentru orice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
politice a lui Nae Gheorghidiu. Curând devin rechini ai războiului, făcând afaceri necurate cu dușmanul, În defavoarea țării. Cei doi asociați sunt tipuri balzaciene, dar autorul nu le dezvoltă până la capat; le reia Însă În romanul Patul lui Procust. G. CĂLINESCU: ENIGMA OTILIEI Criticul și istoricul literar G. Călinescu e neîndoios unul din cei mai de seamă prozatori români de la jumătatea veacului trecut, justificând afirmația criticului și istoricului literar Dumitru Micu În cartea „G. Călinescu Între Apollo și Dionysos”, apărută la Ed.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mihai Eminescu” , În 5 volume, În anii 1932- 1936, dar și cu romanul „Cartea nunții”(1933), spre sfârșitul deceniului, marele scriitor Își dovedea talentul și capacitatea de a pune În pagină probleme de teorie literară cu două cărți de excepție: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă, cele două cărți dau impresia că au fost scrise Întro situație de complementaritate.Teoreticianul rațional aducea argumente În favoarea ideii că nu există În domeniul literaturii genuri și specii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
anumită măsură. E drept că trăsăturile și caracteristicile ce țin de conținut cum ar fi individualizarea caracterelor și observația socială, cât și cele care se referă la formă, la tehnica narativă, evidențiază cunoscuta formulă estetică balzaciană, aplicată la scrierea romanului „Enigma Otiliei”, dar trebuie să se țină seama de faptul că prozatorul român aduce mari contribuții la Îmbogățirea tehnicii acestei specii literare, că se distinge printr-o deosebită originalitate. Și apoi e absurd să se considere că „Enigma Otiliei” are o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la scrierea romanului „Enigma Otiliei”, dar trebuie să se țină seama de faptul că prozatorul român aduce mari contribuții la Îmbogățirea tehnicii acestei specii literare, că se distinge printr-o deosebită originalitate. Și apoi e absurd să se considere că „Enigma Otiliei” are o structură exclusiv clasică. Poate ar trebui să se ia În considerație barocul, așa cum Îl Înțelege G. Călinescu În studiul „Clasicism, romantism baroc” din 1946, publicat odată cu volumul „Impresii asupra literaturii spaniole”. Și În cazul lui Călinescu se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Camil Petrescu), optând pentru formula realistă, balzaciană. Asta nu Însemna că prustianismul nu era o noutate În proza vremii, ori autorul romanului „Ultima noapte de dragoste...” a demonstrat-o cu prisosință, iar opera acestuia a fost apreciată pozitiv de autorul „Enigmei Otiliei” În „Istoria literaturii române de la origini până În prezent”, publicată În 1941. N. Manolescu, Într-un articol din cunoscutul studiu În trei volume, „Arca lui Noe”, consideră că obiectivitatea romanului „Enigma Otiliei” e paradoxală, pentru că nu ilustrează, conform definiției, prezența
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar opera acestuia a fost apreciată pozitiv de autorul „Enigmei Otiliei” În „Istoria literaturii române de la origini până În prezent”, publicată În 1941. N. Manolescu, Într-un articol din cunoscutul studiu În trei volume, „Arca lui Noe”, consideră că obiectivitatea romanului „Enigma Otiliei” e paradoxală, pentru că nu ilustrează, conform definiției, prezența În text a unui singur narator, ci dimpotrivă, se constată o intervenție permanentă a autorului În calitate de comentator savant și expert. Nici nu se putea altfel, dacă avem În vedere vocația criticului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de viață, asemenea lui Balzac, dar, de fapt, el face mai mult decât atât, comentează viața, pentru că așa se impune. Să nu se uite că de la moartea lui Balzac trecuse aproape o sută de ani iar viața socială prezentă În „Enigma Otiliei” e una prezentă, cunoscută de autor la vremea copilăriei sale, În țara de origine. Realismul presupune obiectivitate; aceasta se relevă prin tema romanului, ea impune o raportare la o anumită societate aflată sub semnul degradării morale, sub influența bolnavă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
origine. Realismul presupune obiectivitate; aceasta se relevă prin tema romanului, ea impune o raportare la o anumită societate aflată sub semnul degradării morale, sub influența bolnavă a banului, el fiind valoarea supremă a existenței individului. Se afirmă că structura romanului „ Enigma Otiliei este sferică și se remarcă prin tehnica detaliului și prin crearea de personaje tipice. Nu e o noutate nici acest aspect. Toate aceste elemente sunt prezente În romanele lui Liviu Rebreanu și s-au aflat În prim plan și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Rebreanu și s-au aflat În prim plan și În „Mara” lui Ioan Slavici, apreciat de același istoric literar. Tema evidențiată Încă din titlu, pune accent pe caracterul imprevizibil al eroinei, iar această stare face din roman o poveste a enigmei feminității. Plecând de la intenția prozatorului, aceea de a intitula cartea „Părinții Otiliei”, ideea conform căreia romanul e povestea unei eroine, ilustrează oarecum motivul balzacian al paternității, urmărit În relațiile părinți-copii, prezent În viața socială dintotdeauna, nu numai În anul 1909
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la esență, personajele - caricaturi (Simion), prezența unor teme și motive specifice comediei. Limbajul este uniformizat, ceea ce trădează faptul că naratorul se ascunde În spatele personajelor sale. Sunt utilizate aceleași mijloace ligvistice, indiferent de situația socială sau de cultura acestora. În concluzie, „Enigma Otiliei” este un roman realist balzacian, obiectiv. Naratorul prezintă viața societății bucureștene de la Începutul secolului al XX-lea, folosind procedee specifice ca realizarea de tipologii, tehnica detaliului, a focalizării, motivul paternității, veridicitatea, depășind Însă modelul realismului clasic, prin elementele de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din punctul de vedere al organizării politice, toate vremurile merită a fi Înjurate. Politica trece, ca apele, dar pietrele, personalitățile rămân. La sfârșitu deceniului IV, G. Călinescu a publicat două carți de excepție, dacă privim evoluția prozatorului și teoreticianului literar: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă, cercetătorul concluzionează că cele două cărți au fost scrise Într-o stare de complementaritate. Teoreticianul rațional din „Principii...”aducea argumente În favoarea ideii că nu există În domeniul literaturii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
marilor creatori demonstrează cu prisosință afirmația. Barocul este starea de echilibru; el a reprezentat nevoia de Împăcare a antitezelor pozitive. El vine din arta plastică iar În cea literară s-a tradus În ceea ce se numește realism pentru epic. Romanul „Enigma Otiliei” este rezultatul unei viziuni estetice devenită obiectul cercetării dar și concretizării În arta literară. Toți exegeții romanului interbelic, inclusiv G. Călinescu, afirmă balzacianismul ca stare estetică necesară În evoluția literaturii române, chiar dacă, privind peisajul literar, se constată o eterogenitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu mai fie o una din problemele fundamentale. Dar să revenim la sublect și să privim romanul lui G. Călinescu și dintr-o altă perspectivă decât cea consacrată. Balzac nu este un clasic pur și am văzut că și autorul „Enigmei Otiliei” respinge puritatea ideologiilor estetice, ori afirmația privește literatura din toate timpurile. Clasicii (cu abaterile de la norme) Însă au dat omenirii opere memorabile, statuate În sistem. Experiențele au viață scurtă, intră În anonimat a doua zi, dar o creație urmând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urmând o cale estetică riguroasă și din această cauză negată, pentru că nu e de ici de acolo să parcurgi algoritmii pentru a realiuza o construcție cu toate etajele ei, rezistă timpului, se eternizează și oricând exemplele pot demonstra afirmația. Că „Enigma Otiliei” este o capodoperă, e un adevăr incontestabil; dar nu trebuie să eludăm faptul că autorul acestui roman, nici clasic În Întregime, nici romantic peste măsură, nici realist la modul absolut, fiind din toate câte ceva, e un tot oferit cititorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o cronică la romanul În discuție, din anul apariției lui, Pompiliu Constantinescu neagă influența vreunei teorii la modă atunci, dar nu precizează că autorul are propria lui teorie din volumul amintit mai sus: „D. Călinescu nu s-a preocupat, În „Enigma Otiliei” de nici o teorie la modă asupra romanului, de nici o tehnică pretențioasă și cu veleități de sincronizare. (aceeași aluzie la teoria lui Eugen Lovinescu) A procedat clasic, după metoda balzaciană (deci tot un model, ca și În cazul lui Camil
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se Înscrie Într-un sistem estetic și nu „În arbitrarietate” cum se Întâmpla aiurea. Ideea este, cu siguranță, hegeliană, că filosoful german exprima ideea că „artele frumoase nu pot divaga, cedând unei imaginații sălbatice și lipsite de frână...” Dar autorul „Enigmei Otiliei” cu siguranță și-a propus să pună În aplicare o teorie (chiar și clasică, nu neapărat pură) ca să demonstreze necesitatea respectării „principiilor”. De ce rezistă „Enigma Otiliei” și nu se „Învechește”, este problema principală și nu e nici o exagerare dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
frumoase nu pot divaga, cedând unei imaginații sălbatice și lipsite de frână...” Dar autorul „Enigmei Otiliei” cu siguranță și-a propus să pună În aplicare o teorie (chiar și clasică, nu neapărat pură) ca să demonstreze necesitatea respectării „principiilor”. De ce rezistă „Enigma Otiliei” și nu se „Învechește”, este problema principală și nu e nici o exagerare dacă se afirmă că este o capodoperă. Explicația o dă autorul Într-un eseu („Echlibrul Între antiteze”) când abordează relația „tradiționalism și modernism”. Acestea devin „sub raport
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
crudă, chiar dacă, peste timp, aceasta se pierde, că și o realitate are efemeritatea ei. Realistul nu poate ignora, chiar dacă Își propune să ignoreze elementele romantice, ori din acest punct de vedere, Călinescu exprimă un adevăr estetic incontestabil. Aprecierea că romanul „Enigma Otiliei” este balzacian prin excelență este, fără dubiu, exagerată. Autorul Însuși a dorit să realizeze ceea ce el numește „echilibru Între antiteze”. Ar fi absurd dacă s-ar căuta În paginile romanului modelul social supus demersului artistic, În realitate. Imaginarul din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Călinescu este un excepțional creator de caractere. Arta de a pune În pagina de carte o lume individualizată cu personaje trăind după o morală proprie la modul absolut, e o adevărată aventură. Și, luat În parte, fiecare personaj al romanului „Enigma Otiliei” are propria lui viziune despre viață, influența celor din jur nu tulbură cu nimic traiectoria lui ontologică. E o lume predestinată, imposibil de a i se aduce o corecție În scopul salvării ei, aflată În pragul prăbușirii și nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se trezește deja trăirea. Clasicul este un scriitor care pune un accent important pe rațiune, personajele lui au antenele receptive controlate (vezi concepția lui Nicolaus Boileau), puse În stare de normalitate. Toate aceste observații sunt aplicabile și În cazul personajelor „Enigmei Otiliei” a lui G. Călinescu. Procedeul antitezei funcționează, chiar dacă el vine din starea opusă viziunii estetice clasice. Dar G. Călinescu nu este un clasic pur. Peste tot domină starea de plusminus infinit. Corecțiile nu pot fi efectuate, liniile merg paralel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
marilor puteri, la periferia Europei, sau, mai concret, la periferia Suediei și a Rusiei. Date fiind desele aprecieri, trimiteri sau paralele ale autorilor la istoria românilor, am putea adapta celebra formulă a lui Gh. Brătianu la cazul de față: "o enigmă și un miracol istoric, poporul finlandez", distingând apoi între cele două sintagme. "Enigma" o constituie originea acestui popor, iar miracolul este rezistența armată surprinzătoare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Am putea aprecia, deși cu riscul de a pune
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Rusiei. Date fiind desele aprecieri, trimiteri sau paralele ale autorilor la istoria românilor, am putea adapta celebra formulă a lui Gh. Brătianu la cazul de față: "o enigmă și un miracol istoric, poporul finlandez", distingând apoi între cele două sintagme. "Enigma" o constituie originea acestui popor, iar miracolul este rezistența armată surprinzătoare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Am putea aprecia, deși cu riscul de a pune în umbră alte evenimente și procese istorice, că acestea două sunt, totodată, "semnele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cassian, Maria Spiridon, Ilmestyskirjan porteilla ( Intrarea în apocalipsă), traducere de Päivi Inkiläinen. Als ob și Pieni keskustelukäsikirja (Mic manual de conversație), traducere de Päivi Inkiläinen și Merita Jokela, în "Columna", nr. 17, mai 2003, pp. 56-57. Călinescu, George, Otilian arvoitus (Enigma Otiliei, fragment), traducere de Tiina Peltonen, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 35. Cioran, Emil, Muistelmia ja ajatuksia (Amintiri și gânduri), traducere și selecție de Kristina Petrovan și Jaana Sitaru (după Marin Diaconu, în "Jurnalul literar", serie nouă, an
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din motive prostești. Nimeni n-are nevoie să fumeze. Singurul motiv pentru care cineva continuă să fumeze, fie că este fumător ocazional sau mare fumător, este acel mic monstru care trebuie hrănit. Povestea asta cu fumatul e un șir de enigme. Toți fumătorii știu perfect că sunt niște proști și au fost prinși în capcană de ceva malefic. Totuși, eu cred că aspectul cel mai trist al fumatului este faptul că plăcerea pe care fumătorul o primește de la țigară e totuna
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]