2,833 matches
-
, Alexandru (12.X.1934, Vârfu Câmpului, j. Botoșani), istoric al culturii, eseist și editor. Este fiul Savetei (n. Ițcou) și al lui Constantin Zub, țărani. Urmează școala primară în comuna natală (1941-1945), Școala Pedagogică din Șendriceni, județul Botoșani (1946-1953) și Facultatea de Istorie a Universității din Iași (1953-1957). Își începe cariera de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
alte derivate: ritm, mentalitate, legitimare, continuitate, personalitatea și devenirea istorică a neamului ș.a.) sunt (re)poziționate în istorie, deci și în istoria literaturii, personalități ca Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade. Eseistul va insista predilect asupra unor chestiuni de ordin identitar: „sensul duratei” la Eminescu, „obsesia sintezei” la Maiorescu, „sentimentul istoriei” la Kogălniceanu (cel care „se identifică cu liniile de permanență ale destinului românesc”), „ispita totalității” la Hasdeu (sub semnul profesiunii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
din urmă, complică mai mult lucrurile. Teoreticienii au construit raționamente care se susțin pe hîrtie, dar care dau înapoi în fața dinamicii discursurilor scriitorilor înșiși, căci vremurile ne obligă să ne schimbăm coordonatele mentale. Iată, spre exemplu, ce mărturisește Nimrod, scriitor, eseist și poet din Ciad: Suntem niște hibrizi ; e inutil să căutăm cu orice preț să indenti ficăm africanul din noi. Dimpotrivă, să ne întindem acele uriașe antene care, din întorsătura unei virgule și dintr-un anumit timbru al frazei ne
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
repune în discuție percepția lor despre realitate și, pornind de aici, despre realitatea noastră personală. Atunci cînd, din motive diferite, aceasta e greu de asumat, autoficțiunea reprezintă o ieșire de urgență aflată la îndemînă. "Realitatea este plastică", afirmă fizicianul și eseistul trans disciplinar, Basarab Nicolescu, în volumul Qu'est-ce que la Réalité? / Ce este Realitatea? Propunem deci o abordare a lui Cioran și Roussy în această perspectivă cuantică, ce ne pare mai apropriată, și care susține că întreaga realitate este doar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
BACONSKY, Teodor (14. II. 1963, București), eseist. Este fiu al Ioanei (n. Postică), profesoară, și al scriitorului A. E. Baconsky. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București (1981), după care a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din același oraș (1982-1986). În 1994 a obținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
din criză a demersului literar românesc. Recitirea textelor se face prin succesive mutări de perspectivă, susținute de o argumentație convingătoare. Dar, într-un studiu precum Metafora simbolică, ceea ce lipsește este tocmai exemplificarea cu texte care să dea sevă teoriei, deși eseistul evită divagația sau zăbovirea în ipotetic. Materialul analitic și bibliografic din teza de doctorat este dublu valorizat, prin strategia recombinării capitolelor, în monografia Nichita Stănescu și în Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), ambele apărute în 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
Napoleon al III-lea, dat la cererea Școlii de pictură de la Barbizon (1861). Ideea unei rezervații naturale moderne, a unui parc național a aparținut portretistului american George Catlin (1796-1872) care a militat alături de ornitologul John James Audubon (1785-1851), poetul și eseistul Waldo Emerson (1803-1882), scriitorul Henry David Thoreau (1817-1862) ș.a. pentru crearea în SUA de teritorii protejate prin lege. Astfel, în 1832 a luat ființă Hot spring reservation (Arkansas), în 1864 parcul Yosemite (California) pentru protecția arborilor gigantici Sequoia iar în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
domeniile de interes științific ale lui C. - germanistica, teoria literaturii și comparatistica, precum și studiile culturale - comunică amplu între ele. În numeroase studii, germanistul se ocupă de mari scriitori (Schiller, Thomas Mann, Kafka, Brecht, Ernst Jünger, Dürrenmatt, Max Frisch) sau de eseistul, istoricul și politologul Valeriu Marcu, pe care l-a restituit atât culturii germane, cât și celei române. Și-a investit formația de istoric în cercetarea unor elocvente cazuri de interferență și comunicare culturală între spațiul german și cel românesc, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
IONESCU, Cornel Mihai (11. II. 1941, București), eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Stoica-Mavromati) și al lui Mihai Ionescu, avocat și diplomat. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București (1959), I. a urmat în perioada 1959-1964 cursurile Facultății de Limbi Romanice și Clasice (secția italiană-spaniolă) a Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
MIHALAȘ, Marcel (15.VIII.1937, Tighina - 13.XII.1987, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Valentinei (n. Hartea) și al lui Antonie Mihalaș, economist. A urmat la București liceul și cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1954-1959). Lucrează ca inginer la Uzinele Chimice din Buciumeni și la Uzina de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
incompetențe, Paul Zarifopol a pus cultură și distincție intelectuală. M. RALEA Critică de amator epicureu a făcut M. Ralea, ocupîndu-se numai de valori stabilite dintre acelea care ajută digestiei după o "masă bună" și incită spiritul când e "rău dispus". Eseistul face "idei", supune adică obiectul unui sistem de relații vaste. Marcel Proust este privit prin teoria bergsoniană a memoriei, Rainer Maria Rilke prin sărăcia sângelui, Balzac prin considerații asupra capitalismului, Th. Hardy prin teoria tensiunii sufletești a lui Pierre Janet
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gramatică a "greșelilor"). Printre tinerii cronicari sunt de citat Octav Șuluțiu, recenzent onest, Eugen Ionescu, poet și critic inteligent și teribil, Lucian Boz, detractor al criticii de analiză și instaurator al uneia de înțelegere într-un stil delirant, Al. Dima, eseist, cu bune studii în probleme de folclor și estetică. Conștiincios și cultivat istoric literar este Ovidiu Papadima. IMPRESII DE CĂLĂTORIE, ESEUL Cărțile de călătorie și de impresii intelectuale sunt puține, vinovate de compilație, de o spaimă superstițioasă de judecățile emise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
saltului în neant al lui Pavel Anicet din Întoarcerea din rai a lui Mircea Eliade. El ia codeină, intră în comă și studiază direct momentul abisal. "JURNALUL LITERAR" Jurnalul literar (1939) a urmărit în primul rând să formeze critici și eseiști cu cultură solidă, universitară. El a izbutit, cu toată neprielnicia vremurilor, să ofere presei literare câțiva tineri de un merit inegalabil. Al. Piru continuă a se documenta, în articole speciale, încet și adânc, preocupat îndeosebi de stabilirea valorilor. El e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ofere presei literare câțiva tineri de un merit inegalabil. Al. Piru continuă a se documenta, în articole speciale, încet și adânc, preocupat îndeosebi de stabilirea valorilor. El e un spirit critic tinzând la construcție. Adrian Marino e mai ales un eseist, curios și malign, mare scotocitor de cărți, cu un stil intelectual și acut, încă de pe acum, de excursie livrescă. G. Mărgărit, înclinat mai mult spre lirică, pune în articole critice intuiție fantastică și expresie amănunțit plastică. G. Ivașcu s-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din nu importă ce etapă istorică și ce loc, o intuiție care trebuie pusă fără îndoială și pe seama instinctului său creator nativ, dar și pe seama unei exemplare culturi și a unei foarte întinse experiențe. Romancier de uimitoare resurse, poet, dramaturg, eseist delectabil, G. Călinescu poseda teoretic și practic toate mijloacele înfăptuirii, deci și înțelegerii unei opere literare, ale recunoașterii valorilor artistice, având totdeodată putința ierarhizării lor. L-am putea compara cu marii istorici și critici literari ai lumii ca De Sanctis
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În spațiul exerga este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos, inițialele gravorului M.F. (cu litere mai mici). Reversul (fig. 129rv) cuprinde două registre: cel din dreapta are inscripția pe zece rânduri SOCIETATEA / MEDICILOR / SCRIITORI / ȘI PUBLICIȘTI / DIN ROMÂNIA / SIMPOZIONUL / GR.T.POPA / ESEIST, PROZATOR / ȘI PUBLICIST / 13 DECEMBRIE 1997, iar cel din stânga o interesantă și sugestiva compoziție alcătuită din jumătate de cupă cu șarpe încolăcit, având jumătatea cealaltă sub forma unui condei stilizat în poziție verticală. Impresionează în mod deosebit compoziția din registrul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
stilizat în poziție verticală. Impresionează în mod deosebit compoziția din registrul stâng, care sugerează personalitatea medicului, dublată de cea a scriitorului. Trebuie să remarcam că inscripția reversului ignoră veleitățile poetice ale lui Gr. Ț. Popa, etalându-le pe cele de eseist, prozator și publicist. Acesta este și motivul mottoului și preambulului nostru, susținut de istoricul și criticul literar de prestanta incontestabila care a fost George Călinescu. Nu putem încheia fără să pomenim măcar în treacăt despre medalia realizată în 1999, la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
, Emil (4.XI.1946, Brădiceni, j. Gorj), prozator, eseist, dramaturg și traducător. Urmează școala generală la Peștișani, Liceul Militar la Câmpulung Moldovenesc (1960- 1964) și Școala de Infanterie la Sibiu (1964-1966), ulterior devenind student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1966-1971). Funcționează ca bibliotecar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
, Norman (19.VII.1936, Burdujeni, j. Suceava), prozator și eseist. Este fiul Janetei (n. Braunștein) și al lui Marcu Manea, contabil. Urmează cursurile unui liceu evreiesc, apoi Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, absolvit în 1954, și Facultatea de Hidrotehnică a Institutului de Construcții din București (1954-1959). Este inginer la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
, Octavian (31.VIII.1914, Budapesta - 11.XII.1989, Freiburg im Breisgau), eseist și memorialist. Este primul din cei doi copii ai lui Romulus Vuia, etnograf. A absolvit la Cluj Liceul Seminarului Pedagogic și Facultatea de Litere și Filosofie (1936), iar între 1937 și 1939 a fost bursier al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
, Marin (19.X.1914, Golfin, j. Dolj), poet, prozator, dramaturg și eseist. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie, licența luând-o în istoria artelor. Ulterior își trece și licența în drept și susține un doctorat în științe istorice. Între 1939 și 1947 activează ca funcționar în Ministerul Afacerilor Externe, ajungând până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
, Florin (6.VII.1956, Ploiești), prozator, eseist și traducător. Provine dintr-o familie de ofițeri. Urmează cursurile Liceului „I. L. Caragiale” din Ploiești și Facultatea de Fizică, secția fizică tehnologică, a Universității din București, absolvită în 1980. Inginer fizician la Combinatul Petrochimic din Teleajen (1980-1981), se transferă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002, pp. 15-48. Menționăm că în cronologia utilizării termenului postmodernism la noi, Ion Bogdan Lefter consideră că probabil primul care a folosit termenul este profesorul, eseistul și traducătorul anglist Ștefan Stoenescu în prefața "Poemul ca gest" la traducerea din Frank O'Hara, Meditații în impoderabil, Editura Univers, București, 1980. 89 A se vedea Magda Cârneci, Art of the 1980's in Eastern Europe. Texts on Postmodernism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care nici antichitatea, nici epoca clasică nu aveau cunoștință este aceea de sexualitate. Termenul ca atare apare prima oară la Kirkegaard, În 1843. Literatura face din el o temă privilegiată de-abia În secolul al XX-lea. Pentru clasici - dovedește eseistul - dragostea este un subiect de preocupare numai În măsura În care intră În conflict cu sentimentul datoriei. Iubirea nu-i o problemă În sine. Poți omorî din gelozie (pentru că a fost lezat sentimentul onoarei), dar nu poți muri din dragoste. Noțiunea de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
patru culori ale dragostei. E vorba de o schemă filozofică abstractă, cu punct de plecare În cele patru funcții fundamentale ale lui C.G. Jung: gîndirea, senzația, intuiția, sentimentul. Aplicate la literatură, ele pot fixa patru tipuri (arhetipuri) ale pasiunii amoroase. Eseistul francez identifică aceste arhetipuri În ideogramele cărților de joc. Cel dintîi (semnul de pică) este viziunea intuitivă (amiciția spirituală, agape) și sugerează o pătrundere, o traversare. Pentru această categorie, dragostea nu este propriu-zis un sentiment, ci situația totală a celui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]