32,222 matches
-
și din susținerile orale ale autorului se poate conchide, în mod rezonabil, că acesta își întemeiază excepția pe prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta referitoare la claritatea legii. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, autorul acesteia este nemulțumit, pe de o parte, de valoarea punctului de pensie stabilită la nivelul anului 2019 și, pe de altă parte, de faptul că legiuitorul nu a evidențiat rațiunile de care a ținut seama când a stabilit această
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
impozit pe profit, la care se adaugă accesoriile fiscale calculate conform legislației în vigoare de la data producerii prejudiciului și până la data achitării integrale a sumei datorate. ... 11. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, sub aspectul situației de fapt, că, în perioada ianuarie-iulie 2011, inculpații AB, asociat și administrator al SC X SRL, și CD, asociat și administrator de fapt la aceeași societate, au înregistrat în evidența contabilă a inculpatei SC X SRL 95
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
de recurs în casație prin care au fost atacate soluții pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea prealabilă a persoanelor vătămate. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală încalcă principiile privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 3 noiembrie 2020, sau Decizia nr. 415 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 20 august 2021). ... 14. Curtea a reținut, în esență, că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, referitoare la contestarea în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, considerând, în esență, că motivele de neconstituționalitate invocate de autor nu vizează neconcordanța textului de lege criticat cu dispozițiile constituționale, ci modul în care normele criticate au fost aplicate în cauză, în numeroasele soluții de revizuire solicitate. Pe fond, apreciază că excepția de
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
privind dreptul la apărare. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că motivele formulate de autor nu sunt, în fapt, o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci privesc probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. Astfel, în esență, autorul excepției critică omisiunea instanței de judecată de a se pronunța asupra unor probe administrate în cauza penală. Or, Curtea a statuat constant în jurisprudența sa că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
ce privește procurorul“, și ale art. 65 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Bolovan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, întrucât elementele ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea procurorului este afectată nu sunt prevăzute de lege, fiind apreciate ca arbitrare. Susține că art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. De altfel, instanța de contencios constituțional a subliniat în jurisprudența sa că neutralitatea este de esența justiției (Decizia nr. 410 din 12 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1049 din 12 noiembrie 2004). ... 14. Totodată, Curtea a constatat, în acord cu jurisprudența instanței de la Strasbourg (în acest sens, hotărârile pronunțate
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
contestației formulate de autoarea excepției împotriva hotărârii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i-a fost respinsă cererea de transfer de la Judecătoria Bacău la Tribunalul Iași. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că statutul judecătorilor, consacrat în art. 125 din Constituție, nu este completat prin lege organică, așa cum prevede Legea fundamentală, ci prin norme cuprinse în Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
în redactarea ulterioară Legii nr. 242/2018, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, precum și art. 60 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, în redactarea ulterioară Legii nr. 242/2018, sunt neconstituționale. ... 17. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că, potrivit art. 60 din Legea nr. 303/2004, în redactarea anterioară Legii nr. 242/2018, transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituție publică se aprobă
DECIZIA nr. 3 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255861]
-
pentru abaterile prevăzute de art. 99 lit. b) și d) din aceeași lege sunt extrem de grave, respectiv „retrogradarea“ sau „excluderea din magistratură“. ... 11. În susținerea acțiunii în anulare și a cererii de suspendare a executării, reclamanții au expus, în esență, argumentele arătate în continuare: (i) Ordinul IJ nr. 134/2018 este emis de o persoană care nu avea calitatea cerută de lege, aceea de inspector-șef al Inspecției Judiciare, legal numit în funcție, fiind emis cu încălcarea normelor de competență funcțională
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
selectați în acest temei, inclusiv inspectorul-șef, sunt nule. (v) La 19 mai 2021, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară împotriva unui magistrat, reținând, în esență, că toate actele emise de EF, în exercitarea funcției de inspector-șef al Inspecției Judiciare, în perioada 1 septembrie 2018-14 mai 2019, sunt nule absolut, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021. ... ... B. Apărările intimatei Inspecția Judiciară 12
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
D. Recursul declarat împotriva hotărârii primei instanțe 14. Împotriva sentinței menționate la pct. II lit. C, au declarat recurs reclamanții AB și CD, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, reiterând, în esență, susținerile din cererea de chemare în judecată. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. 391/39/2021. ... ... E. Cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
În Dosarul nr. 4/P2019, prin Hotărârea nr. 3P din 19 mai 2021, Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară, ca efect al Hotărârii CJUE din 18 mai 2021, reținând, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018, care a permis Guvernului să facă numiri interimare în funcțiile de conducere ale organului judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor, respectiv Inspecția
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
la a treia întrebare adresată în cauza C-355/19 179 Prin intermediul celei de a patra întrebări adresate în cauza C-83/19 și al celei de a treia întrebări adresate în cauza C355/19, care trebuie analizate împreună, instanțele de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă reglementările care guvernează organizarea justiției în România, precum cele referitoare la numirea interimară în funcțiile de conducere a Inspecției Judiciare (...), intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928/CE și dacă acestea trebuie să respecte cerințele care
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE. Cu privire la a treia întrebare adresată în cauza C-83/19 186 Prin intermediul celei de a treia întrebări adresate în cauza C-83/19, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum și Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale adoptate de guvernul unui stat membru care îi permite acestuia din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
punctul 67, Hotărârea din 24 iunie 2019, Comisia/Polonia (Independența Curții Supreme), C-619/18, EU:C:2019:531, punctul 77, precum și Hotărârea din 5 noiembrie 2019, Comisia/Polonia (Independența instanțelor de drept comun), C-192/18, EU:C:2019:924, punctul 114]. 199 În plus, după cum a arătat în esență domnul avocat general la punctul 268 din Concluziile prezentate în cauzele C83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19 și C-355/19, întrucât perspectiva inițierii unei cercetări disciplinare este în sine susceptibilă să exercite o presiune asupra celor care au sarcina de a judeca, este
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
fiind că persoanele care ocupă funcțiile de conducere în cadrul unui astfel de organ pot exercita o influență determinantă asupra activității acestuia, normele care guvernează procedura de numire în aceste funcții trebuie să fie concepute, după cum a arătat în esență domnul avocat general la punctul 269 din Concluziile prezentate în cauzele C-83/19, C127/19, C-195/19, C-291/19 și C-355/19, astfel încât să nu poată da naștere niciunei îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor organului menționat ca instrument de
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
compensare, în conformitate cu art. 21 din Legea nr. 165/2013, prin acordarea numărului de puncte aferent valorii imobilului notificat; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de purtarea procesului. ... 12. Pârâta a depus întâmpinare, prin care a invocat, în esență, faptul că dosarul de despăgubire nu este complet și că nu există identitate între imobilul menționat în actul de proprietate al autorilor reclamantei și imobilul preluat de stat. ... 13. Prin Sentința civilă nr. 854 din 23 aprilie 2019, Tribunalul București
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
fie prin modificarea normei juridice pentru care anterior se punea problema interpretării și aplicării diferite, fie prin adoptarea altor dispoziții legale care lămuresc problema de drept în discuție, se apreciază că dispare însăși premisa pronunțării unei hotărâri prealabile care, în esență, vizează existența unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru preîntâmpinarea unei aplicări neunitare a acesteia. ... 74. În fine, incidental, este utilă și observația că, în soluționarea unei sesizări cu conținut similar, la data
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
neconstituționalitate, precizând că aceasta privește art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 atât privit ut singuli, cât și în măsura în care acesta complinește dispozițiile art. 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu. Susține, în esență, că prevederile art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 sunt neconstituționale întrucât nu întrunesc condițiile de previzibilitate și claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Astfel, textul prevede două conduite alternative ale destinatarului
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
penală în care acesta este judecat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că atât privit ut singuli, cât și prin raportare la dispozițiile art. 297 din Codul penal, textul este lipsit de claritate și previzibilitate, încălcând principiul securității juridice. În acest sens, se arată că textul de lege criticat stabilește modalități alternative
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
de lege criticat, încălcând astfel dispozițiile constituționale care consacră principiul separației puterilor în stat. ... 9. Se arată că, în mod special în cadrul procesului penal, claritatea și previzibilitatea normei pe care se presupune că acuzații au încălcat-o este de esența asigurării dreptului la un proces echitabil și a respectării principiului nulla poena sine lege. Or, textul de lege supus controlului de constituționalitate nu cuprinde niciun indiciu privind condițiile care ar putea permite aprecierea conduitei alese. ... 10. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
de lege, emis de Guvern în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție), neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului, de natură să substituie normele juridice. ... 11. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază, în esență, că textul de lege criticat nu ridică probleme de previzibilitate, întrucât poate fi interpretat prin raportare la celelalte reglementări legale și regulamentare, permițând astfel atât destinatarului legii, cât și organului judiciar să stabilească situațiile în care Comisia Centrală pentru Stabilirea
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
momentul săvârșirii, nu constituia o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea aplicabilă în momentul săvârșirii infracțiunii“. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că motivarea acesteia vizează, în esență, pretinsa lipsă de precizie și claritate a textului de lege supus controlului de constituționalitate, care nu ar permite destinatarului normei să își conformeze comportamentul astfel încât să se încadreze în prescripțiile acesteia, cu referire, pe de o parte, la membrii
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]